338 matches
-
spus ia ființă un țesut conjunctiv propriu-zis european. Însă aceste rețele multiple, care țes un nou curs economic, un nou curs social, un nou curs intelectual, pregătesc în același timp o distrugere în lanț și o explozie multiformă. 3 Europa eruptivă Europa modernă se formează prin pierderea Lumii Vechi (căderea Bizanțului, 1453), prin descoperirea Lumii Noi (1492) și prin transformarea Lumii (Copernic, 1473-1543). Două secole mai tîrziu, ea avea să prefacă Lumea. Navigatorii europeni, de la Henric Navigatorul la Vasco da Gama
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
un astfel de habitat a favorizat, alături de elemente precum munca excesivă și subnutriție, un grad ridicat al mortalității provocată, printre altele, de „(...) izbucnirea și propagarea cu repeziciune a bolilor infecțioase și contagioase precum sifilis, tuberculoză, conjunctivită granuloasă și felurite febre eruptive”. Primele semne ale unei relative maturizări organizaționale a muncitorimii locale au apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu înființarea celor dintâi organizații profesionale. În ordinea apariției lor, cele mai importante au fost „Uniunea lucrătorilor meseriași din toate breslele” (1888
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și la catedră. Armand Trousseau (1801 - 1867) este clinicianul profesor prin excelență. Iubit de studenți, asaltat de pacienți, el dispune de o vastă cultură dar și de talent al expunerii, încât și străinii îi frecventează lecțiile despre difterie, traheotomie, febre eruptive, boala Basedow, astm, tetanie, cancerul stomacului, flebite etc. Trousseau care debutase ca profesor de retorică, acum, titular al Catedrei de clinică medicală în Hôtel Dieu, își uimește, prin măiestrie profesorală, auditoriul din amfiteatrul arhiplin. Lecțiile sale tipărite continuă să fie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
începând de la cea de-a șaizeci și doua ordonată, adică a șaizeci și doua bârnă transversală, s-a descoperit un bloc de o grosime excepțională, un solid amestec de calx - var de piatră calcaroasă arsă - și harena fossitia, din rocile eruptive din Pozzuoli. Pe el se afla o grămadă de pavele, cărămizi de diferite forme, conglomerate, fragmente de pardoseală din marmură. Aceasta demonstra că, într-adevăr, pe o corabie de lemn se construise un edificiu cu ziduri. Cineva a scris că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cu 27 mai 194072 făcea ca zilele să treacă exasperant de încet, parcă lipsite de viață și fără evenimente majore. Dar undeva, în subteran, noi tensiuni se acumulau celor deja existente și cea mai mică scânteie puteau duce la răbufniri eruptive necontrolate. Deși înalții demnitari germani, inclusiv ambasadorul nazist von Killinger, considerau "simple bârfe de salon" informațiile conform cărora ceva se pregătește în România, supravegherea de către serviciile secrete germane a celor din fruntea ierarhiei decizionale a armatei române, precum și a membrilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Andrei Podlacha, Georgeta Radu) de Ștefan Niculescu - lucrare în care autorul explorează, ca și în altele partituri ale sale, plurivocalitatea și politempiile ce converg spre unison și eterofonie, obținute din aglomerarea sau rarefierea alternativă a sonorităților, din contraste între pasajele eruptive ale clarinetului și altele lin-visătoare, ale pianului și percuției. Sunetul-pedală al clarinetului, cu rezonanță de flaut ecranează, în final, armoniile pianului și percuției, delimitând două lumi disparate și totuși complementare. Piesa compozitorului ungur Csanád Kedves, Veränderende Interferenties (Interferențe fluctuan- te
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
Într-o carte pe nedrept hulită, des citată pentru a fi criticată, dar prea puțin citită de confrații săi români: Explicațiile care Încearcă să precizeze cauzele războiului civil din Transilvania se repartizează În trei grupe. Cele care Înclină spre modelele eruptive sau teleologice apreciază că recurgerea la arme a fost o consecință logică a mizeriei, suferinței și umilinței seculare, apoi a amplificării lor insuportabile, precum și a faptului că emanciparea iobagilor nu a răspuns așteptărilor, iar revendicările naționale românești au fost respinse
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
azbestul, talcul, etc. Însă, cele mai multe trec printr-un proces amplu de tratare chimică, metalurgică pentru a se putea extrage partea utilă, indispensabilă celor mai multor ramuri industriale. Scoarța terestră este solidă până la adâncimi de 15-20 Km este alcătuită din roci eruptive, sedimentare și metamorfice, în care se găsesc numeroase zăcăminte de substanțe minerale utile. Compoziția chimică a scoarței terestre este neomogenă, după F. Clark ea este constituită 95% din roci eruptive și 5% din roci sedimentare. Principalele elemente chimice componente ale
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
