5,606 matches
-
uneori și ravene. În consecință, aceste terenuri sunt cultivate, de obicei, cu plante care asigură o bună protecție la eroziune (cereale păioase și leguminoase) și, totodată, ajută și la stabilizarea versanților. Totuși, aceste terenuri, după recoltare, rămân în continuare expuse eroziunii și alunecărilor. Pășunile și fânețele ocupă, în bazinul Lohan, terenurile agricole cele mai erodate, improprii pentru culturi. Sunt prezente la obârșiile Lohanului, pe platforma Poiana Mare - Lohan, care era, în trecut, aproape în totalitate împădurită. De asemenea, în cuprinsul cuestei
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
mai extinse de pajiști, acestea fiind tot rezultatul defrișării pădurii, proces în urma căruia s-au declanșat procese ample de modelare a reliefului, care este puternic înclinat (15 20° și chiar peste 20°). De asemenea, o cauză importantă care a determinat eroziunea în pajiști și fânețe a fost și este trasarea greșită a drumurilor, orientarea lor pe linia de cea mai mare pantă sau trasarea lor cu un profil longitudinal prea puternic înclinat. În șesul Lohanului, cu apă freatică aproape de suprafață, umed
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
un interval se seamănă, altul se lasă ca ogor negru, iar în anul următor se inversează). În regiunea viticolă din zona Dobrinei, mai ales acolo unde vița-de-vie ocupă terenuri cu înclinări mai mari de 15°, pentru a stăvili procesul de eroziune al solului au fost amenajate benzi înierbate, respectiv porțiuni dintr-un versant, paralele cu curbele de nivel, care s-au cultivat cu plante (graminee și leguminoase) astfel încât să rețină spălările de sol din amonte. Materialul ce se depune transformă, cu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Lohanului). În trecut, aproape întreaga suprafață a cuestei Lohanului era împădurită. Defrișările au fost făcute tocmai acolo unde pădurea era mai necesară și anume la contactul dintre culmile interfluviale și pantele deluviale ale văilor subsecvente, adică tocmai acolo unde pericolul eroziunii și alunecărilor este mai mare. Astfel, defrișarea a deschis drum liber proceselor de modelare puternică a versanților, creării văilor torențiale, alunecărilor de teren și prăbușirilor. În dealurile mai joase, pădurile sunt alungite pe spinarea îngustă a acestora, localizate pe substratul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
neregulată, sunt rare, poienite, înțelenite în parte de o vegetație ierboasă. În afară de aceste categorii majore de utilizare a terenului, în bazinul Lohanului există și suprafețe cu terenuri neproductive. Acestea ocupă areale restrânse, care se suprapun porțiunii din cuesta Lohanului. Aici, eroziunea regresivă a pătruns în complexul nisipos superior, generând un sistem de ravene adânci, cu ramificații laterale, care au distrus complet versanții, creând așa numitele „pământuri rele” sau „badlands”. De exemplu, la sud și sud-est de satul Târzii, datorită acestui fenomen
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
I. Dinamica peisajului geografic din Podișul Bârladului, Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 1996. Butnaru V. Cercetări pedologice în bazinul Crasnei, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea a II, tom. V 1959. 5. Butnaru V. Contribuții la studiul eroziunii solului în bazinul Crasnei, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea II, tom VIII, 1962. 6. Grigore M. Reprezentarea grafică și cartografică a formelor de relief, Editura Academică, București, 1979. 8. Gugiuman I. -Valea Lohanului, Revista Geografică Română
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
valea Crasnei și Prut, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea II b, tom XI, 1965. 12. Jeaurenaud P., Saraiman A. Geologia Moldovei Centrale dintre Siret și Prut, Editura Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, 1995. 13. Moțoc M. Eroziunea solului pe terenurile agricole și combaterea ei, Editura Agro - Silvică, București, 1963. 14. Posea Gr. Geomorfologia generală, Editura Științifică, București, 1971. 15. Posea Gr. Relieful României, Editura Științifică, București, 1974. 16. Ungureanu I. Hărți geomorfologice, Editura Junimea, Iași, 1978. 17
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în lucrările mai largi. Emnuelle de Martonne în "Cercetări asupra morfologiei Alpilor Transilvaniei" (1907ă și N. Popp în "Terasele fluviatile din Muntenia Centrală" (1935) sau "Subcarpții dintre Dâmbovița și Prahova"(1938. Asupra acestei zone apar observații referitoare la nivelele de eroziune în lucrarea lui G. Vâlsan- "Morfologia văii superioare a Prahovei și a regiunilor vecine"(1939ă în care se face o prezentare detaliată a teraselor Prahovei. Dacă lucrările referitoare la vecinătatea Văii Prahovei, publicate până în anul 1944, reușesc să elucideze aproape
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
