454 matches
-
ca și proporționalitatea între indicii funcționali. 21. DEPRINDERE MOTRICĂ = Act sau acțiune motricăajunsăprin exersare la un înalt grad de stabilitate. 22. EFORT = Solicitare maximăa funcțiilor organismului, în vederea îndeplinirii unor acțiuni deosebite. 23. ERGOGRAF = Aparat care înregistrează grafic activitatea musculară. 24. ERG = Unitate de măsurăa energiei, egală cu energia dezvoltată de o forță care își deplasează punctul de aplicație cu un centimetru. 25. ERGOMETRIE = Disciplină care se ocupă cu determinarea eforturilor fizice (musculare) prin măsurarea lucrului mecanic efectuat. 26. ERGOMETRU = Aparat pentru
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
sunt sectoare de soclu peneplenizat (în vest) ce susțin câmpia Senegambiei, prelungită și pe teritoriul Mauritaniei și parțial și pe cel al Saharei Occidentale. Suprafața unităților platformice este în mare parte acoperită de un peisaj deșertic cu hamade pietroase și erguri de nisip, dune și barcane, ce fac din acest spațiu o nișă ecologică ostilă, în limitele căreia au evoluat totuși triburile arabe nomade care, în perioada expansiunii lor spre nord (Orientul Apropiat) și apoi spre vest (nordul Africii) s-au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
avut loc în cadrul fie cărei etape; identificarea principalelor lecții pe care actuala criză financiară globală le poate oferi; evidențierea rolului pe care Fondul Monetar Internațional îl are în gestionarea ac tualei crize. 4.1. Apariția crizelor financiare pe piețele em erg ente Globalizarea scăpată din frâu și caracterul mig rat or al capitalurilor pe termen scurt se află la originea apariției c riz elor financiare ce au afectat, de-a lungul timpului, economiile lumii. Crizele din ultimele două decenii le au
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în totalitate prin oxidarea grăsimilor și parțial (10-20%) prin pasteurizare/sterilizare; activitatea lor mai este afectată de lumină și de acidifierea laptelui; * vitaminele D (antirahitice) se găsesc în cantități mari în laptele obținut vara, urmare a acțiunii radiațiilor UV asupra erg°steronului; * vitaminele E (vitaminele sterilității) asigură rezistența la oxidare a grăsimilor din lapte. Rezistă la încălzirea ușoară a laptelui, dar sunt degradate de temperaturile de pasteurizare și de radiațiile UV; * vitaminele K (antihemoragice) concentrația lor în lapte este redusă, dar
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
cm. Substanța (la t0C) apă (200C) metanol (150C) etanol (250C) octan (200C) AsCl3 (500C) σ (dyn/cm) 72,7 23 17 31 37 Tensiunea superficială a unui lichid reprezintă lucrul mecanic efectuat pentru mărirea suprafeței lichidului. Ea se exprimă în erg/cm2, numeric egală cu dyn/cm. Din cauza asimetriei vecinătăților moleculelor superficiale, rezultă forțe ce atrag aceste molecule spre interior, tinzând să reducă cât mai mult posibil suprafața lichidului. De aceea, lichidele în imponderabilitate și corpurile cerești au forme sferice, sfera
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lui. Densitatea lichidului etalon (apa distilată) se ia din tabel la temperatura la care s-a făcut determinarea. Calculul tensiunii superficiale se face conform ultimei relații de mai sus. 215 Tensiunea superficială a apei la suprafața de separare cu aerul (erg/cm2) Temperatura 0C Tensiunea superficială Temperatura 0C Tensiunea superficială Determinarea porozității solului și a capacității de reținere a apei A. Volumul porilor (porozitatea) Porozitatea reprezintă volumul porilor din 100 cm3 sol. Determinarea se face măsurând volumul apei care umple acești
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
egală cu cubul razei); µ = moment de dipol permanent; N = numărul lui Avogadro, reprezentând numărul de particule conținut de 1 mol de substanță; N = 6,023·1023 particule (ioni, atomi, molecule, etc.); k = constanta lui Boltzman; k = 1,38·10-16 erg/grad T = temperatura absolută (°K); În relația (41) se notează cu: a = polarizarea de deplasare Acest termen ce reprezintă polarizarea de deplasare (Pd) este independent de temperatură; pe de altă parte deoarece, α = r3, polarizarea de deplasare (Pd) reprezintă volumul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
