115 matches
-
și a națiunii, accentul cade acum pe r]splata personal] și pedeaps]. Unele secte evreiești, inclusiv fariseii și c]lug]rii care tr]iau pe lang] Marea Moart] (despre care se crede c] erau esenieni), au acceptat înv]ț]turile eschatologice; se poate ca prin aceste secte s] fi p]truns în creștinism și în etică creștin] aceast] viziune asupra lumii. Referințe: Bridge, E. W.: The Dwellers on the Nile (London: Religious Tract Society, 1926); (New York: Dover Publications, Inc., 1977). --------------: The
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sistemul grilelor lui de prelucrare și de codificare, pe coordonatele mentalităților generale. Încrederea în destinul justițiar, care, în urma vinei, atrage pedeapsa binemeritată, așează medievalitatea în descendența unei gândiri antice de tip mitic, la dispoziția unei divinități a cărei judecată, proiectată eschatologic, va reface în mod indubitabil dreapta ierarhie a valorilor (departe însă de justiția politică și de justiția de drept, așa cum erau ele definite și exercitate în practica multor state europene). Pe fundalul exemplelor din Geneză sau din Apocalipsă, anti-modelele regalității
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
schimba (Visele lui Mamer și Proorocirea Sibilei) și de a-și înfrânge frica de necunoscut. Moștenită din literatura bizantină și transmisă prin calendarele vremii, dar având o legătură mai veche cu civilizația greco-romană, literatura oraculară este ecoul "profan" al legendelor eschatologice. Ea răspunde unei preocupări obsesive pentru viitor, componentă permanentă a sensibilității umane, pe care o reflectă și o leagă de capacitatea de preîntâmpinare a situațiilor nefaste (Boia, Pentru o istorie a imaginarului 33). Biserica nu întârzie să reacționeze. Divagațiile tulburătoare
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
liberul examen, alegerea, inventivitatea : iată virtuțile în care se recunoaște sau la care vibrează omul comun al zilelor noastre. Simone Weil concepea în L'Enracinement un proiect de societate bazat pe obligația necondiționată a libertății umane înrădăcinate în transcendent. Personalismul eschatologic al lui Nikolai Berdiaev pleda pentru o ierarhie care să stabilească primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Ar părea că, cel puțin în mod formal, modernitatea tîrzie le împlinește așteptările. Nu considera Berdiaev că libertatea omului creator e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aspectele ei, se întemeiază pe schimbul de daruri și de cereri între polii unei distanțe de acum solid instaurate. Dar oamenii dorinței (însingurații, contemplativii, misticii) marchează, în interiorul peisajului social, elanul ascensiunii unitive prezent numai ca ideal, ca orientare, ca speranță eschatologică pentru întreaga comunitate. Pentru cea din urmă, distanța se mărește și se destinde întrucîtva: accesul la Polul superior rămîne pe mai tîrziu, trebuie așteptat pînă la sfîrșitul istoriei, chiar dacă Polul acesta își pune amprenta pe istorie și social, chiar dacă lucrează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
înghițirii, despre o intimitate, realizată și mereu intensificată, între omul dorinței și Dumnezeu. Tot așa, găsim pretutindeni exemple de mistici prea îndrăzneți, condamnați de teologia oficială pentru că au mizat excesiv pe modelul vertical unitiv, tulburînd astfel modelul mai molcom, temporal eschatologic, care permite lumii, comunității și politicii să dureze. în sfîrșit, în perioadele de tradiționalism, distanța e aproape abolită prin anexarea polului superior la ordinea universului cosmic și social. Cu cît divinul apare mai obiectivat în ceremoniile previzibile, minuțios regizate ale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
des resimțită în fața unei teologii mistice, de ștergere a transcendenței temporale orizontale, amenințată de presupusa posibilitate ca, pe verticală, frontiera secretului divinității să fie împinsă prea departe, iar posibilitățile umane de cunoaștere să fie înălțate mai sus decît stabilește restricția eschatologică a cunoașterii terestre. în Răsăritul creștin, în secolul al X-lea, Simeon Noul Teolog fusese și el acuzat de ceva analog: i se imputa că, definind creștinul ca pe un om locuit deja integral de Duhul Sfînt, lasă prea puțin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Simeon Noul Teolog fusese și el acuzat de ceva analog: i se imputa că, definind creștinul ca pe un om locuit deja integral de Duhul Sfînt, lasă prea puțin spor de cunoaștere și de preschimbare pentru trecerea sufletului în condiția eschatologică. De