564 matches
-
high sensitivity) Femeile au valori medii ale PCR mai crescute decât bărbații, aceste diferențe fiind mai evidente la pubertate [2]. Nivelurile mai mari sunt fără îndoială responsabile de creșterea prevalenței și incidenței bolilor autoimune la femei (poliartrita reumatoidă și lupusul eritematos sistemic) [3]. Totodată, valorile crescute ale PCR au fost asociate cu prezența sindromului metabolic, a diabetului zaharat și a insuficienței cardiace [4-6]. De asemenea, nivelurile PCR cresc la femeile în postmenopauză care utilizează terapie de substituție hormonală (cel puțin de
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
aspect colectiv al intoxicației, de cele mai multe ori 2. Simptome sugestive: • cefalee, vertij, greață, vărsături, fatigabilitate, slăbiciune, tulburări de raționament. !!! pentru că intoxicația cu CO survine adesea În sezonul rece, dignosticul inițial este adesea de infecție virală. 3. Semne sugestive: • cutanate: colorație eritematoasă, prezența “bromidelor”; • respiratorii: tahipnee, tulburări respiratorii (respirație Cheyne Stockes), edem pulmonar acut noncardiogenic; • cardio-vasculare: tahicardie, dureri toracice, tulburări de ritm cardiac și stop cardiac, hipotensiune arterială cu sincopă, convulsii, EPA; • neurologice: sindrom confuzional, tulburări de memorie, scăderea capacității de concentrare
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
efect advers întâlnit și depinde de tipul de sulfonamidă folosit. Apare datorită faptului că sulfonamidele se leagă de proteinele sangvine și acționează astfel ca haptene capabile să declanșeze un răspuns imun. Cel mai comun răspuns este urticaria sau erupția maculo eritematoasă, cu febră moderată, apărută la aproximativ 9 zile de la începerea tratamentului. Sulfonamidele retard sunt implicate în foarte multe tipuri de reacții cutanate, cum sunt eritemul polimorf mucocutanat (sindromul Steven Johnson) și epidermoliza toxică (sindromul Lyell). Acestea sunt mortale, dar din
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
decât combinația pirimetamină + sulfonamide. Raportările asupra utilizării acestei combinații la pacienții cu toxoplasmoză trebuie interpretate cu atenție, deoarece beneficiile s-ar putea datora doar sulfonamidelor. În prezent nu putem recomanda această combinație pentru prevenția sau tratamentul toxoplasmozei. Efecte secundare: erupții eritematoase, dar fără sindrom Steven Johnson sau sindrom Lyell. Determină greață, vomă, anorexie, glosită, diaree. Clindamicina Este un derivat al lincomicinei. Se absoarbe rapid si aproape complet, având o biodisponibilitate de circa 87% atunci când se administrează oral. Se leagă de proteinele
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
de 3 zile (1-10 zile). Debutul este brusc, cu febră, curbatură, vărsături, disfagie, uneori dureri abdominale, urină hipercromă. Perioada de stare se manifestă prin exantemul și enantemul caracteristice. Enantemul scarlatinos este constituit din angină și ciclul lingual. Angina poate fi eritematoasă “în flacăra”, eritematopultacee sau pseudomembranoasă. Ciclul lingual durează 7 zile și parcurge următoarele aspecte: limba inițial saburală, se descuamă progresiv de la vârf la margini, spre baza “V”-ului lingual. Când descuamarea este completă, se descrie ”limba zmeurie”, intens congestionată, cu
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
conjunctivală, Bolile eruptive MAJORE 62 hiperlacrimație, edeme palpebrale, rinoree, tuse productivă. Faciesul bolnavului capătă un aspect caracteristic, “plâns”. După 1-2 zile de la debut se poate observa semnul Koplick, patognomonic pentru enantemul rujeolic, prezentat sub forma unor puncte albecenușii, cu halou eritematos, localizate în dreptul molarilor superiori, care dispar rapid (12-18 ore). Alte aspecte ale enantemului rujeolic sunt congestia faringoamigdaliană, picheteul hemoragic la nivelul palatului și limba saburală. La sfârșitul perioadei prodromale, febra are tendința să scadă, dar revine la valori înalte în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
