699 matches
-
al lui Evelyn Underhill. De cealaltă parte un demers logico metafizic subîntins de ortodoxia origenizantă a lui Nae Ionescu. Cartea lui Underhill a putut satisface organul artistic al profesorului român, dar ea rămâne o compilație neaerisită, mult mai apropiată de eseistica literară decât de filozofia sau istoria religiilor. Prelegerile lui Nae Ionescu sunt filozofic superioare, ele urmează un fir logic, deducând și demonstrându și ideile. 5. Cartea mâniei Marta Petreu nu se mărginește să considere drept „plagiată“ doar ultima treime a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Horia Gârbea nu poate fi definit ușor. O frază critică sintetică riscă, de fiecare dată, să uite o latură sau alta a prestigioasei sale activități, acțiunile sale urcînd simultan la bursa poeziei, prozei scurte, romanului, teatrului, fără a uita de eseistică, pamflet și critica de întîmpinare. Dincolo de această "risipire" ca-și-programatică a încă foarte tînărului scriptor (n. 1963, București), la fel de aparentă ca și disponibilitatea majorității nouăzeciștilor pentru genuri și specii diferite ducînd firește la interșanjabilitatea elementelor dintr-un mereu schimbător tablou mendeleevian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
realizăm că autorul utilizează codul și jargonul marxist pentru a-i bascula pe cenzori și activiști pe propriul lor teren. Printr-o frază "pe linie", se introduc, cu o naivitate bine jucată, autori "reacționari" și teme interzise în obsedantul deceniu. Eseistica de maturitate a lui Alexandru Paleologu se înscrie, nolens-volens, în orizontul strâmt de așteptare oficială de la finele epocii dejiste. Concesiile făcute, formale, fiind minate de spiritul deodată prea serios, suspect de serios, al sclipitorului eseist.
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
Cehov, care veneau cu un teatru problematic". Sunt de observat aici câteva inexactități, câteva susțineri discutabile și o idee brebaniană care, într-o măsură sau alta, reverberează în toate romanele din tetralogie și aș spune că în toată literatura și eseistica lui Breban. Mai întâi inexactitățile. Caragiale nu și-a scris comediile în 1910, ci cu treizeci de ani înainte, cum bine se știe: O noapte furtunoasă în 1878, Conul Leonida față cu reacțiunea în 1879, O scrisoare pierdută în 1884
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
serie de completări importante și din alte genuri, ceea ce-l face să fie cu mult mai bogat. Notez doar câteva: La cumpăna apelor de Lucian Blaga, Poemul invectivă de Geo Bogza, Scutul Minervei de Ion Pillat, culegeri de critică și eseistică aparținând lui Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu și iarăși Lucian Blaga. Revenind la actualitate, Liviu Grăsoiu apreciază volumul omagial întoarcerea învinsului - întâlnire cu Mircea Zaciu, alcătuit de Aurel Sasu și Mircea Petean, ediția critică G. Călinescu, realizate de Nicolae Mecu, excelenta
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
Totuși, sunt convinsă că cititorii slovaci vor fi în stare să-și facă o idee destul de veridică despre ceea ce se întâmplă în ultima vreme în literatura română, odată ce vor ajunge să îi cunoască pe acei reprezentanți remarcabili ai prozei, poeziei, eseisticii și dramaturgiei: ne gândim la Ana Blandiana (Proiecte de trecut), Mircea Nedelciu (O zi ca o proză scurtă; Partida de taxi-sauvage), Mircea Cărtărescu (Nabokov la Brașov; Mendebilul), Mircea Dinescu (poezii din vol. Moarte citește ziarul), Simona Popescu (din vol. Juventus
Prezențe românești în Slovacia și în Cehia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/8875_a_10200]
-
inteligente - și mai rar ca sintagme tăiate cu finețe geometrică, numeroase dintre glosele descriptive ale lui Crețu fac cu ochiul cititorului. Și nu neapărat în chip inocent. Întrevăd, însă, în această înclinație - unii ar numi-o nativă - o formă de eseistică reprimată. Mai puțin evidentă în cărțile anterioare, ea apare insinuată aici, fără ostentație, dar fără să disimuleze. Structura argumentativă și obligația de a opera selecții - pe care regimul de periodicitate al cronicii literare le abandonează, adesea, într-un plan secund
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
acele straturi adânci ale psihicului uman, ale istoriei chiar, ce nu apar ușor la o contemplare, la o descriere grăbită, strict rațională, sau uneori nu apar deloc!" (p. 64) Oarecum paradoxal, afirmațiile legate de specificitatea prozei sunt valabile și pentru eseistica lui Nicolae Breban. Eseurile sale combină judecăți morale proprii, mici exegeze pornite de la idei ale filosofilor și scriitorilor preferați (în primul rând Nietzsche și Dostoievski, dar și Ignațiu de Loyola, Kant, Hegel, Spengler, Blaga, Turgheniev, Balzac, Stendhal), observații asupra weltanshauung-ului
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
