225 matches
-
a memoriei. Nihilismul nu este întru totul contrar vestirii lui Dumnezeu; din contra, se poate afirma că „ceea ce se găsește la rădăcinile ni-hilismului zilelor noastre este în esență setea după Absolut pe care o experimentează omul”. Creștinismul, cu viziunea lui escatologică, poate oferi o ieșire pentru impasul unei culturi captivă în prezentism. Astă-zi, este în criză memoria: „Ceea ce riscă să dispară astăzi este trecutul, ca o continuitate a experienței, o înlănțuire de semnificații”. N-ar fi niciodată posibil, în timpul postmodernității, să
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
băutură și renunțând să mai pună înaintea realității prezentului regretele pentru trecut și neliniștile pentru viitor. d) A ajuta la rezistența împotriva ispitei neo-păgâ-nismului. Până și în țările creștine se remarcă un evident simptom de criză, pierderea practico-existențială a dimensiunii escatologice. Dacă nu suntem escatologici, suntem „păgâni noi”. Viitor redus și insuficient este, prin urmare, și viitorul conceput de actualul vitalism. Este o ispită tipică acestei perioade de criză: „Acum, tocmai la sfârșitul creștinătății, în timp ce creștinismul se reformulează pentru oameni ca
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
mai pună înaintea realității prezentului regretele pentru trecut și neliniștile pentru viitor. d) A ajuta la rezistența împotriva ispitei neo-păgâ-nismului. Până și în țările creștine se remarcă un evident simptom de criză, pierderea practico-existențială a dimensiunii escatologice. Dacă nu suntem escatologici, suntem „păgâni noi”. Viitor redus și insuficient este, prin urmare, și viitorul conceput de actualul vitalism. Este o ispită tipică acestei perioade de criză: „Acum, tocmai la sfârșitul creștinătății, în timp ce creștinismul se reformulează pentru oameni ca o problemă, păgânismul reînflorește
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
și pentru faptul că s-a accentuat foarte mult demnitatea credincioșilor, fie din partea Conciliului, fie de Codul de Drept Canonic (cfr. Cartea II: Il popolo di Dio). 6. Preotul nu este omul „lucrurilor penultime”. Toți creștinii trebuie să aibă sensul escatologic în prezența lor e-vanghelizatoare și sfințitoare în istoria oamenilor. Într-adevăr, aceasta o pretinde creștinismul ca religie a viitorului absolut. Animarea evanghelică a realităților pământești trebuie să se potrivească cu: 1) cu memoria bună a întregului nostru trecut, rădăcină ce
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
încă cu totul mântuirea noastră); 3) cu deschiderea spre viitorul ultim, deoarece numai la sfârșit harul creației și al istoriei salvifice va înflori în slava cerului trinitar. Se înțelege, însă, cât de mult îl privește pe preot să a-mintească perspectiva escatologică. Să nu uităm că politica este unul din penultimele bunuri care sunt importante pentru că sunt create de Tatăl și răscumpărate de Cristos, totuși nu sunt ultimele; de aceea, Sinodul Episcopilor din 1971 afirmă: „Prezbiterul, care este martorul realităților viitoare, trebuie
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
care este martorul realităților viitoare, trebuie să mențină o anumită distanță față de orice însărcinare sau pa-siune politică”. În sinteză, preotul nu se poate angaja în mod direct în animarea realităților pământești pentru că el este, prin consacrare și misiune, omul „rezervei escatologice” (J. B. Metz); es-te omul care anunță și solicită venirea împărăției, susținând aspirațiile de eliberare și de promovare prezente în istorie și contestând orice dominare asupra omului care nu este domnia iubirii Celui Înviat. 7. Preotul, omul amvonului și al
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
să ținem cont, în vederea reconstruirii elementelor speculative legate de tradiția liturgică-muzicală creștină, este elaborarea unei concepții noi despre temporalitate. Timpul muzical, fiind timp de rugăciune și de laudă cântată, devine ritmul interior al sufletului și este legat de o perspectivă escatologică situată între un principiu temporal, care are loc în istorie (istoria creației, istoria lui Israel, istoria lui Cristos, istoria Bisericii), și un sfârșit metatemporal (împărăția cerurilor și transcenderea cosmosului). Această perspectivă a dus, în mod gradual, la emanciparea muzicii de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Sunt subliniate îndeosebi aspectele simbolice și celebrative ale coralității în diferitele sale forme: muzica este în „serviciul cuvântului”, este un mijloc de a reuni comunitatea („semn de unitate”), este sacrificiu spiritual, profeția împărăției, comuniune cu corurile de îngeri și anticipare escatologică. Practica liturgică a cântecului este inserată într-o viziune misterico-sacramentală, textele care vorbesc despre muzică fiind în general de natură catehetică-omiletică și nu atât de natura unui tratat. Pe lângă inevitabilele probleme datorate impactului cultural, putem vorbi și de o autentică
