465 matches
-
ca, de pildă, universul bacovian, teatrul lui Caragiale sau, recent, opera barbiană, care a fost pe rând contestată, neînțeleasă sau ignorată. Astfel, în volumul recent apărut la Editura Curtea Veche din București și intitulat Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic, criticul purcede spre limpezirea în apelor în ce privește lirica poetului matematician. Demersul criticului nu este unul simplu, el trebuind mai întâi să cunoască în profunzime lirica barbiană, să adune, să asimileze și să analizeze tot ceea ce s-a putut scrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Petrescu, Mircea Coloșenco ori Nicolae Manolescu. Dând dovadă de erudiție și de o arie largă de documentare, autorul lămurește, în acest istoric al exegezei barbiene, o serie de concepte-cheie absolut necesare pentru înțelegerea operei lui Ion Barbu (cum ar fi ermetism, canonism, textualism și lista poate continua), fără a aluneca însă pe panta didacticistă, ci cu scopul de a scoate la iveală controversele numeroase și îndelungate stârnite în jurul poetului comparat în mod eronat cu nume din poezia franceză și germană. E
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
numai în măsura în care aceste apropieri sunt menite a scoate în evidență unicitatea poetului român care, departe de a fi un epigon al acestora, devine un vizionar al expresiei și al ideii poetice. Fluctuațiile înregistrate de interpretările date de exegeza barbiană între ermetismul filologic de natură mallarmeană și ermetismul canonic în care poetul însuși se autoinclude, între modelul matematic și cel poetic (oscilație născută de altfel, din bine cunoscuta afirmație a poetului conform căreia există "un punct luminos unde poezia se întâlnește cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a scoate în evidență unicitatea poetului român care, departe de a fi un epigon al acestora, devine un vizionar al expresiei și al ideii poetice. Fluctuațiile înregistrate de interpretările date de exegeza barbiană între ermetismul filologic de natură mallarmeană și ermetismul canonic în care poetul însuși se autoinclude, între modelul matematic și cel poetic (oscilație născută de altfel, din bine cunoscuta afirmație a poetului conform căreia există "un punct luminos unde poezia se întâlnește cu geometria"), între apartenența poetului la modernism
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
volumului, unde autorul își conturează propria opinie într-o manieră obiectivă, lipsită de încrâncenare și justificată cu simț de răspundere, sprijinindu-se, nu de puține ori, pe greșelile de interpretare ale predecesorilor. Astfel, în a doua parte a studiului, intitulată Ermetismul canonic, autorul volumului aduce argumente în favoarea ideii conform căreia poetul este de fapt un antimodernist convins care se opune imitației sterile și înșelătoare, un ermetic de tip canonic și nu unul de tip filologic precum Mallarmé, poetul francez cu care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de a privi îndărăt, iar pe de altă parte, la puterea narcisiacă de a capta totul într-o singură imagine, ceea ce face ca poezia barbiană să fie "un joc al privirilor dintre Narcis și Orfeu" în care se zămislește misterul ermetismului poetului. Dar criticul nu se arată preocupat de creație doar în sensul de doctrină poetică, ci abordează și latura ontologică a acesteia, prin aducerea în prim plan a unei suprateme căreia i se subordonează lirica barbiană. Increatul devine o prezență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