nu s-ar fi putut niciodată revela existența unor asemenea gene care, în mod normal, nu sunt transcrise la vârsta adultă a individului uman. Gena care codifică interleukina-3 este translocată și exprimată anormal în unele leucemii. Partenerul de fuziune al erg din cromozomul 16 (indicat c16) nu a fost încă identificat. Se consideră că sistemele enzimatice care mediază recombinarea normală V(D)J, în geneza genelor pentru catenele imunoglobulinice ar putea crea rearanjări cromozomale care prefațează transformarea malignă (Tsujimato, 1985). În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a fost dovedită prin clonarea recentă a anomaliilor cromozomale asociate tumorilor solide. S-au descris variante de fuziuni ale genei ews cu gene pentru factori de transcriere FLT1, ERG1 și ATF1 din familia de gene ets, cum ar fi gena erg, localizată în cromozomul 21 și gena etv1, localizată în cromozomul 7. În toate cazurile, gena himerică rezultată codifică pentru o proteină fuzionată, în care domeniul N-terminal al ews este unit cu domeniul de legare la ADN al ets. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
căutare Google; (ii) chestionare lingvistice cu subiecți vorbitori nativi. Scopul acestor observații cantitative a fost acela de a clarifica unele aspecte legate de frecvența unui anumit tip de acord. ABREVIERI ABS - absolutiv Ac - acuzativ D - dativ DEF - articol definit / definit ERG - ergativ f. - feminin G - genitiv GAcord GAcordO - grupul acordului verbului cu obiectul GAcordPart - grupul acordului verbului cu participiul GAcordS - grupul acordului verbului cu subiectul GAdj - grup adjectival GAdv - grup adverbial GCompl - grup complementizator GConj - grup conjuncțional GD - grup determinant GFlex
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
TV, Europa FM, Kanal D, Kiss FM, Info Pro, N24 PLUS, Național TV, OTV, Prima TV, Pro TV, Radio București, Radio Guerrilla, Radio România Actualități, Realitatea TV, TVR1, TVR2, TVR Cultural. 1 SB = subiect, CD = complement direct. 2 D = dativ, ERG = ergativ, ABS = absolutiv, p.t. = participiu trecut, nom. = nominalizator, prez. = prezent. 3 În funcție de modelul adoptat, trăsăturile sunt valuate sau verificate. 4 Este impropriu să se utilizeze notațiile 1 pl., 2 pl., 3 pl., întrucât aceste persoane nu reprezintă pluralizarea singularului corespondent
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
explicație sintactică a partiției morfologice....................................... 67 2.7. Există verbe inacuzative în limbile ergative?........................................ 68 3. Probleme pentru teoria Cazului....................................................................... 68 3.1. Probleme și soluții terminologice.......................................................... 68 3.2. Corespondențe între denumirile cazurilor.............................................. 69 3.2.1. Abs. = Ac., Erg. = Nom............................................................... 69 3.2.2. Abs. = Nom. (Erg. = Ac.)............................................................ 69 3.2.3. Abs. = Nom. și Ac.; Erg. = Erg................................................... 70 3.2.4. Nom. = absența Cazului............................................................... 71 3.3. Ce tip de caz este ergativul?.................................................................. 72 3.3.1. Erg
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Există verbe inacuzative în limbile ergative?........................................ 68 3. Probleme pentru teoria Cazului....................................................................... 68 3.1. Probleme și soluții terminologice.......................................................... 68 3.2. Corespondențe între denumirile cazurilor.............................................. 69 3.2.1. Abs. = Ac., Erg. = Nom............................................................... 69 3.2.2. Abs. = Nom. (Erg. = Ac.)............................................................ 69 3.2.3. Abs. = Nom. și Ac.; Erg. = Erg................................................... 70 3.2.4. Nom. = absența Cazului............................................................... 71 3.3. Ce tip de caz este ergativul?.................................................................. 72 3.3.1. Erg. = caz morfologic.................................................................. 74 3.3.2. Erg. = Caz
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
