182 matches
-
a reactantului și este invers proporțional cu constanta de viteză. Reacții de ordinul II În acest tip de reacții transformarea se produce prin ciocnirea dintre două molecule diferite sau de același tip : descompunerea acidului iodhidric: 2HI ⇄ H2 + I2 reacția de esterificare : H3C-COOH +H3C-CH2-OH⇄H3C-COOH-CH3 +H2O reacția de formare a acidului iodhidric I2 + H2 ⇄ 2HI Ecuația chimică a unei reacții de ordinul II poate fi de două tipuri: a) A+B C + D (moleculele reactanților sunt diferite) b) 2A B + C (moleculele
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
fi saturați sau nesaturați [1], s-a semnalat prezența în unele surse naturale a acizilor grași ramificați și a hidroxiacizilor grași [1], din ceruri s-au izolat și acizi grași cu peste 30 de atomi de carbon [1], participă la esterificarea colesterolului, la formarea trigliceridelor circulante și din depozitele de țesut adipos sau pot circula legați de albumină, când se numesc acizi grași liberi [4], 181 Aceleași studii asupra compoziției chimice a polenului au fost efectuate și de Echigo și Yatsunami
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
spoturile vor fi situate la distanțe diferite față de linia de start. Operația de separare și identificare a fracțiunilor proteice poate fi urmată de o determinare cantitativă (dozare) efectuată de obicei prin metode colorimetrice. Determinarea constantei de viteză pentru reacția de esterificare a acidului acetic cu alcool etilic Reacția de esterificare a acidului acetic cu etanol este o reacție de echilibru, cu formare de acetat de etil și apă. a = concentrația inițială a acidului acetic; b = concentrația inițială a etanolului; c = concentrația
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
de start. Operația de separare și identificare a fracțiunilor proteice poate fi urmată de o determinare cantitativă (dozare) efectuată de obicei prin metode colorimetrice. Determinarea constantei de viteză pentru reacția de esterificare a acidului acetic cu alcool etilic Reacția de esterificare a acidului acetic cu etanol este o reacție de echilibru, cu formare de acetat de etil și apă. a = concentrația inițială a acidului acetic; b = concentrația inițială a etanolului; c = concentrația inițială a apei din amestec; x= concentrația esterului; (c
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
de etil și apă. a = concentrația inițială a acidului acetic; b = concentrația inițială a etanolului; c = concentrația inițială a apei din amestec; x= concentrația esterului; (c+x) = cantitatea totală de apă din amestec. Toate concentrațiile sunt exprimate în moli/l. Esterificarea se poate realiza fie în cataliză acidă, omogenă, folosind acidul sulfuric drept catalizator, în raport molar de 0,1 0,2 față de acidul organic, fie în cataliză eterogenă, folosind o rășină schimbătoare de ioni cu grupări active acide drept catalizator
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
optim al procesului și a deplasa echilibrul reacției spre formarea de ester, se va lucra cu un exces de alcool în raport molar de 15:1 față de acidul acetic. Pentru determinarea concentrațiilor celor doi reactanți la echilibru, se va efectua esterificarea în cataliză eterogenă cu catalizator Dowex 50 R sau Amberlite IR 150 (ambele cu grupări active sulfonice SO3H) și se va determina concentrația acidului acetic prin titrare cu o soluție de hidroxid de sodiu de factor cunoscut. Reactivi: acid acetic
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
nucleu (hidrogen și halogeni); reacții la catena laterală: halogenare și oxidare. Utilizări. 6. Derivați halogenați. Proprietăți chimice: reacții de hidroliză, cu cianuri alcaline, cu amoniac, de dehidrohalogenare. 7. Alcooli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții cu metale alcaline, reacții de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blândă și energică, reacția de ardere, fermentația acetică. Utilizări. 8. Fenoli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului acid. 9. Amine. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului bazic, reacții de alchilare,acilare. Utilizări. 10. Compuși carboxilici. Proprietăți fizice. Proprietăți
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
fermentația acetică. Utilizări. 8. Fenoli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului acid. 9. Amine. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului bazic, reacții de alchilare,acilare. Utilizări. 10. Compuși carboxilici. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții comune cu acizii anorganici, reacția de esterificare - proces la echilibru. Utilizări. 11. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacția de saponificare. Săpunuri și detergenți. Utilizări. 12. Aminoacizi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: caracter amfoter, reacții de condensare și policondensare - formarea de peptide; importanța fiziologică. 13. Monozaharide - glucoza și fructoza
