1,413 matches
-
și cultură a devenit frumosul și binele, καλοκαγα (kalokaga). În plus, Platon a mai remarcat și reținut încă o altă valență a frumosului: marea sa putere de atracție. Frumosul este cel care cheamă sufletele prin ceea ce el numește „eros” (ερως). Erosul care reprezintă aspirația către valorile supreme în spiritual filosofiei grecești: bine, adevăr și frumos, are două trăsături principale: 1 - el presupune drept condiție esențială existența frumuseții ca idée veșnică. Cosmosul însuși este frumos, deoarece participă la această frumusețe veșnică (κοσμος
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
spiritual filosofiei grecești: bine, adevăr și frumos, are două trăsături principale: 1 - el presupune drept condiție esențială existența frumuseții ca idée veșnică. Cosmosul însuși este frumos, deoarece participă la această frumusețe veșnică (κοσμος areîn greceste sensul de podoabă, frumusețe); 2 - eros echivalează cu a fi atras de ideea frumuseții. Scopul actului religios însuși nu este altul decât acela ca sufletul să contemple, aprins de dragoste, Frumusețea „transcendenta”. Urmașii lui Platon vor relua cercetările magistrului. Astfel, Aristotel (383 - 322 î.d.Hr
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
ochi singur vede marea frumusețe a Unului” căci „sufletul nu ar putea să vadă frumosul fără să devină el însuși frumos” [11] . Frumosul originar, transcendent, este izvorul inepuizabil al frumuseții parțiale din lumea văzută, iar aspirația oamenilor către el este eros - dragoste. Plotin reia câteva din ideile nuanțându-le și aprofundâdu-le. Astfel, afirmă și el identitatea Binelui și a Frumosului. Virtutea este frumoasă și, la rândul său, frumosul este bun. Sunt idei care vor fi reluate în operele Sfinților Părinți ai
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
tuturor lucrurilor, potrivit cu firea lor și pentru că el este cauza bunei armonii și luminozități, ca o lumină ce transmite tuturor transmisiunile de frumusețe făcătoare ale razelor ei izvorâtoare” Sf. Dionisie Areopagitul, preluând de la Platon ideea că Frumosul divin este și eros, dragoste, vede în aceasta principiul unificator al întregii creații în Dumnezeu, după modelul perihorezei intratreimice fundamentată tot pe iubire. „frumosului mai presus de ființă i se spune frumusețe... și ca una ce atrage la sine toate și le adună pe
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
întregul cosmos nevăzut și văzut și din ea își au existența toate cele ce sunt, ea fiind cauza transcendentă a tuturor armoniilor, comuniunilor și atracțiilor dintre ființe [34] Sf. Dionisie Areopagitul, preluând de la Platon ideea că Frumosul divin este și eros, dragoste, vede în aceasta principiul unificator al întregii creații în Dumnezeu, după modelul perihorezei intratreimice fundamentată tot pe iubire. „frumosului mai presus de ființă i se spune frumusețe... și ca una ce atrage la sine toate și le adună pe
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
ordin [38] . Prin urmare, Frumusețea este cauza de unitate a făpturilor în Dumnezeu și întreolaltă prin iubirea de Dumnezeu și întreolaltă. Dumnezeu Însuși, în marea Lui frumusețe și bunătate, își deschide dragostea proniatoare către toată zidirea asupra căreia Își revarsă erosul Său creator, menținător și desăvârșitor al tuturor celor existente. Întreaga pronie dumnezeaiască se manifestă datorită erosului, iar aceasta își are izvorul în Frumosul și Binele [39] Caracterul arhetipal al Frumuseții dumnezeiești a rămas o idee perenă în teologia ortodoxă după
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