teoria Cazului....................................................................... 68 3.1. Probleme și soluții terminologice.......................................................... 68 3.2. Corespondențe între denumirile cazurilor.............................................. 69 3.2.1. Abs. = Ac., Erg. = Nom............................................................... 69 3.2.2. Abs. = Nom. (Erg. = Ac.)............................................................ 69 3.2.3. Abs. = Nom. și Ac.; Erg. = Erg................................................... 70 3.2.4. Nom. = absența Cazului............................................................... 71 3.3. Ce tip de caz este ergativul?.................................................................. 72 3.3.1. Erg. = caz morfologic.................................................................. 74 3.3.2. Erg. = Caz inerent/lexical............................................................ 75 3.3.3. Erg. = marcare diferențiată a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Cazului....................................................................... 68 3.1. Probleme și soluții terminologice.......................................................... 68 3.2. Corespondențe între denumirile cazurilor.............................................. 69 3.2.1. Abs. = Ac., Erg. = Nom............................................................... 69 3.2.2. Abs. = Nom. (Erg. = Ac.)............................................................ 69 3.2.3. Abs. = Nom. și Ac.; Erg. = Erg................................................... 70 3.2.4. Nom. = absența Cazului............................................................... 71 3.3. Ce tip de caz este ergativul?.................................................................. 72 3.3.1. Erg. = caz morfologic.................................................................. 74 3.3.2. Erg. = Caz inerent/lexical............................................................ 75 3.3.3. Erg. = marcare diferențiată a subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Erg. = Nom............................................................... 69 3.2.2. Abs. = Nom. (Erg. = Ac.)............................................................ 69 3.2.3. Abs. = Nom. și Ac.; Erg. = Erg................................................... 70 3.2.4. Nom. = absența Cazului............................................................... 71 3.3. Ce tip de caz este ergativul?.................................................................. 72 3.3.1. Erg. = caz morfologic.................................................................. 74 3.3.2. Erg. = Caz inerent/lexical............................................................ 75 3.3.3. Erg. = marcare diferențiată a subiectului..................................... 77 3.3.4. Erg. = Caz structural.................................................................... 77 4. Subiect și obiect.............................................................................................. 79 4.1. Se poate formula o definiție universală
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Nom. (Erg. = Ac.)............................................................ 69 3.2.3. Abs. = Nom. și Ac.; Erg. = Erg................................................... 70 3.2.4. Nom. = absența Cazului............................................................... 71 3.3. Ce tip de caz este ergativul?.................................................................. 72 3.3.1. Erg. = caz morfologic.................................................................. 74 3.3.2. Erg. = Caz inerent/lexical............................................................ 75 3.3.3. Erg. = marcare diferențiată a subiectului..................................... 77 3.3.4. Erg. = Caz structural.................................................................... 77 4. Subiect și obiect.............................................................................................. 79 4.1. Se poate formula o definiție universală a subiectului?.. ........................ 79 4.1.1. În
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Nom. și Ac.; Erg. = Erg................................................... 70 3.2.4. Nom. = absența Cazului............................................................... 71 3.3. Ce tip de caz este ergativul?.................................................................. 72 3.3.1. Erg. = caz morfologic.................................................................. 74 3.3.2. Erg. = Caz inerent/lexical............................................................ 75 3.3.3. Erg. = marcare diferențiată a subiectului..................................... 77 3.3.4. Erg. = Caz structural.................................................................... 77 4. Subiect și obiect.............................................................................................. 79 4.1. Se poate formula o definiție universală a subiectului?.. ........................ 79 4.1.1. În căutarea unei definiții universale a subiectului....................... 79 4