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
sunt cei care unesc rapacitatea și cruzimea. Atunci când va călători în Haiti sau în America de Sud, Doc Justice întâlnește spectrele narative ale lui Graham Greene. Satele izolate sau ghetto-ul urban al Lumii a Treia sunt bazinele din care se alimentează optimismul escatologic al acestui pelerin cu ochii către ideal. Grație lui Amicalement votre sau Les mistères de l’Ouest, banda desenată din Pif comunică cu nivelul seriilor-cult de televiziune. The persuaders sunt definiți de tensiunea ludică dintre elegantul lord Sinclair și extrovertitul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
instrumentul unor voințe de putere eliberate de orice cenzură etică, este tema care revine în două dintre cele mai întunecate texte din seria lui Jacobs - La marque jaune și S.O.S. météores. Narațiunea este încărcată aici de un sentiment escatologic - Occidentul pare să se afle sub asaltul unor forțe terifiante, iar Blake și Mortimer devin unica pavăză ce stă în calea cuceritorilor tenebroși. În egală măsură, cele două ficțiuni evocate plasează în centrul lor efigia modernă a savantului nebun : în
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de frici apocaliptice, imaginația lui Jacobs închipuie coșmarul acestui timp plasat sub semnul anomaliilor și al presimțirilor sumbre. Meteo rologia este la fel de ubicuă și apăsătoare ca și păsările ce înconjoară și terorizează comunitatea arcadică a lui Hitchcock. Însă această dezlănțuirea escatologică este, ca și în La marque jaune, efectul premeditării științifice. Geniul infernal al voinței de dominație mondială se apleacă, acum, asupra lumii naturale - complicatele aparate ale conspirației dețin capacitatea de a genera infernul indescriptibil al unei lumi pradă revoltei tunetului
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pe Pratt în mijocul înfruntării ce face ca granițele moralei tradiționale să fie abolite. Italia în care revine Pratt este marcată de linia de ruptură dintre fidelii regimului marionetă de la Salo și Rezistență. Este acea Italie dominată de teluric și escatologic pe care o reconstituie un alt italian neliniștit și ambiguu, Curzio Malaparte. Războiul lui Pratt posedă nuanța de imprevizibil și curaj pe care scriitorul o transferă spre Corto Maltese. Privit ca spion sud-african, Pratt este parte din marele joc care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
moartea ca luptător ce refuză osificarea birocratică - toate acestea sunt temeliile pe care banda desenată militantă își ridică eșafodajul discursiv. Cinematografică, tăietura narativă face din aventură aliajul mitului. Revoluția din al cărei panteon face parte Che este organizată în jurul promisiunii escatologice a mântuirii. Participarea la revoluția cubaneză este prologul intrării în revoluția mondială la care visează Che însuși. Explicit și agitatoric, mesajul scenariului lui Oesterheld este indisociabil de fantasma acestui om nou pe care Che îl pregătește, prin traiectul său mundan
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
convertește carnea umană trecătoare în materialul destinat clădirii egalității sociale. Pasiunea utopică a lui Che este rațiunea ce mobilizează mințile latino-americane. Contemporană cu biografia grafică a lui Che, Starea de asediu a lui Costa Gavras este saturată de aceeași înclinație escatologică. Moartea, cruzimea, exterminarea inamicului de clasă, abandonarea moderației sunt justificate de această rațiune irațională a revoluționarului - din prisosul său de iubire se naște vocația schimbării la față a lumii însăși. Viața exemplară a lui Che, gândită de Hector Oesterheld și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și mai că i-ar veni să-l Îmbrățișeze pe Bătrînul țap, dar are de Încheiat o afacere. — Ce-ai zice dacă ai avea ocazia să mai reduci un pic din trudă și să amîni cîte ceva din aste ridicări escatologice? Dă-mi șansa de a-mi găsi adevărata viață. Dacă reușesc - și tu ești cel care va judeca asta, de bună seamă - Îmi văd mai departe de traiul meu. Dacă nu...ei, bine, faci ce ai de făcut. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
treilea efect se referă la afirmarea celui de-al patrulea om: „primul om” a aparținut lumii grecești, orientat de ordinea cosmosului unit cu „al doilea om” al credinței, produs al revelației ebraico-creștine, orientat spre providență și înclinat spre un scop escatologic. Împreună au format o sinteză armonică de credință și rațiune, de istorie și meta-istorie. „Al treilea om” a rupt această sinteză întorcând spatele științei religioase și științei filosofice pentru a privilegia doctrina științifică ca instrument de dominare a lumii. „Al
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