puterea de seducție. Dar și mai important rămâne faptul că, dincolo de toate acestea, criticul se întâlnește cu poetul într-un act creator din care se ivește, pură și nealterată, Poezia. "Bucovina literară", nr. 12, decembrie 2011 Ion PACHIA-TATOMIRESCU Parnasianism hermetic, "ermetism canonic", "barbianism" Deși este cunoscut și ca prozator (publicând și două romane foarte interesante cel cu care debutează în 1981, Marele zid, urmându-i, în 1998, Varvarienii), prof. dr. Th. Codreanu (n. 1 aprilie 1945, în Banca-Vaslui) s-a impus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de aur ce alcătuiește "corola" operei sale sporind în trecuta toamnă cu o nouă lucrare aflată acum sub lupa noastră -, o carte fermecătoare, atât prin "exactitatea incitativă", cât și prin "ținuta" universitară / academică ("neleneșă"), Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă ermetismul canonic, București, Editura Curtea Veche (în colecția "Știință, spiritualitate, societate", coordonată de Basarab Nicolescu și Magda Stavinschi), 2011 (pagini A-5: 392). Th. Codreanu inaugurează prin Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă ermetismul canonic (2011) o "direcție-bisectoare" în cercetarea creației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
neleneșă"), Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă ermetismul canonic, București, Editura Curtea Veche (în colecția "Știință, spiritualitate, societate", coordonată de Basarab Nicolescu și Magda Stavinschi), 2011 (pagini A-5: 392). Th. Codreanu inaugurează prin Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă ermetismul canonic (2011) o "direcție-bisectoare" în cercetarea creației barbiene de până acum, dacă se are în vedere unghiul estetic format de celelalte două celebre direcții, una ivită în 1935, prin eseul Ion Barbu, de Tudor Vianu, direcție ce pare a-și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
XX-lea, stipulând schizofrenia celor două euri: empiric și creator. Asemenea ruptură nu mai este validă în noul eon al transdisciplinarității." (p 6 sq.), eon ce se relevă în structurarea "dicotiledonată" / "dichotomică" a lucrării Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă ermetismul canonic, de Th. Codreanu: (I) Înfruntând critica (parte primă, firește, de "trecere în revistă" și de "luare de distanță" față de cercetătorii barbianismului de până în "timpul prezent" -, în douăsprezece capitole "cu interpretări de nerespins", sugerând / stabilind, poate, conexiuni cu cabalistica zodiacală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Vianu, 5. G. Călinescu, 6. "Impasul poetului" și al criticii, 7. În cvasi-postumitate, 8. Viziunea cosmologică, 9. De la canonul matematic la cel poetic, 10. Alchimie și poetică, 11. Intermezzo biografic, dar nu numai, 12. Punct de ajungere: textualizarea) și (II) Ermetismul canonic (parte secundă, ale cărei capitole se dispun într-o fermecătoare heptaedrie "transdisciplinară" 13. Antimodernismul barbian, 14. Calea fenomenologică, 15. "Întocma dogma", 16. Spre ritmul increatului, 17. Increatul, 18. Ritmul pur și 19. Ermetismul canonic. Final contrapunctic). Asupra fermecătorului "heptaedru-nucleu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Punct de ajungere: textualizarea) și (II) Ermetismul canonic (parte secundă, ale cărei capitole se dispun într-o fermecătoare heptaedrie "transdisciplinară" 13. Antimodernismul barbian, 14. Calea fenomenologică, 15. "Întocma dogma", 16. Spre ritmul increatului, 17. Increatul, 18. Ritmul pur și 19. Ermetismul canonic. Final contrapunctic). Asupra fermecătorului "heptaedru-nucleu", asupra "centrului de greutate" al contribuției lui Th. Codreanu, în care se constituie secunda parte, Ermetismul canonic, de-o "gordiană" originalitate "transmodernistă", suntem avertizați și totodată "vectorizați" / "ariednizați" chiar din Argument: "A doua parte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
barbian, 14. Calea fenomenologică, 15. "Întocma dogma", 16. Spre ritmul increatului, 17. Increatul, 18. Ritmul pur și 19. Ermetismul canonic. Final contrapunctic). Asupra fermecătorului "heptaedru-nucleu", asupra "centrului de greutate" al contribuției lui Th. Codreanu, în care se constituie secunda parte, Ermetismul canonic, de-o "gordiană" originalitate "transmodernistă", suntem avertizați și totodată "vectorizați" / "ariednizați" chiar din Argument: "A doua parte a eseului se ocupă, propriu-zis, de marea contribuție a lui Ion Barbu la ceea ce poetul însuși a numit, în estetica secolului trecut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