solidă până la adâncimi de 15-20 Km este alcătuită din roci eruptive, sedimentare și metamorfice, în care se găsesc numeroase zăcăminte de substanțe minerale utile. Compoziția chimică a scoarței terestre este neomogenă, după F. Clark ea este constituită 95% din roci eruptive și 5% din roci sedimentare. Principalele elemente chimice componente ale litosferei sunt: O-oxigenul 47%, Si-siliciul - 29,5%, Al -aluminiul 8,05%, Fe -fierul 4,65 %, Ca -calciul 2,86%, Na -sodiul 2,5%, K- potasiul 2,5%, Mgmagneziul
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
culoare, relief, clivaj, etc) , iar uneori pot fi chiar identificate după aceste proprietăți. Tot astfel sunt orientate incluziunile de rutil care apar sub formă aciculară , ca sagenit , în cristalele de biotit. Incluziunile lichide și gazoase se întâlnesc în mineralele rocilor eruptive formate în condiții de temperatură și presiune mare , care nu au proprietatea de clivaj sau au un clivaj cu totul imperfect , cum sunt cristalele de cuarț și alte minerale. În schimb la feldspații bogați în urme de clivaj, care au
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
azbestul, talcul, etc. Însă, cele mai multe trec printr-un proces amplu de tratare chimică, metalurgică pentru a se putea extrage partea utilă, indispensabilă celor mai multor ramuri industriale. Scoarța terestră este solidă până la adâncimi de 15-20 Km este alcătuită din roci eruptive, sedimentare și metamorfice, în care se găsesc numeroase zăcăminte de substanțe minerale utile. Compoziția chimică a scoarței terestre este neomogenă, după F. Clark ea este constituită 95% din roci eruptive și 5% din roci sedimentare. Principalele elemente chimice componente ale
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
solidă până la adâncimi de 15-20 Km este alcătuită din roci eruptive, sedimentare și metamorfice, în care se găsesc numeroase zăcăminte de substanțe minerale utile. Compoziția chimică a scoarței terestre este neomogenă, după F. Clark ea este constituită 95% din roci eruptive și 5% din roci sedimentare. Principalele elemente chimice componente ale litosferei sunt: O-oxigenul 47%, Si-siliciul -29,5%, Al -aluminiul 8,05%, Fe -fierul 4,65 %, Ca -calciul 2,86%, Na -sodiul 2,5%, K- potasiul 2,5%, Mgmagneziul
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
culoare, relief, clivaj, etc) , iar uneori pot fi chiar identificate după aceste proprietăți. Tot astfel sunt orientate incluziunile de rutil care apar sub formă aciculară , ca sagenit , în cristalele de biotit. Incluziunile lichide și gazoase se întâlnesc în mineralele rocilor eruptive formate în condiții de temperatură și presiune mare , care nu au proprietatea de clivaj sau au un clivaj cu totul imperfect , cum sunt cristalele de cuarț și alte minerale. În schimb la feldspații bogați în urme de clivaj, care au
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
25 3.1 CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR ......................................................... 27 3.2 REACȚII SECUNDARE ALE ANTIBIOTICELOR ........................................... 45 3.3 REZISTENȚA LA ANTIBIOTICE ............................................................ 47 3.4 PRINCIPIILE ANTIBIOTERAPIEI ........................................................... 50 3.5 ERORI IN ANTIBIOTERAPIE ............................................................... 52 3.6 IMUNOTERAPIA ȘI IMUNOPROFILAXIA BOLILOR INFECȚIOASE ................... 52 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE ............................................................ 57 4.1 SCARLATINA ................................................................................. 57 4.2 RUJEOLA ..................................................................................... 61 4.3 RUBEOLA ..................................................................................... 64 4.4 VARICELA ȘI HERPESUL ZOSTER ......................................................... 68 5 INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE .................................... 77 5.1 STOMATITELE INFECȚIOASE ACUTE .................................................... 77 5.2 ANGINELE INFECȚIOASE ACUTE ......................................................... 82 5
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și atent realizat, identifică semene și sindroame, care pot fi suficiente pentru argumentarea diagnosticului în unele boli infecțioase sau pot orienta investigațiile ulterioare, în cazul altor boli. Sindroamele infecțioase majore întâlnite în practică sunt: sindromul febril, icteric, diareic, meningian, respirator, eruptiv, adenomegalic. Terenul biologic al pacientului, pe care evoluează boala infecțioasă, se referă la morbiditățile asociate și poate fi evidențiat anamnestic și în urma examenului obiectiv. 2.2 Criterii epidemiologice de diagnostic în bolile infecțioase Identificarea următoarelor elemente constituie criterii epidemiologice de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