Apoi pentru că e cel puțin reconfortant stilistic să parcurgi atent un volum întemeiat pe o cercetare adusă la zi și pe o argumentație întotdeauna corect instrumentată. Iată o pasăre rară în peisajul editorial românesc, suprasaturat de o varietate recentă a eseisticii din ce în ce mai lejeră terminologic și mai inutil combativă. În al treilea rând, pentru că bibliografiile - provenite cu precădere din spațiul cultural italian - pur și simplu pun în circulație alte nume decât cele devenite, la noi, adevărate obiecte de venerație, alte direcții de
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
inventar, dar în această piesă, rolul adevăratului Mihail Sebastian îl joacă însuși Crudu. Aproape ca în bancurile despre multilateralul regizor-actor-scenarist-cascador-ș.a.m.d. Sergiu Nicolaescu. Dacă Jurnalul publicat în 1996 revelase un Sebastian încântător, inteligent, generos și teribil de subtil, dacă eseistica și foiletonistica acestuia confirmă un spirit admirabil și întru totul onest, devenit - prin forța lucrurilor - huligan, piesa lui Crudu mai păstrează foarte puțin din toate acestea. Întâlnim un personaj greu de recunoscut, paralizat de spaimă, excesiv de nesigur, aflat la limita
Steaua fără Dumitru Crudu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9961_a_11286]
-
scris la noi începând din 1949 și ceea ce a fost oficializat în perioada amintită e altceva decât literatură. Poezia e altceva decât poezie. Proza, altceva decât proză. Critica estetică însăși e redusă la formele hibride ale obtuzei ideologii de partid. Eseistica lipsește. Obiectul unor asemenea cărți e mai curând o formă ultimă de deviere, o malformație, imposibil de discutat sub raportul unei anatomii normale. Extinsele citate din presa culturală a vremii - articole ori poeme - nu prea merită risipa îngăduitoare a analizei
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
articol despre Eugen Ionescu în viziunea lui Matei Călinescu, Pavel Șușară cu rubrica dedicată artelor plastice, Marina Constantinescu ( rubrica "Teatru"), Ada Brumaru ( rubrica "Viața muzicală"), Constantin Abăluță cu traducerile din Marie-Claire Bancquart. Cronicarul literar al revistei, Gheorghe Grigurcu, scrie despre eseistica Anei Blandiana și tot d-sa creionează , la rubrica "Actualități", un portret acid al "domnului B.". Mai sunt prezenți cu articole, eseuri, poezii, contribuții istorico-literare: Nora Iuga, Magda Ursache, Petre Got, Constantin Călin, Constantin Trandafir, Adrian Dinu Rachieru, Nicolae Florescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9091_a_10416]
-
ierarhic, asemenea benzilor de energie din fizica atomică, fie pe acelea ale unui sistem contiguu având în centru, axial, generalitatea și, radial, specialitatea. Sintetic exprimat, poate prea sintetic, acesta e traseul logic pe care îl propune Despre idei & blocaje. Pentru că eseistica digresivă, rafinată și ancorată istoric din jurul noțiunii de cultură generală sau problematizarea pe filieră maioresciană a câtorva metehne locale nu se pot rezuma nici măcar sub pretextul plezirist al parantezelor. Imposibil de subminat sau de chestionat dinăuntrul său, eseul lui Patapievici
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
unui ne-fapt". În intenția sa de a se individualiza stilistic, de a scrie "tinerește", neconvențional, altfel decât până acum, Adrian Mureșan cam sare calul, iar unele idei cât se poate de banale sunt îmbrăcate în fraze pompoase: "... critica și eseistica lui Steinhardt funcționează ca un ochi neobosit, cu un entuziasm ce pare conectat la un generator etern. Lupa criticului se însuflețește de fiecare dată când ia contact cu geografiile capricioase ale textului, iar provocarea acestuia din urmă devine crucială pentru
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
scrie. Întregul volum este un omagiu adus lui N. Steinhardt. Or, în acest context, o frază precum aceasta te face să nu mai înțelegi nimic: "De fapt, aici se și rezumă toată problematica acestei reflectări duplicitare (s.n. - T.U.) în eseistica steinhardtiană: de Noica îl leagă multe, la fel cum îl și despart anumite aspecte, deloc neglijabile" (p. 24). Nu știu dacă Adrian Mureșan s-a gândit la faptul eseistica lui N. Steinhardt referitoare la Noica are un caracter "fățarnic", "ipocrit
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
și rezumă toată problematica acestei reflectări duplicitare (s.n. - T.U.) în eseistica steinhardtiană: de Noica îl leagă multe, la fel cum îl și despart anumite aspecte, deloc neglijabile" (p. 24). Nu știu dacă Adrian Mureșan s-a gândit la faptul eseistica lui N. Steinhardt referitoare la Noica are un caracter "fățarnic", "ipocrit". Dar o simplă consultare a Dicționarului Explicativ al Limbii Române l-ar fi convins că acestea sunt sensurile cuvântului "duplicitar", și nu "duble" sau "multiple", cum probabil a intenționat
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
fără să fie nevoie de discutabile artificii stilistice pentru a le pune în evidență. Cu seriozitate, modestie și fără a se strădui să pară altceva decât este în realitate, Adrian Mureșan poate deveni un nume de luat în seamă în eseistica românească.