canonic, de-o "gordiană" originalitate "transmodernistă", suntem avertizați și totodată "vectorizați" / "ariednizați" chiar din Argument: "A doua parte a eseului se ocupă, propriu-zis, de marea contribuție a lui Ion Barbu la ceea ce poetul însuși a numit, în estetica secolului trecut, ermetism canonic. Metodologia ține de noul context al transdisciplinarității, iar fundamentul estetic și ideatic e un pas modest către ceea ce am numit, într-o carte recentă, transmodernism [v. Th. Codreanu, Transmodernismul, Iași, Editura Junimea, 2005], în raport cu care Ion Barbu este un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dogma", arată profundele afinități ale celor doi. Ambii, în același timp, sunt ramuri viguroase ale eminescianismului abisal. Poate nu e lipsit de interes să evoc faptul că Basarab Nicolescu găsea în ternarul Eminescu-Blaga-Barbu axa [...] spiritualității românești moderne" (p. 7 sq.). Ermetismul canonic în accepțiunea codriană operează cu exhaustia, atât în orizontul cunoașterii științifice, cât și în orizontul cunoașterii metaforice; arhimedica exhaustie "devine metoda "transdisciplinară" a ermetismului canonic barbian" (p. 363), deopotrivă în axiomatică și în poezie. "Triada" / "Sfânta Treime" axială a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
faptul că Basarab Nicolescu găsea în ternarul Eminescu-Blaga-Barbu axa [...] spiritualității românești moderne" (p. 7 sq.). Ermetismul canonic în accepțiunea codriană operează cu exhaustia, atât în orizontul cunoașterii științifice, cât și în orizontul cunoașterii metaforice; arhimedica exhaustie "devine metoda "transdisciplinară" a ermetismului canonic barbian" (p. 363), deopotrivă în axiomatică și în poezie. "Triada" / "Sfânta Treime" axială a literaturii valahe (supra, "ternarul") Eminescu-Blaga-Barbu, într-adevăr, solicită o abordare "specială", de vreme ce se relevă spațio-temporal și conceptual drept o "cometă" cu "nucleul central, de cosmic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cheia dogmei, transfigurând antitezele, la modul blagian; el [Eminescu] sfidează "imposibilitatea" logică și pragmatică a cuadraturii cercului, zicând: "Raportul dintre finit și infinit e raportul dintre pătrat și cerc"" (ibid.). În ceea ce privește pe Ion Barbu / Dan Barbilian, cel ce vedea în "ermetismul teorematic" al lui Gauss, având în centru theorema aureum, "legea reciprocității cuadratice", drept "text august", desigur, "elementul de noutate vine din asumarea spiritului irațional, transcendent al cuadraturii cercului, care nu putea avea loc în raționalismul matematic; altfel spus, Barbu, eliminând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sau înaltul spirit deontologic-literar, capacitatea de excepțional polemist (antimanolescian) etc. Th. Codreanu, prin foarte importanta sa lucrare, Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă (2011), "sparge" și "propulsează" orizontul acestui anotimp al cercetării / cunoașterii științifice, ori metaforice, din interiorul "barbianismului" ca "ermetism canonic", sau, mai exact spus, ca "paradoxizare" a lumilor paralele ce se întâlnesc dincolo de "ciclul" deplasării spre roșu / albastru, totuși, "într-un punct" din infinitul de "adânc al calmei creste", copleșitor-geometrizator de Logos al cercului / sferei de se înscrie mereu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