rocă fundament și o cuvertură groasă de pietrișuri însoțesc valea. Mai sus se etajează încă două niveluri ce se ascund pentru a nu trăda evoluția atât de înaintată a văii. La Breaza terasele încep să capete o desfășurare din ce în ce mai mare. Eroziunea exercitată de Prahova, precum și intensitatea acumulării au fost favorizate și de unitatea structurală căreia i se suprapune. Formațiunile sunt dispuse sub forma unui larg sinclinal. De la Breaza, valea se abate către est, pe sub dealul Muscelu. Considerăm tăierea podului de terasă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ex. Podu-Corbului, Podu-Lung, Podu-Vaduluiă sau de câmp (Câmpina, Capu Câmpuluiă. Terasa Bănești reprezintă pe alocuri însăși albia majoră a râului Prahova. Precipitațiile atmosferice căzute în antervalul iunie-august 1997 au dus la producerea inundațiilor și au stimulat procesele de alunecare și eroziune. Cele mai semnificative efecte ale precipitațiilor au avut loc în dreptul confluenței cu Izvorul Dorului și între Nistorești și Bobolia. În cel de-al doilea caz, după ce unda de viitoră generată de creșterea nivelului apelor, a trecut de la Comarnic, s-a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Sus - 25, 5ha (2, 6%). Fondul forestier al orașului Breaza în total este de 969ha, din care 684ha în extravilan. Lucrările propuse sunt cele de igienizare, iar în unele locuri de împăduriri. Ele sunt situate pe stâncării, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune și alunecări. Pădurea de pe dealul Gurga este situat pe un versant ondulat, cu expoziție sud-estică și are în compoziția ei fag, pin, molid, larice, paltin montan. Pentru pădurile din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
total este de 969ha, din care 684ha în extravilan. Lucrările propuse sunt cele de igienizare, iar în unele locuri de împăduriri. Ele sunt situate pe stâncării, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune și alunecări. Pădurea de pe dealul Gurga este situat pe un versant ondulat, cu expoziție sud-estică și are în compoziția ei fag, pin, molid, larice, paltin montan. Pentru pădurile din localitățile Frăsinet - Nistorești, situate pe un versant ondulat cu expoziție nord-vestică
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
canalizare sunt următoarele: - să reziste la solicitările la care sunt supuse; - să fie impermeabile, adică să nu permită infiltrația și exfiltrația apei;să reziste la acțiunea apelor uzate sau subterane agresive și a apelor cu temperaturi ridicate;să reziste la eroziunea datorită suspensiilor din apă; - să aibă o suprafață interioară cât mai netedă. Conductele se pot executa din beton simplu, beton armat, materiale ceramice, tuburi de oțel și material plastic. Principalele tipuri de materiale folosite la execuția rețelelor de canalizare sunt
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
În apropiere, la vest și sudvest de Hârlău, tot ca o câmpie de o perfectă netezime, se desfășoară “Platforma structurală Sângeap”, aflată la 400 metri altitudine absolută. Versanții (mai ales cuestele) cu pante care depășesc 5° sunt afectați de alunecări, eroziune torențială și spălări areolare intense. Trecerea spre Câmpia Moldovei pe aliniamentul Târgu Frumos-Cotnari-Hârlău se face prin abrupturi. Șaua Ruginoasa-Strunga (Poarta Târgu-Frumos, după V. Tufescu) se desfășoară între Dealul Mare și Podișul Bârladului și reprezintă ultimul sector al Culmii Siretului. Câmpia
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Șorogari - 202 metri, Aroneanu - 218 metri, iar la sud de Bahlui, dealurile Miroslava 14 - 183 metri, Galata - 185 metri, Cetățuia - 130 metri, Socola - 130 metri, Căprița - 210 metri, Trelea - 344 metri și Păun - 404 metri. Râul Bahlui a creat prin eroziune o luncă și mai multe terase. Lunca are cea mai mică altitudine de pe teritoriul orașului (circa 50 metri) și se prezintă sub forma unui șes situat de o parte și de alta a Bahluiului. Cea mai importantă terasă este cea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
văi cu direcție nord-vest - sudest, iar la sud de această vale relieful prezintă o fragmentare mai accentuată, suprafețele plane lipsesc și interfluviile sunt reduse la culmi înguste de 50-100 metri. Versanții sunt mai puternic afectați de alunecări de teren, iar eroziunea intensă a făcut ca marnele și argilele să apară la zi. Dealurile din acest sector au o înălțime medie de 140-160 metri, mai mari fiind Dealul Gănești (198 metri), Dealul Podiș (200 metri) și Dealul Rediu (194 metri). Situată tot
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
metri). Situată tot în Câmpia Jijiei Inferioare, comuna Focuri are un relief sub forma unor interfluvii ce nu depășesc 200 metri, fragmentate de văi secundare cu orientare generală spre sud-vest. Versanții sunt în cea mai mare parte afectați de degradări (eroziune, alunecări). Teritoriul comunei Lespezi face parte din subunitatea geomorfologică Podișul Sucevei, în sudestul acestuia, care este parte integrantă a unității geografice Podișul Moldovei. Acest teritoriu acoperă patea sudică a Dealului Mare -Hârlău și o mică parte din interfluviul Moldova Siret