iubirea de Dumnezeu și întreolaltă. Dumnezeu Însuși, în marea Lui frumusețe și bunătate, își deschide dragostea proniatoare către toată zidirea asupra căreia Își revarsă erosul Său creator, menținător și desăvârșitor al tuturor celor existente. Întreaga pronie dumnezeaiască se manifestă datorită erosului, iar aceasta își are izvorul în Frumosul și Binele [39] Caracterul arhetipal al Frumuseții dumnezeiești a rămas o idee perenă în teologia ortodoxă după apariția lui Corpus Areopagiticum. În Tomul Aghioritic, Sfântul Grigorie Palama face apel la această idee în
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Dumnezeu se poate înstrăina omul de multiplele lui patimi, precum și de tendințele ce îi denaturează realitatea profundă existențială. „Se poate spune că această comunicare interpersonală a omului cu Dumnezeu-Omul are o funcție antropologic-catartică” . Drumul ascetic al purificării este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a omului cu Dumnezeu se exprimă ca autotranscendență a individualității omului Cu alte cuvinte, importanța pedagogică a [81] . Drumul ascetic al purificării este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
83] . Persoana se află în spațiul restaurării, în spațiul noii creații, și al învierii. De acum, încă de când trăiește pe pământ, omul poate să își așeze trupul pe tronul lui Dumnezeu,- omul este absorbit, de parcă ar fi în cer (XXIX). Erosul dumnezeiesc este pentru Sfântul Ioan „țelul pedagogiei lui filocalice ”. Scara este un dinamism. Întrebarea cea mai importantă este acum aceasta: Unde ne aflăm pe Scară? Răspunsul trebuie să-l găsim fiecare din noi în propria conștiință. Preasfințitul Kallistos ne spune
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
aflăm pe Scară? Răspunsul trebuie să-l găsim fiecare din noi în propria conștiință. Preasfințitul Kallistos ne spune că „aceasta este o Scară pe care fiecare din noi trebuie s-o urcăm, pentru noi înșine” Desăvârșirea dinamică și infinită este erosul ca mișcare și înclinație a persoanei atrase de Dumnezeu.”. Scara este un dinamism. Întrebarea cea mai importantă este acum aceasta: Unde ne aflăm pe Scară? Răspunsul trebuie să-l găsim fiecare din noi în propria conștiință. Preasfințitul Kallistos ne spune
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
călători prin lumile eterice pentru o iluzorie clipă alături, până ce visul se sfârșește și totul se destramă. Asemeni unei înălțătoare zeități a iubirii, poeta unește în vocea sa interioară atât pe Penelopa cât și pe Nausikaa în visul culminant al erosului universal, al iubirii eterne, precum Goethe afirmă în ultimele două versuri din „Faust”: „Etern femininul / Ne înalță-n tării.” Cititorul, pătrunzând în acest vis mirific, se va descoperi de fapt pe sine în viața de zi cu zi, înfiorat de
„PAȘII SINGURĂTĂȚII” SAU PERIPLUL LUI PSYCHE ÎN CĂUTAREA IUBITULUI ÎN VISUL IUBIRII ETERNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1458476241.html [Corola-blog/BlogPost/366142_a_367471]
-
poet; zburător prin cuvânt, literator, sau cum Sigmund Freud zice, telepatic ( eu parafrazez radiestezic, esoteric, athanoric, sau “ aurifer”) - telepatic ( Psihanaliză și telepatie, 1921)... Că aparține școlilor eleatice, sau eracliteice, rămâne sarcina criticii “ la rece”, dacă nu anorgasmice. Arta este a erosului sublimat, ci nu a Abjectului camuflat! Nu eroismul erotismului acaparator! Să fim iubiți, dar pentru aceasta, mai ales, să nu uităm că AVEM NEVOIE DE A IUBI, mai mult decât a fi iubiți. Nu iubim spre a lua în stăpânire
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_evu_1400737060.html [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
s-o rezolve într-un anumit fel. Lumea greacă, dincolo de estetismul ei senin și de hedonismul afirmat, era profund măcinată de prezența durerii în lume, prezență pe care filosofii căutau s-o explice, s-o accepte sau s-o evite. Erosul grec era înfrățit cu moartea, hedonismul era, de fapt, "expresiunea unei dorinți crescute și împuternicite de golul rece al durerii". Împotriva acestui estetism festiv și fals, cinismul grec era o sfidare a suferinței, fără să fie o rezolvare a ei