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
resping, programatic, retorica, ele o folosesc din plin. Mircea Mihăieș o știe bine, și mai știe că noi știm aceasta, că el o știe. Cu atât mai mult ar trebui s-o utilizeze într-o carte de critică și de eseistică pe marginea unor volume diaristice. Or, ceea ce constatăm, de la prima la ultima pagină, în acest volum atât de compozit este lipsa de consistență a materialului verbal. Risipitor, cum spuneam, criticul răspândește în jur metafore frumoase și răsucește mereu, ingenios, frazele
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
senzații de hârtie", fabricate; astfel că, la finalul "liric" al majorității capitolelor, textul ajunge să ne impresioneze, cum spunea Virginia Woolf?, ca o petardă udă. Închid acest volum cu certitudinea că publicistica exploziilor săptămânale (iar nu critica marilor proiecte ori eseistica veritabilă) i se potrivește cel mai bine lui Mircea Mihăieș.
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
Cosmin Ciotloș N-ar trebui să apară nimănui ca o surpriză faptul că Dan C. Mihăilescu și-a publicat recent cel de-al treilea volum al Literaturii române în postceaușism, tratând, după cum arată subtitlul, eseistica și piața ideilor politico-literare. Continuitatea acestor proiecte ample - mă gândesc la emisiunile TV sau la articleria mustoasă din seria Viață literară - ține, firește, de vocația naturală a criticului, dar și de o bine antrenată etică publicistică a termenului-limită. Când ajungi
Ultimul cincinal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9515_a_10840]
-
coerentă, încheierea - organică și niciodată forțată - arată cam ca în citatele reproduse mai sus. Veți spune că algoritmul e ușor de executat? Vă mărturisesc că nu l-am mai întâlnit în vreo carte, fie ea de critică literară sau de eseistică. și că la fel de ușor poți face un ou să stea drept pe-o tăblie.
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
Oprișan și Stancu Ilin au făcut până acum cel mai mult pentru posteritatea operei lui B. P. Hasdeu și munca lor merită să fie pe deplin respectată. După aceste prime două volume, ni se mai promit alte două, unul cu eseistica literară (III), altul cu publicistica politică (IV). Repetând cu folos ediția critică începută la Editura Minerva, I. Oprișan și Stancu Ilin pot rezolva restituirea unei imagini globale a operei hasdeene, într-o restituire profesionistă ce trenează de un secol. Titu
Ediții recapitulative by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9655_a_10980]
-
e ceea ce-l interesează pe Călinescu. Din prefața lui Marino, memorialistică tandră și încercare de înțelegere a motivului din spatele acestei infidelități făcute din cîte-o căsnicie în fiecare literatură, iese un program al criticului-publicist, și șef de școală: rodarea tinerilor în eseistică, în comparatistică, spre a le da abia la sfîrșit, trecuți prin lărgimile erudiției, puterea unui verdict estetic în deplină cunoștință de cauză. Literatura română, și critica ei, trebuie să-și caute, așadar, metoda citind viețile marilor familii, aproximîndu-și locul în
Ieșirea în lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9714_a_11039]
-
binele ei, adîncă, cum adînc este și răul, dar este și ușoară, ca un zîmbet ascuns în lumină, mereu". Petru Creția și-a onorat cu largă disponibilitate toate domeniile abordate, de la poezie la traduceri și de la editarea volumelor eminesciene la eseistică. Scrierile lui pot sta sub "deviza celor trei L" (Licht, Liebe, Leben!) din care Herder a creat un celebru slogan moral. "Lumină, Dragoste, Viață!" sînt adevărate repere și merită a fi scrise cu majusculă, ca semn al desăvîrșirii spirituale.
Calendar Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9716_a_11041]
-
față de trecutul totalitar. Literatura română n-a reușit să nască nicio Müller, niciun Schlattner. O cultură minoră, scrisă de oameni cu destine aproximative, nici nu putea scrie autentic despre o mare temă - anularea individului în lumea totalitară. Ne salvează totuși eseistica unor Virgil Ierunca și Monica Lovinescu, memorialistica foștilor deținuți politici, o mână de mari disidenți, prețioasele recuperări de la Sighet, raportul Tismăneanu și alte câteva reparații istorice. Dar literatura a sărit peste dramele comunismului sau, dacă s-a întâlnit cu ele
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]