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și cantitatea necesară de hrană și apă pentru ziua respectivă, precum și echipamentul adecvat acestei deplasări. Grupele de lucru constituite vor avea ca sarcini principale observarea și notarea informațiilor cu privire la: 1. evoluția paleogeografică și litologie; 2. relieful major și formele de eroziune; 3. rețeaua hidrografică; 4. vegetație și faună. EVALUARE PROIECT Evaluarea finală se va face în următoarea oră de curs prin: - realizarea de albume foto și de CD-uri cu imagini reprezentative din drumeție; - organizarea unui concurs de fotografii pe grupe
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Solurile de platouri și de pe pantele dealurilor permit culturi de pomi fructiferi și mai puțin viță de vie. În anii ploioși terenurile agricole din luncă sunt inundate parțial (așa cum a fost și cazul inundațiilor din 2008-2009). Alunecările de teren și eroziunea se produc la Dumbrava pe coasta Peterului, Dealul Strahotin din Lespezi și Între Pâraie (lângă Trestioara), la Heci. Pentru ameliorarea acestor fenomene s-au executat lucrări de regularizare, care vor trebui însă continuate, atât la Buda, cât și la Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
naturală a mediului în comună au fost defrișările de păduri, care în evul mediu ocupau ¾ din suprafață, la începutul sec. al XX-lea cam ½ din suprafața teritoriului, iar în momentul de față doar 178 ha (4,25 %). Defrișările au favorizat eroziunea torențială, surpările de maluri și alunecările de teren care se produc pe Valea Trestioarei (Heciului), Valea Buda și Valea Sirețelului, în special partea sudică. SIRETUL, care brăzdează comuna de la N la S, favorizează surpările de maluri și inundațiile terenurilor agricole
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
găti, la fel, îl vedem călăreț singuratic pe un drum ca o cărare pe spinarea calvițioasă a unui deal, o umbră, nimic mai mult. Adeseori un halou cețos învăluie imaginea unui pistolar nevrotic, impredictibil, curtenitor înainte de a ucide, într-o eroziune continuă cu un rîs nefiresc și plescăind din buze. Regizorul reușete să creeze acest climat de tensiune care vine și din așteptarea izbucnirii violenței amînate cu eufemisme aproape tandre pînă cînd și simplul zgomot al unei capse îți răsună în
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
întîlnit cu trupul meu gol în oglindă / gol ca în ziua Judecății-de-Apoi... i-am pipăit coastele genunchii sternul / i-am pipăit atent / întregul ornament de oase năruite"),pe de altă parte din criza toposului provincial (tîrgul natal e supus unei eroziuni, unei agonii nu mai puțin dureroase decît cea a satului, îngemănată cu aceasta). Trecutul nu mai e în stare a deveni prezent și nici prezentul nu mai e în stare a deveni trecut, deoarece "orășelul se scufundă lent în igrasie
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
și întregul său interes cultural s-au îndreptat către modele sigure și către acele repere pe care nici o furie destructivă nu le poate anihila. Tradusă în cuvinte, acestă atitudine vrea să spună că pictura și arta, în general, pot comenta eroziunea, disoluția și prăbușirea, dar nu cu prețul căderii lor în derizoriu. Pentru că mărturia asupra morții și a putrefacției nu înseamnă moartea și putrefacția artei înseși.
Corneliu Baba și lumea central-europeană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8973_a_10298]
-
suprapune perfect peste impresia primă, la lectură. Aflată la a doua ediție, ea dovedește, după două decenii, o frapantă actualitate. Nu e vorba neapărat despre acea durată extinsă a operelor literare de vârf, rezistente, prin profunzime, complexitate și relevanță estetică, eroziunii timpului. Deși, trebuie spus, o veritabilă operă critică poate beneficia de aceleași avantaje pe termen lung, derivate din chiar meritele ei. Dincolo însă de excelența capitolelor și paginilor sale, Singura critică ridică niște probleme și inventariază aspecte ce mi se
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
respiratorie schneider a cavității nazale și a sinusurilor paranazale și care a reprezentat întotdeauna o provocare pentru chirurgia ORL tocmai din cauza agresivității sale, contrară caracterului benign. Această agresivitate se manifestă prin 3 caracteristici proprii, și anume o tendință marcată de eroziune și distrucție tisulară și osoasă locală, prin recidive locale postoperatorii frecvente și prin posibilitatea de transformare malignă, cel mai frecvent în asociere cu carcinomul. Netratat, are un caracter extensiv și invaziv local, cu posibilitatea invaziei intracraniene, ceea ce poate determina în
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]