apare exantemul, care are următoarele caracteristici: este generalizat, afectând inclusiv scalpul și palmele are caracter centripet (predomină pe trunchi) și pruriginos evoluează în mai multe valuri eruptive, erupția luând aspect polimorf ciclul evolutiv al leziunilor cutanate cuprinde următoarele etape: macula eritematoasă (6-12 ore), papula (12-24ore), vezicula (24ore), crusta (4 zile) vezicula are conținut clar, ca “picătura de rouă”, apoi conținutul se tulbură și se deprimă central (veziculă “ombilicată”) crustele se detașează după 10 zile, lăsând o pigmentație fină se însoțește de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Stomatitele infecțioase acute 5.1.1 Definiție Stomatitele sunt inflamații ale mucoasei orale de natură neoplazică, imunologică sau infecțioasă, difuze sau localizate la nivel jugal, gingival, vestibular, lingual (glosită) sau la nivelul buzelor (cheilită). Clasificarea anatomo-clinică a stomatitelor identifică forma eritematoasă, veziculoasă, ulcerativă. 5.1.2 Etiologie Etiologia stomatitelor infecțioase este reprezentată de virusuri, bacterii sau fungi (Tabel 5.1). Stomatitele eritematoase și ulcerative localizate sunt favorizate de igiena bucodentară deficitară (placa dentară, tartru, carii, delabrări dentare), precum și de factori iritativi
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
localizate la nivel jugal, gingival, vestibular, lingual (glosită) sau la nivelul buzelor (cheilită). Clasificarea anatomo-clinică a stomatitelor identifică forma eritematoasă, veziculoasă, ulcerativă. 5.1.2 Etiologie Etiologia stomatitelor infecțioase este reprezentată de virusuri, bacterii sau fungi (Tabel 5.1). Stomatitele eritematoase și ulcerative localizate sunt favorizate de igiena bucodentară deficitară (placa dentară, tartru, carii, delabrări dentare), precum și de factori iritativi locali (proteze fixe, malpoziție dentară, aparate dentare neadaptate). Stomatitele generalizate sunt predominate de candidoze, apărute mai ales în condiții de imunodepresie
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
în perioada copilăriei: scarlatina, rujeola, rubeola, varicela. Tabelul 5.1 Etiologia stomatitelor infecțioase Familia Specia Forma clinică Virusuri Papovavirusuri Papilomavirus hipertrofică Herpes virusuri HHS1, VVZ, CMV, VEB, HH6, HH7, HH8 veziculoasă Enterovirusuri Coxsackie A veziculoasă Mixovirusuri V. rujeolei V. urlian eritematoasă Togavirusuri V. rubeolic eritematoasă Retrovirusuri HIV polimorfă Bacterii Anaerobe Fusobacterii ulcerată Aerobe Streptococi eritematoasă sau ulcerată Gonococ ulcerată S. typhi ulcerată Micobacterii My. Tuberculosis My. leprae ulcerată Spirochete Tr. pallidum ulcerată Mycoplasme My. pneumoniae veziculoasă Fungi Levuri, hife Candida spp
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
rujeola, rubeola, varicela. Tabelul 5.1 Etiologia stomatitelor infecțioase Familia Specia Forma clinică Virusuri Papovavirusuri Papilomavirus hipertrofică Herpes virusuri HHS1, VVZ, CMV, VEB, HH6, HH7, HH8 veziculoasă Enterovirusuri Coxsackie A veziculoasă Mixovirusuri V. rujeolei V. urlian eritematoasă Togavirusuri V. rubeolic eritematoasă Retrovirusuri HIV polimorfă Bacterii Anaerobe Fusobacterii ulcerată Aerobe Streptococi eritematoasă sau ulcerată Gonococ ulcerată S. typhi ulcerată Micobacterii My. Tuberculosis My. leprae ulcerată Spirochete Tr. pallidum ulcerată Mycoplasme My. pneumoniae veziculoasă Fungi Levuri, hife Candida spp eritematoasă, hipertrofică 5.1
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Specia Forma clinică Virusuri Papovavirusuri Papilomavirus hipertrofică Herpes virusuri HHS1, VVZ, CMV, VEB, HH6, HH7, HH8 veziculoasă Enterovirusuri Coxsackie A veziculoasă Mixovirusuri V. rujeolei V. urlian eritematoasă Togavirusuri V. rubeolic eritematoasă Retrovirusuri HIV polimorfă Bacterii Anaerobe Fusobacterii ulcerată Aerobe Streptococi eritematoasă sau ulcerată Gonococ ulcerată S. typhi ulcerată Micobacterii My. Tuberculosis My. leprae ulcerată Spirochete Tr. pallidum ulcerată Mycoplasme My. pneumoniae veziculoasă Fungi Levuri, hife Candida spp eritematoasă, hipertrofică 5.1.3 Manifestări clinice Tabloul clinic al stomatitelor infecțioase are aspecte