altfel, în orice epocă și în orice spațiu de tradiție, adepții distanței unitive sînt singulari, marginali față de mentalitatea comună, chiar dacă ea le recunoaște, plină de respect, calitatea de marginali ai Centrului. Dar, în orice epocă și în orice spațiu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spre un capăt de dincolo de lume. Nu numai omul, ci și umanitatea se afla în călătorie pe un drum bine trasat, spre o țintă cunoscută. Istoria trebuia parcursă pentru ca tot neamul omenesc să ajungă în fața Judecății finale și a stării eschatologice. în modernitatea timpurie, istoria a început să-și piardă sensul religios, dar nu și dinamica liniară. Idealul progresului nelimitat și al fericirii imanente a laicizat dinamica istoriei, politica i-a legiferat autonomia față de transcendent, iar științele aplicate și tehnologia au
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
referea Berdiaev cînd deosebea istoria, înțeleasă ca obiectivare a spiritului și lege constrîngătoare pentru om, de timpul existențial în care persoana ia contact cu veșnicia prin experiența contemplativă sau prin actul creator. Pentru Berdiaev, actul creator al persoanei este act eschatologic, elan ascensional cu acces la împărăția libertății. El pregătește astfel parusia, o face prezentă în istorie, conferindu-i acesteia adevăratul sens, anume orientarea către sfîrșitul ei transcendent. Atitudinea persoanei față de parusie trebuie să fie, după Berdiaev, nu așteptarea, ci colaborarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ei etică. Pentru el, religia rămîne totuși raportată la social, la omul-în societate, care nu poate trăi omenește fără criterii absolute de deosebire a binelui de rău, fără preeminența generozității față de ură. Mai abrupt decît Koakowski, Berdiaev tematiza o morală eschatologică a actului creator prin care omul participă deja la libertatea transcendentă. Potrivit lui, creștinismul se putea îndrepta abia de acum înainte spre veritabila lui împlinire, după ce și-ar fi lăsat în urmă milenarele reușite în veac, amestecul cu lumea aceasta, sacralizarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
crizelor lumii orientează gîndirea spre Ultim, așa încît istoria e transmutată în energie ascensională și își află astfel sensul cel mai tare : Atît timp cît lumea există, contradicțiile sînt inevitabile. Gîndirea ajunge de aceea în mod obligatoriu la o perspectivă eschatologică ce proiectează o lumină retrospectivă asupra lumii, clarificînd paradoxurile și contradicțiile ei. A clarifica tensiunile sfîșietoare ale imediatului nu înseamnă aici, cum nu înseamnă nici pentru doctrina din Bhagavad-Gșt‡ sau pentru budismul mahayana, a formula o teorie de împăcare a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să nu ignorăm calitatea contingentă a polarelor noastre cotidiene, ciudata lor versatilitate în practica socială, negociabilitatea relației dintre ele. E cît se poate de sănătos să nu le transformăm în mituri, încremenindu-le fantasmatic sau cinic în opoziții eterne, absolute, eschatologice, așa cum procedează ideologia fundamentalistă sau cea totalitară. E firesc să le gîndim potrivit unei cauzalități realiste, cu un bun-simț care ține seama de complexitatea banală a imediatului. Dar, odată situate la locul ce li se cuvine, le putem lua perindarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
că apariția buddhismului Mahăyăna a coincis cu începuturile creștinismului. Edward Conze identifică trei paralele importante între tradiția mahayanică și creștinism: accentul pus pe dragoste și ajutorarea aproapelui, concentrarea pe „ființa plină de compasiune” (bodhisattva, respectiv Hristos) și un anumit interes eschatologic. Este posibil ca anumite idei creștine să fi intrat în contact cu gândirea buddhistă și să o fi influențat în mod hotărâtor. Pe de altă parte, idealul mesianic, al celui care se sacrifică pe sine pentru eliberarea semenilor săi, poate
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în larmă apun - și nu le mai deosebim / din piramida de cranii ce crește mereu / printre volutele dansului nostru.” Aflate sub semnul lui „nu”, al negației totale și definitive, personajele acestei lumi așteaptă venirea „zeului hienelor” - imaginea lugubră a speranței eschatologice într-un univers otrăvit și stigmatizat, unde, odată cu cărțile, „bisericile goale” și bibliotecile, metafizica și idealitatea eșuează în abisul fetid al descompunerii și aneantizării. Viziunea cu accente morbide a autorului, născută dintr-un imaginar terorizat de apropierea morții, trece și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]