109 matches
-
din urmă explozie sub forma unor simptome psihopatice, care exprimă simbolic cînd dorințele refulate, cînd prea bunele intenții de purificare. Infernul nervozității este culpabilitatea refulată transformată subconștient în tortura remușcărilor sterile: focul veșnic al Infernului biblic și Infernurile mitologiei grecești Eriniile, simbolul culpabilității refulate. În caz de banalizare, exaltarea imaginativă simbolizată de Satan nu este însă contracarată de intențiile prea bune, rămășiță pervertită a elanului supraconștient. Falsa justificare vanitoasă asigură imperios refularea, "autoritatea lui Satan", distrugînd rînd pe rînd angoasele culpabile
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
lui Uranus cu Geea s-a născut Cronos / Timpul. Cronos și-a mutilat tatăl prin castrare, s-au născut titani și titanide (prima generație divină anterioară olimpienilor) și ciclopi (uriași cu un singur ochi). Din sângele lui Cronos au apărut eriniile (ființe răzbunătoare), giganții (monștri uriași) și nimfele. Din unirea Geei cu celălalt fiu, Pontus, s-au născut zeități marine: Keto, Nereus. Din unirea lui Cronos cu Rhea (sora sa) s-au născut mai mulți fii. Tiran și temător că va
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
femeilor, reprezintă dragostea și magia. Este reprezentată ca o femeie cu sâni mari și întruchipează feminitatea, dragostea și maternitatea. Ielele / Drăgaicele / Sânzienele / Șoimanele. Asemănătoare nimfelor (divinități ale pădurilor, apelor și munților), sirenelor (divinități reprezentate ca femei cu corpuri de pești), eriniilor (divinități răzbunătoare), Ielele, cunoscute și sub numele de Drăgaice, de Sânziene și de Șoimane, în realitate, plante, în folclorul românesc reprezintă sărbătoarea care celebrează coacerea holdelor și are loc pe 24 iunie. Ele sunt zâne a căror frumusețe doar îngerii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
doarme afară noaptea, îl înconjoară, cântă și dansează în jurul lui. Dacă tânărul se trezește, Ielele îi iau puterile. Mereu surprinzătoare și năzdrăvane, ele trezesc curiozitatea oamenilor, îndeosebi celor tineri și chiar se îndrăgostesc de tineri frumoși și viguroși. Ca și eriniile (divinități răzbunătoare), Ielele îi pedepsesc pe cei care le încalcă teritoriul și au curiozitatea să le vadă, îi urâțesc, după ce îi adorm cu cântecele lor pline de vrajă. Locul unde ele apar, cântă și dansează, rămâne pârjolit, de aceea oamenii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
oraș. Îndată după aceea sosește Regele regilor. Lunile cât i-a trebuit pentru a realiza cu soldații săi acest lung periplu sunt contractate în piesă la câteva secunde. Acțiunea din Eumenidele, care începe la Micene, unde Oreste este urmărit de Erinii, și se termină la Atena în fața altarului zeiței, nu se poate nici ea realiza în douăzeci și patru de ore. Singura limită fixată de Aristotel duratei, variabilă în funcție de subiecte, este cea care, permițând o îndeplinire coerentă a acțiunii, contribuie la unitatea ei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
infern vâscos"102. Victima este predată forței justițiare a cărei expresie este monstruozitatea. Pedeapsa s-a transformat în tortură, iar această tortură privează "inculpatul" de orice apărare. Aspectul uterin al monstrului evocă înghițirea victimei devorată de vie; cele trei furii, eriniile Alecto, Megara și Tisiphone prezidează la împlinirea pedepsei. Cele trei au aspectul unor femei din societatea vieneză, însă pictorul joacă pe această ambiguitate a asocierii lor cu figurile mitologice. Extrase din spațiul mitologiei grecești, cele trei figuri justițiare refac contextul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
degrabă în literatură decât în pictură, însă ele sunt asociate unei coregrafii care indică trăsături isterice, dar nu o criză propriu-zisă. În fragmentul intitulat Forțele ostile din Friza Beethoven, prezentată la expoziția secesionistă dedicată exclusiv personalității marelui muzician, Klimt înfățișează Eriniile, ale căror gesturi convulsive se conformează simptomatologiei lui Charcot ca expresii ale raptului isteric. Gesturile lor sunt frânte, crispate, încercând să apuce la întâmplare, corpurile marcate de anorexie lasă să se vadă proeminențele osoase, de unde și impresia de cadavru ambulant
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
orfică și redempționistă totodată a muzicii. Cuplul este încadrat în rama alcătuită de siajul făcut de cei doi aștri, iar părul femeii le înconjoară picioarele. Cu ajutorul unei anime benevolente, Cavalerul poate înfrunta "forțele ostile", reprezentate în parte de cele trei Erinii care supravegheau pedepsirea conotată sexual a umanității în Jurisprundența, la care se alătură gigantul Polifem cu un aspect simiesc și o serie de alte personaje din care se detașează unul, o femeie în vârstă cu sânii revărsați peste un pântec
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe eroul eliberator, vezi ieșirea din "uter" patronată de figuri benevolente ale feminității. Acest erou al artei înfrânge obstacolele pe care societatea i le pune în cale, obstacole figurate de monștrii femeli, dar și de uriașul Polifem și cele trei Erinii, pentru a regăsi fericirea, împlinirea dorinței, într-o uniune deplină cu lumea, confirmată teologic atât prin prezența corului de îngeri, cât și a celor doi aștri care refac armonia cosmică. Ceea ce conferă Frizei un caracter de sinteză ține și de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]