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Nom. = absența Cazului............................................................... 71 3.3. Ce tip de caz este ergativul?.................................................................. 72 3.3.1. Erg. = caz morfologic.................................................................. 74 3.3.2. Erg. = Caz inerent/lexical............................................................ 75 3.3.3. Erg. = marcare diferențiată a subiectului..................................... 77 3.3.4. Erg. = Caz structural.................................................................... 77 4. Subiect și obiect.............................................................................................. 79 4.1. Se poate formula o definiție universală a subiectului?.. ........................ 79 4.1.1. În căutarea unei definiții universale a subiectului....................... 79 4.1.2. Nu toate limbile au subiect.......................................................... 81 4
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
structură de adâncime Dat./ dat. = Dativ ECM = Exceptional Case Marking (engl.), marcare cazuală excepțională ECP = Empty Category Principle (engl.), principiul categoriilor vide, conform căruia o categorie vidă nepronominală trebuie să fie guvernată tematic sau guvernată de un antecedent engl. = engleză Erg./erg. = Ergativ EM = Event Measurer (engl.), măsura evenimentului, în accepția lui Arad (1996) EP = Eveniment Phrase (engl.), grupul evenimentului/nodul eventiv, în accepția lui Borer (2004) EPP = Extended Projection Principle (engl.), Principiul Proiecției Extinse F = categorie funcțională definită ca alter
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de adâncime Dat./ dat. = Dativ ECM = Exceptional Case Marking (engl.), marcare cazuală excepțională ECP = Empty Category Principle (engl.), principiul categoriilor vide, conform căruia o categorie vidă nepronominală trebuie să fie guvernată tematic sau guvernată de un antecedent engl. = engleză Erg./erg. = Ergativ EM = Event Measurer (engl.), măsura evenimentului, în accepția lui Arad (1996) EP = Eveniment Phrase (engl.), grupul evenimentului/nodul eventiv, în accepția lui Borer (2004) EPP = Extended Projection Principle (engl.), Principiul Proiecției Extinse F = categorie funcțională definită ca alter ego-ul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
banaga-nyu miynda- nyu (apud Dixon: 1994: 161) tata(Abs-S) a se întoarce(nonviitor) a râde(nonviitor)42 ' Tata s-a întors și a râs' ŋuma banaga-nyu yabu-ŋgu bura-n (apud Dixon 1994: 162) tata(Abs-S) a se întoarce(nonviit.) mama(Erg-A) a vedea(nonviit.) ' Tata s-a întors și a văzut-o pe mama' ŋuma yabu-ŋgu bura-n banaga-nyu (apud Dixon 1994: 162) tata(Abs-S) mama(Erg-A) a vedea a se întoarce(nonviitor) ' Mama l-a văzut pe tata
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
bura-n (apud Dixon 1994: 162) tata(Abs-S) a se întoarce(nonviit.) mama(Erg-A) a vedea(nonviit.) ' Tata s-a întors și a văzut-o pe mama' ŋuma yabu-ŋgu bura-n banaga-nyu (apud Dixon 1994: 162) tata(Abs-S) mama(Erg-A) a vedea a se întoarce(nonviitor) ' Mama l-a văzut pe tata și s-a întors' ŋuma jaja-ŋgu ŋamba-n (apud Dixon 1994: 162) tata(Abs-S) copil(Erg-A) a auzi(nonviitor) ' Copilul l-a auzit pe tata'. În plus
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ŋuma yabu-ŋgu bura-n banaga-nyu (apud Dixon 1994: 162) tata(Abs-S) mama(Erg-A) a vedea a se întoarce(nonviitor) ' Mama l-a văzut pe tata și s-a întors' ŋuma jaja-ŋgu ŋamba-n (apud Dixon 1994: 162) tata(Abs-S) copil(Erg-A) a auzi(nonviitor) ' Copilul l-a auzit pe tata'. În plus, în limba dyirbal, pivotul S/ O are un rol important și pentru relativizare: relativizarea se poate realiza numai dacă propoziția principală și propoziția relativă conțin un nominal comun
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poate avea aproape orice funcție în propoziția principală, dar este obligatoriu să ocupe poziția S sau O în propoziția relativă (Dixon 1994: 169): ŋuma [banaga-ŋu] yabu-ŋgu bura-n (apud Dixon 1994: 169) tata(Abs-O) a se întoarce-(rel)+Abs mama(Erg-A) a vedea(nonviit.) ' Mama l-a văzut pe tata care se întorcea' ŋuma yabu-ŋgu [banaga-ŋu-rru] bura-n (apud Dixon 1994: 170) tata(Abs-O) mama(Erg-A) a se întoarce-(rel)-Erg a vedea(nonviit.) ' Mama, care s-a întors
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]