la copii. Organizația Mondială a Sănătății apreciază că imunizarea și asigurarea surselor de apă potabilă sunt cele mai eficiente intervenții în domeniul sănătății la nivel global. În prezent, majoritatea țărilor din lume consideră vaccinarea o componentă a securității naționale. Bolile eruptive MAJORE 57 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE 4.1 Scarlatina 4.1.1 Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. 4.1
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Sănătății apreciază că imunizarea și asigurarea surselor de apă potabilă sunt cele mai eficiente intervenții în domeniul sănătății la nivel global. În prezent, majoritatea țărilor din lume consideră vaccinarea o componentă a securității naționale. Bolile eruptive MAJORE 57 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE 4.1 Scarlatina 4.1.1 Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. 4.1.2 Epidemiologie Scarlatina este mai
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
intervenții în domeniul sănătății la nivel global. În prezent, majoritatea țărilor din lume consideră vaccinarea o componentă a securității naționale. Bolile eruptive MAJORE 57 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE 4.1 Scarlatina 4.1.1 Definiție Scarlatina este o boală infecțioasă eruptivă, cauzată de streptococul βhemolitic grup A, manifestată prin febră, exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. 4.1.2 Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
grup A este determinată de antigenele capsulare și de perete (M, T, C, MP), precum și de echipamentul enzimatic complex: streptolizine, streptokinaze, ADN-aze. O parte dintre streptococii βhemolitici grup A secretă toxine eritrogene (A, B, C), responsabile de apariția erupțiilor. Bolile eruptive MAJORE 58 Poarta de intrare a streptococului βhemolitic grup A este frecvent orofaringiană, mai rar cutanată și foarte rar puerperală. Streptococul rămâne la nivelul porții de intrare, unde se multiplică și produce toxina eritrogenă, care difuzează și diseminează sanguin, explicând
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de flexie se pot distinge uneori leziuni liniare cu aspect hemoragic (semnul Pastia Grozovici). Faciesul are un aspect caracteristic, cu obraji congestionați, buze carminate și paloare periorală (“masca Filatov”). Uneori, erupția este urmată de descuamația furfuracee sau în lambouri. Bolile eruptive MAJORE 59 4.1.5 Date de laborator Examene nespecifice Hemoleucograma: leucocitoza cu neutrofilie Sindromul inflamator biologic pozitiv Examenul de urină: variabil proteinurie, hematurie. Examene specifice Streptococul βhemolitic A identificat cu teste rapide (Streptozym-test), imunofluorescență sau culturi ale exudatului nazo-faringian
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Diagnostic Diagnosticul scarlatinei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + exantem + enantem Epidemiologice: contactul cu o infecție streptococică βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Bolile eruptive MAJORE 60 4.1.8 Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Bolile eruptive MAJORE 60 4.1.8 Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian la distanță septicemia, pneumonia, artrita, meningita, abcese
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
kg/zi) sau Claritromicina (500mg/zi), timp de 10 zile. b. Tratamentul patogenic în formele hipertoxice: corticoterapie c. Tratamentul simptomatic: antitermice, antialgice, antihistaminice d.Tratamentul igieno dietetic: repaus, regim hidrolacto zaharat în perioada febrei, igiena orală și a tegumentelor. Bolile eruptive MAJORE 61 4.2 Rujeola 4.2.1 Definiție Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă acută produsă de virusul rujeolic, caracterizată prin tuse, coriză, febră, exantem maculo-papulos și enantem specific (semnul Koplick). 4.2.2 Epidemiologie Incidența rujeolei a scăzut
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sânge. Erupția în rujeolă este determinată prin mecanism imunalergic. 4.2.4 Tablou clinic Incubația medie este de 10 zile (8-10 zile). Debutul este progresiv, în decurs de 3 zile, cu febră, însoțită de semnele catarului oculo-nazo-bronșic: hiperemie conjunctivală, Bolile eruptive MAJORE 62 hiperlacrimație, edeme palpebrale, rinoree, tuse productivă. Faciesul bolnavului capătă un aspect caracteristic, “plâns”. După 1-2 zile de la debut se poate observa semnul Koplick, patognomonic pentru enantemul rujeolic, prezentat sub forma unor puncte albecenușii, cu halou eritematos, localizate în dreptul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene Virusologice: evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă) izolarea virusului în culturi celulare, prin identificare cu anticorpi monoclonali (metodă costisitoare, dificilă) identificarea virusului prin metoda polymerase chain reaction Bolile eruptive MAJORE 63 evidențierea în ser a anticorpilor antirujeolici de tip IgM prin metode imunoenzimatice sau creșterea titrului de anticorpi anti-rujeolici la interval de 10-14, măsurați prin reacții de neutralizare, RFC, ELISA sau hemaglutininoinhibare. Diagnosticul diferențial se face cu alte erupții
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]