într-o școală "a hermetismului" dezvoltându-se într-o direcție originală: Cezar Baltag, Mircea Ciobanu, Ilie Constantin, Leonid Dimov, Ștefan Aug. Doinaș, Miron Scorobete, Horia Zilieru ș.a. "Agero", Stuttgart, www.agero-stuttgart, accesat 20 ianuarie 2012 Adrian JICU Ion Barbu și ermetismul canonic În condițiile în care critica românească actuală se îndepărtează de teorie, aciuându-se în zonele universitare aride sau în publicistica de factură impresionistă, Theodor Codreanu face figură aparte prin consecvența cu care luptă pentru promovarea transdisciplinarității și a transmodernității
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
autorul Transmodernismului și-a croit un drum propriu, clădit pe un instrumentar critic pe care îl aplică într-o hermeneutică de tip transdisciplinar. La o margine de țară, el scrie temeinic, după cum o demonstrează Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă: ermetismul canonic (București, "Curtea Veche", 2011), lucrare străbătută de intenția de a inova la nivelul interpretării. Polemistul canonic Pornind de la o afirmație aparținând lui Barbu însuși ("Mă tem că nici Lovinescu nu mi-a înțeles poezia."), Theodor Codreanu "înfruntă critica", după cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
intitulează prima parte a volumului. Rând pe rând, celor mai importanți critici interbelici li se reproșează că nu au înțeles caracterul canonic al volumului Joc secund, pe care l-au privit din unghiuri diferite, dar fără să țină cont de "ermetismul canonic", sintagmă propusă chiar de Barbu. Reproșurile sunt îndreptate apoi împotriva unor proletcultiști ca N. Moraru, B. Elvin sau Ovid. S. Crohmălniceanu, care l-au pus la index pe Barbu pentru ermetismul său de factură burghezo-retrogradă. O secțiune aparte a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unghiuri diferite, dar fără să țină cont de "ermetismul canonic", sintagmă propusă chiar de Barbu. Reproșurile sunt îndreptate apoi împotriva unor proletcultiști ca N. Moraru, B. Elvin sau Ovid. S. Crohmălniceanu, care l-au pus la index pe Barbu pentru ermetismul său de factură burghezo-retrogradă. O secțiune aparte a acestei prime părți este dedicată monografiilor apărute după moartea poetului, dintre care se distinge preferința pentru Basarab Nicolescu, din care se revendică o bună parte a armăturii teoretice a lui Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care nu are nimic de-a face cu lexicul și gramaticile"." (p. 151) Analiza hermeneutică este dublată în permanență la Theodor Codreanu de un pronunțat spirit polemic, atribut al siguranței de sine. Pe G. Călinescu îl taxează pentru că a confundat ermetismul filologic cu cel canonic. Lui Solomon Marcus îi reproșează că nu s-a gândit niciodată să îl interpreteze pe Barbu prin trimitere la fenomenologia lui Husserl, iar Mincu e dovedit protocronist și docil! Oana Pârvulescu greșește și ea, considerând că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
reducție în vreme ce al doilea este "un risipitor de cuvinte", un logocentric. Pentru o hermeneutică a transdisciplinarității După o adevărată "sinteză generală în atac", Theodor Codreanu trece la construcția unui edificiu hermeneutic propriu, având în centru ideea trandisciplinarității și conceptul de "ermetism canonic", preluat dintr-o scrisoare semnată de Barbu: "Mă face emulul lui Mallarmé, neobservând că ermetismul lui Mallarmé e filologic, iar al meu canonic." Prima prejudecată pe care Codreanu trebuie să o demonteze este ceea ce Barbu numea "legenda că am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
După o adevărată "sinteză generală în atac", Theodor Codreanu trece la construcția unui edificiu hermeneutic propriu, având în centru ideea trandisciplinarității și conceptul de "ermetism canonic", preluat dintr-o scrisoare semnată de Barbu: "Mă face emulul lui Mallarmé, neobservând că ermetismul lui Mallarmé e filologic, iar al meu canonic." Prima prejudecată pe care Codreanu trebuie să o demonteze este ceea ce Barbu numea "legenda că am fost ori că sunt modernist". Printr-o argumentație laborioasă, criticul demonstrează caracterul antimodern al gândirii barbiene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]