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
printre fulgi drapelul de pace/ vreo două viscole ciripesc în cuibul zăpezii/ zăresc un pui de primăvară alăptat/ la pieptul unei ierni mai blânde/ câtă desfătare e-n rostirea nespusă a luminii!...(p.110). Iubirea este o trăire magică, un eros cu energii neștiute, ca în ”revelație” (p.169): ”am aflat secretul mistic al viețuirii terestre/ îmi hrănesc toate celulele somatice cu dragoste” , sau e declanșată uneori printr-o adresare directă: „draga mea”,....”toate zilele noastre au fost aniversare/ pentru ele
A.D.N.-UL FERICIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1467540886.html [Corola-blog/BlogPost/380907_a_382236]
-
Stan ...” Romancier, prin excelență, Virgil Stan știe să deruleze cu flexibilitate, stil și vervă scriitoricească, un fir epic limpede, fără rupturi de ritm, să „picteze” personaje vii, pline de surprize, desprinse - cu certitudine - din cotidian. În romanul său de dragoste, erosul - construit cu delicatețe și o deosebită atenție la detalii - este pur, lipsit de orice urmă de indecență ori trivialitate. Un om cu o experiență remarcabilă de viață are abilitatea de a crea stări de exaltare incredibile: picură peste secvențele „fierbinți
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Stan_Virgil.html [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului "Complexul lui Empedocle"în poezia lui Lucian Blaga Eseu de Al.Florin ȚENE Menținându-se aproape permanent în același registru impersonal, erosul blagian sugerează, alături de o existență de-o clipă, coabitarea frenetică în ansamblul lanțului ființei. La acesta, femeia nu e o închipuire, ca la Dante, nu e o donna angelicato, așa cum nu este un oarecare "obiect"folosit în potolirea simțurilor și
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIA LUI LUCIAN BLAGA, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezia_lui_lucian_blaga_eseu_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355655_a_356984]
-
este un oarecare "obiect"folosit în potolirea simțurilor și desfătare, ca în silogismul misoginilor medievali. Poetul, lipsit de identitate civică, atribuie femeii nu scheme decorative și abstracțiuni, ci "identități corporale captivante și spirituale"(Z. Cârlugea, "Poezia lui Lucian Blaga", 1995). Erosul blagian nu apare niciodată ca pasiune erotică. În adâncurile arderii ekstazis-ului, intereferența logoseros ne dezvăluie un minim necesar de conștiință, sublimată nu în asimilarea hedonistă a păcatului originar. Spre individualizarea emoției năzuie poetul, dar prin aceasta nu mai puțin spre
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIA LUI LUCIAN BLAGA, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezia_lui_lucian_blaga_eseu_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355655_a_356984]
-
hedonistă a păcatului originar. Spre individualizarea emoției năzuie poetul, dar prin aceasta nu mai puțin spre neantizarea individualismului marcat de orgoliu, în speranța de a o găsi, în contact cu mediul înconjurător, sensurile aventurii sale cosmice, de a-și contempla erosul în necredința identității. De aceea lipsește gestul de posesiune, în spirit eminescian, plenar și, implicit, a reflecțiilor de gelozie, atât în interiorul eului, cât și în afara lui. Pentru tânărul Blaga iubirea constituie una din temele permanenței, cu închingări misterioase la rădăcina
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIA LUI LUCIAN BLAGA, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezia_lui_lucian_blaga_eseu_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355655_a_356984]