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
igienei locale, administrarea sialagogelor în cazul hiposalivației, întreruperea fumatului, consumului de alcool și al medicamentelor anticolinergice sau antidepresive, echilibrarea diabetului sau al altor boli cronice favorizante. Tabelul 5.2 Diagnosticul diferențial al stomatitelor Tipuri clinice Etiologii infecțioase Etiologii neinfecțioase Gingivostomatita eritematoasă și veziculoasă MNI Boala gura-mână-picior CMV Herpangina Lues Tuberculoză Candidoză profundă Eritem polimorf Ulcere traumatice Arsuri fizice, chimice Boala Behcet LES, alte colagenoze Reacție corp străin Carcinom cu celule scuamoase Stomatita papilomatoasă/ hipertrofică HPV VEB HHV8 Candida spp Keratoza traumatică
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. 5.2.3 Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomo-patologice. Clasificarea după evoluție: Angine acute Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo-patologic: Angine eritematoase Angine pultacee Angine pseudomembranoase Angina ulceroase și ulceronecrotice Angine veziculoase sau aftoase INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 84 5.2.4 Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale principale
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile și etiologia diferitelor tipuri de angine. 5.2.4.1 Anginele eritematoase Sunt cele mai frecvente manifestări ale anginelor. Mucoasa faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale și paragripale, virusul Epstein-Barr) și mai puțin de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
simptomelor subiective, examenului faringian și a examenului general. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală (Tabelul 6.1). Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie (Anexa 3). 5.2.6 Principii de tratament Intervențiile curative pentru anginele infecțioase
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
administrarea de picături nazale INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 87 Medicație simptomatică: administrarea orala, rectală sau parenterală de antipiretice, antialgice (Paracetamol, Aminofenazonă), antiinflamatorii nesteroidiene (Ibuprofen). Administrare de antibiotic in cazul anginelor bacteriene sau suprainfecțiilor. Tabel 5.3 Diagnosticul diferențial al anginelor eritematoase streptococice și virale Criterii de diagnostic Angine streptococice Angine virale Epidemiologic Vârstă Context epidemic Copii mari și adulți Infecții streptococice Sugari și copii Viroze respiratorii Clinic Debut Febră Catar respirator Aspect faringian Disfagie: Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
5.3.4 Tablou clinic Incubația MNI este imprecis cunoscută (4-8 săptămâni). Debutul este necaracteristic, frecvent insidios, rar brusc, cu manifestări inflamatorii generale: febră, mialgii, cefalee, astenie, inapetență, disfagie. Manifestările clinice definitorii ale MNI Angina (85-95%) poate avea aspecte variate, eritematoasă, pultacee sau psudomembranoasă și persistă 2 săptămâni (fără tratament). Febra (97%) corespunde viremiei, nu se însoțește de frisoane, durează perioada de invazie și de stare, poate evolua în platou, remitent, intermitent, septic și regresează treptat în trei săptămâni. Adenopatiile (94
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și se manifestă prin inflamația țesutului care acoperă dintele, structura dintelui păstrându-se integră în majoritatea cazurilor. Gingivita acută ulcero-necrotică (angina Vincent) este o infecție necontagioasă dar invazivă, cu bacterii fuziforme și spirochete, care se prezintă sub forma unui edem eritematos ulcerat la nivelul gingiilor și depozite psudomembranoase cenușii ale papilelor interdentare. Pacienții pot acuza gust metalic. Infecțiile dento-alveolare extinse regional sunt: celulita difuză sau localizată la nivelul țesutului subcutanat al feței și gâtului, adenita, adenoflegmonul, osteita acută sau subacută a