7 („Casa mea va fi numită casă de rugăciune pentru toate națiunile”) și Ier 7,1-15 („Ați făcut din ea o peșteră de tâlhari”). Acțiunea lui Isus este interpretată ca o chemare la pocăință și ca un semn că restaurarea escatologică promisă este aproape. Unii leagă acest text de principiul necolaborării, elaborat de Gandhi. El afirma că „nu trebuie, de teama de a suferi, să rămânem coresponsabili la nedreptate, încetând de a-l sprijini direct sau indirect pe cel care o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
această Carte a Apocalipsului este o carte despre nonviolența credincioșilor, care fac apel la dreptatea lui Dumnezeu prin intermediul rugăciunii și martiriului lor. Arma lor de apărare era cuvântul lui Dumnezeu, căruia iudaismul îi atribuia un rol decisiv în contextul judecății escatologice. Un ultim aspect pe care l-am subliniat constă în faptul că acest cuvânt al lui Dumnezeu distruge doar operele rele și păcatele oamenilor, dar nu distruge omul și nu-l condamnă în mod definitiv. Așadar, Cartea Apocalipsului vorbește de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
transmis unor oameni în particular (Iuda și Sila: Fap 15,32; fiicele lui Filip: Fap 21,9). În spatele viziunii lui Luca despre Duhul Sfânt ca ghid al Bisericilor (Fap 15,28) se află convingerea că comunitatea lui Cristos este poporul escatologic format din iudei și păgâni (Fap 15,14). Odată inserați în contextul creștinismului primitiv al manifestării Duhului, atunci când ne întrebăm despre tema implicării femeilor, ne situăm în fața unei lipse neașteptate de izvoare. Se vorbește despre un silentium lucan. Dacă în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și ca cineva care a exercitat o responsabilitate în cadrul Companiei lui Isus, vorbind superiorilor generali, a clarificat, în sfârșit, ce este fundamental și specific pentru viața consacrată: «Este posibil să trăim altfel în această lume. Ne referim la o perspectivă escatologică, a valorilor Împărăției încarnate aici, pe acest pământ. Este vorba de abandonarea a toate pentru a-l urma pe Domnul. Nu, nu vreau să spun „radicală”. Radicalitatea evanghelică nu este doar pentru persoanele consacrate: este cerută tuturora. Însă persoanele consacrate
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
în aproape toate considerațiile asupra revoluțiilor despre "speranțele înșelate", despre "jertfele inutile" ale maselor? Acest pesimism obligatoriu, dar revoltător, uită un lucru care ține de psihologia maselor și de teoria revoluțiilor. Toate revoluțiile mari s-au născut dintr-un sentiment escatologic. Revoluționarii au pus atâta pasiune și au vărsat sânge, fiindcă ei trăiau revoluția ca un moment final al istoriei, așa încît tot ce-i urma n-avea să mai fie istorie, ci paradis terestru. Pentru orice mare revoluționar există o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cu realitatea imediată a unei țări devastate de sărăcie, care se ascunde sub enigmatica siglă R.M.? Câtă apă va mai curge pe Prut și pe Nistru, până în clipa când nu va mai trebui să recurgem la alegorii literare și parabole escatologice, la pamflete satirice și la scene din Bosch pentru a-i defini situația? Este întrebarea la care va trebui să găsim un răspuns rapid în anii ce vin. decembrie, 2000 Sinonime ale întunericului Câteva zile petrecute la țară, cele văzute
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
asupra gândirii și a sentimentelor celor din vechime. Oare nu trebuia să existe și pentru ei, ca și pentru tânărul zeu al mitului o înviere într-o lume misterioasă de apoi? Unica posibilitate, făgăduită în mit, a unei asemenea speranțe escatologice trebuie să fi trezit interesul omului din perioada elenismului. Incapacitatea religiilor antice greco-romane de a oferi un răspuns îndestulător acestui interogativ palpitant al omului au determinat orientarea acestuia spre noile forme de credință, a căror forță de atracție era sporită
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cădea în idolatrie, înțeleasă ca o trădare a unicului Dumnezeu și poate, cei mai mulți nu păreau nici măcar să-și facă scrupule despre conținutul moral al serviciului militar. Intelectualitatea Bisericii aprofunda discursul astfel: dacă în secolul II era foarte atentă la discursul escatologic asupra păcii, spre sfârșitul secolului, alături de tema antiidolatrică, unii Părinți ai Bisericii promovau o extindere a temei antimilitariste prin prezentarea unei etici aparte. Scopul acestui discurs era evidențierea caracterului fundamental anticreștin asupra omuciderii legalizate și a războiului, care contrastau vizibil
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Is 32, 15; 60, 4-5) pentru ca, în final, totul să se rezume în darul păcii (cf. Is 32, 18; 61, 17). În Is 2, 1-5 și Mih 4, 1-4 pacea, posibilitatea încetării oricărei forme de război, este considerată o soluție escatologică definitivă. Transformarea armelor în instrumente agricole oglindește raportul ultim al omului cu pământul devenit, dintr-o proprietate de ocupat sau de apărat, loc de muncă și conviețuire. În aceste texte, contemplăm o răsturnare a condiției omenești primordiale de după cădere: pământul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]