-
genelor pe un obraz", prin "geografia răsăritenelor și apusenelor/ basme". Femeile, la Lucian Blaga, sunt de o transparență fragedă, "tremur în palme răsfrânt": "Le slăvesc și le cânt/ pentru sfârșitul de drum/ ce-l au pe pământ!"("Viori aprinse, femeile"). Erosul se înscrie la Blaga, ca o dialectică conformă cu evoluția poeziei sale. Acesta se simte metafizic în "Poemele luminii", cu aderență plenară la acel misterium cosmicum și dispare în "Pașii Profetului", pentru ca în tărâmul "marii treceri"să se umple de
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIA LUI LUCIAN BLAGA, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_complexul_lui_empedocle_in_poezia_lui_lucian_blaga_eseu_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355655_a_356984]
-
Acasa > Manuscris > Studii > POEZIA LUI EMIL BOTTA NAVIGÂND ÎNTRE EROS ȘI THANATOS Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 651 din 12 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Studiu de AL.FLORIN ȚENE Poezia lui Emil Botta navigând între Eros și Thanatos Starea conflictuală dintre dragoste și moarte în poezia
POEZIA LUI EMIL BOTTA NAVIGÂND ÎNTRE EROS ŞI THANATOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_emil_botta_navigand_intre_e_al_florin_tene_1350026032.html [Corola-blog/BlogPost/359419_a_360748]
-
erotică, în spațiul dominat de asemenea legi, cum sunt în cap.II și III, nu poate veni decât deghizată, aruncându-și masca în ultimul moment, care coincide cu ultima insurecție a simțurilor. Alteori, moartea este percepută ca punctul culminant al erosului; dragostea, în deplinătatea anotimpului ei spiritual, este „ nevinovat sălbatică?“, cum scria Al.Piru. Ea răspunde unei atracții firești trăită în extaz până la autodevorare, e poteca spre un orizont pur a cărui depășire prin descătușarea simțurilor înseamnă dezagregarea lumilor. Descoperim o
POEZIA LUI EMIL BOTTA NAVIGÂND ÎNTRE EROS ŞI THANATOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_emil_botta_navigand_intre_e_al_florin_tene_1350026032.html [Corola-blog/BlogPost/359419_a_360748]
-
poetul băcăuan la Emil Botta iubirea se desfășoară pe spații ample, contaminând cu un aer de fatalitate nedefinitele elemente ale cadrului. Poezia lui Emil Botta se află într-o zodie norocoasă, având o neîntreruptă glisare între cele două măști ale erosului ridicat la grad de principiu coherent: pe de o parte, iubita trimițându-și din depărtare chemarea, care în ultimă instanță va duce spre moarte, pe de alta, iubitul “mortul viu “, ce-și consolează partenera neinițiată în acest joc, anunțând cu
POEZIA LUI EMIL BOTTA NAVIGÂND ÎNTRE EROS ŞI THANATOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_emil_botta_navigand_intre_e_al_florin_tene_1350026032.html [Corola-blog/BlogPost/359419_a_360748]
-
a raportului dintre timp și veșnicie a se vedea Vladimir Losky, Introducere în Teologia Ortodoxă, traducere de Lidia și Remus Rus, Editura Enciclopedică, București, 1993, în special capitolul: Creația - timp și veșnicie, p. 77 - 84. [103] Christos Yannaras, Persoană și eros, traducere de Zenaida Luca, Editura Anastasia, 2000, p. 170 [104] Mircea Eliade dezvoltă ideea unui timp sfânt, sacru în care omul religios simte nevoia de a se cufunda periodic. Poate fi vorba de Ierusalimul ceresc spre care fiecare om religios
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Dumnezeu se poate înstrăina omul de multiplele lui patimi, precum și de tendințele ce îi denaturează realitatea profundă existențială. „Se poate spune că această comunicare interpersonală a omului cu Dumnezeu-Omul are o funcție antropologic-catartică” . Drumul ascetic al purificării este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]