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
constitui chiar primele indicii al diagnosticului, dacă sunt recunoscute și interpretate corect. Leziunile muco-cutanate apar cu frecvență de 5-15% și sunt reprezentate de erupții purpuro-peteșiale, noduli Osler (roșuviolacei, dureroși, situați la nivelul pulpei degetelor sau palmelor) și leziunile Janeway (placarde eritematoase palmo-plantare). Manifestările neurologice apar cu frecvență de 15% și sunt de tipul emboliei, anevrismului arterial, abcesului, meningitei, infarctului sau hemoragiei cerebrale. Dispneea evoluează progresiv pe măsura deteriorării cardiace. Infarctul pulmonar apare mai ales în endocardita tricuspidiană. Alte manifestări extracardiace în cadrul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
asimptomatice sau oligosimptomatice (proteinurie), până la forme severe, cu anasarca, edeme, hipertensiune arterială, insuficiență renală și deces. Infecția HIV/SIDA 172 9.5.6 Afecțiuni mucoase și tegumentare asociate HIV/SIDA Leziunile orale din cursul infecției cu HIV pot avea ulcerative, eritematos, pigmentat, pseudomembranos, hipertrofic. (Tabel 9.5 ) Frecvența afecțiunilor orale la persoanele cu infecție HIV variază între 30-80%. Aceste leziuni influențează calitatea vieții din cauza disconfortului, scăderii capacității de comunicare, malnutriției secundare cu scădere în greutate. Manifestările orale pot fi expresia inaugurală
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
rezervă, se pot descrie două tipuri de astm: alergic și idiosincrazic. Astmul bronșic alergic se asociază adesea cu un istoric personal și/sau familial de boli alergice, cum ar fi rinitele, urticaria și eczema, cu reacții cutanate de tip papulă eritematoasă pozitive la injectarea intradermică de extracte din antigenele aerogene, cu niveluri crescute de IgE în ser și/sau teste de provocare pozitive prin inhalarea unui antigen specific. O parte însemnată din populația astmatică nu are antecedente heredocolaterale sau personale pentru
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
seroase (tip pleurezie serofibroasă sau pleurite). Uneori eliminările se fac prin căile hepato-biliare. Reumatism articular acut. 5. Manifestări cutanate. Leziunile sunt mai reci decât în psoră, în schimb mai dureroase. Spre deosebire de psoră, în ale cărei manifestări cutanate există totdeauna componenta eritematoasă și pruriginoasă, în diateza tuberculinică erupțiile cutanate sunt nepruriginoase și de culoare violacee, căci sunt legate de acrocianoză, lividități, congestie venoasă localizată, caracteristice tuberculinismului. Acnee (de tip juvenil), putând lăsa (caracteristic) o cicatrice pe obrazul stâng, lateralitate stângă. Eritem nodos
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Cauza probabilă o constituie deschiderea șunturilor arteriovenoase. Acestea trebuie diferențiate de dilatațiile venelor varicoase. 2.1.7. Edemul neuropat este o manifestare rară a neuropatiei periferice diabetice. Poate fi unilateral sau bilateral. Se instalează treptat, cu o tentă cutanată mai eritematoasă, asociată cu venectazii la nivelul picioarelor. Adesea piciorul afectat este cald. Trebuie realizat diagnosticul diferențial cu edemele varicoase, insuficiența cardiacă, afecțiunile renale, hepatice. Edemul neuropat semnalizează prezența unei neuropatii vegetative severe și de lungă durată. Prezența sa obligă la investigarea
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
să o clasificăm aici împreună cu alte tulburări angiopate. Se găsește de obicei la partea anterioară a gambei, însă poate fi găsită la nivelul membrelor inferioare, a feței și chiar și a glandei penisului. 2.2.3. Rubeosis facies sunt leziuni eritematoase descrise ca fiind localizate la nivelul feței pacienților cu diabet de lungă durata. Patogeneza este necunoscută, dar vasele din derm arată o îngroșarea a membranei bazale capilare. 2.2.4. Ulcerele arteriopate se dezvoltă pe teren de arteriopatie obliterantă. Ele
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]