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
de clorurare. Utilizări. 6. Alcooli. Metanol, etanol, glicerina. Proprietăți fizice. Proprietăti chimice- etanol: reacții de oxidare, reacția de ardere, fermentația acetică. Utilizări. 7. Compuși carboxilici. Acidul acetic, acizi grași. Proprietăți fizice. Proprietăti chimice: reacții comune cu acizii anorganici; reacția de esterificare. Utilizări. 8. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice - reacția de saponificare. Săpunuri și detergenți. Utilizări. 9. Aminoacizi-glicina, alanina.Proteine. Recunoașterea și denaturarea proteinelor; importanța fiziologică. 10. Zaharide. Glucoza, fermentația alcoolică. Zaharoza - comportarea zahărului la încălzire. Amidonul. Celuloza. Utilizări. Rezolvarea de exerciții
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
A) Dextrina și celelalte amidonuri și fecule modificate, adică produsele din transformarea amidonurilor sau feculelor sub acțiunea căldurii, a unor produse chimice (acizi, alcalii etc.) sau a diastazelor, ca și amidonurile și feculele modificate, de exemplu, prin oxidare, eterificare sau esterificare. Amidonurile reticulate (de exemplu produsul denumit distarch phosphate) constituie o grupa importantă de amidonuri modificate. 1) Dextrina, provenind: - fie de la degradarea prin hidroliza acidă sau enzimatica a amidonurilor sau feculelor, produsul rezultat fiind numit maltodextrina. Nu sunt însă incluse aici
ANEXĂ nr. 35 din 5 ianuarie 2000 SUBSTANTE ALBUMINOIDE; PRODUSE PE BAZA DE AMIDON SAU DE FECULE MODIFICATE; CLEIURI; ENZIME. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166809_a_168138]
-
măcinare. Aceste produse sunt utilizate în fabricarea hârtiei în industria textilă, în metalurgie (pentru prepararea miezurilor de topitorie), în industria alimentară și în nutriția animalelor etc. 4) Amidonurile și feculele eterifiate sau esterificate (amidonuri și fecule modificate prin eterificare sau esterificare). Printre amidonurile și feculele eterificate sunt amidonurile și feculele care conțin grupări hidroxietilice, hidroxipropilice sau carboximetilice. Dintre amidonurile și feculele esterifiate se pot menționa acetații de amidon utilizați în principal în industria textilă sau în industria hârtiei și nitrații de
ANEXĂ nr. 35 din 5 ianuarie 2000 SUBSTANTE ALBUMINOIDE; PRODUSE PE BAZA DE AMIDON SAU DE FECULE MODIFICATE; CLEIURI; ENZIME. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166809_a_168138]
-
jos) obținuți din esteri ai alcoolului alilic cu acizi dibazici, de exemplu ftalatul de dialil. Sunt utilizați că adezivi de stratificare, acoperiri, vopsele și în aplicații care necesită permeabilitate la microunde. ... c) Polietilena tereftalat (PET) este un polimer obținut prin esterificarea acidului tereftalic cu etilenglicolul sau prin reacția între tereftalatul de dimetil și etilenglicolul. În afara aplicățiilor ei extrem de importante în domeniul textilelor, ea servește de asemenea și la fabricarea foliilor pentru ambalaj, a benzilor pentru înregistrări magnetice, a buteliilor pentru sucuri
ANEXĂ nr. 39 din 5 ianuarie 2000 MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166828_a_168157]
-
zise "de rășina", obținute prin saponificarea amestecurilor de acizi grași superiori ai colofoniului cu acizii rezinici (poziția nr. 34.01) și preparatele pentru rășini pe bază de rezinați (poziția nr. 34.02). ... C. GUME ESTERI Gumele esteri sunt obținute prin esterificarea (cu ajutorul etilenglicolului, al glicerolului sau al altui polialcool) colofoniului sau acizilor rezinici, sau chiar, spre exemplu, a derivaților lor oxidați, hidrogenați, dehidrogenați sau polimerizați. Aceste gume-esteri sunt mai plastice că rezinele naturale, ceea ce le permite să fie amestecate mai ușor
ANEXĂ nr. 38 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE DIVERSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166893_a_168222]
-
celelalte uleiuri modificate, poziția cuprinde: a) Uleiurile maleice, obținute prin tratarea de exemplu a uleiului de soia cu cantități limitate de anhidrida maleica la o temperatură de 200°C sau mai mult, în prezența unei cantități de polialcool, suficiente pentru esterificarea surplusului de aciditate a uleiului. Uleiurile maleice astfel obținute au proprietăți sicative. ... b) Uleiurile (că ulei de în) la care au fost incorporate la rece cantități mici de produse sicative (de exemplu borat de plumb, naftenat de zinc, rezinat de
ANEXĂ nr. 15 din 5 ianuarie 2000 GRASIMI ŞI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA; PRODUSE ALE DISOCIERII LOR; GRASIMI ALIMENTARE PRELUCRATE; CEARA DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166476_a_167805]
-
nucleu (hidrogen și halogeni); reacții la catena laterală: halogenare și oxidare. Utilizări. 6. Derivați halogenați. Proprietăți chimice: reacții de hidroliză, cu cianuri alcaline, cu amoniac, de dehidrohalogenare. 7. Alcooli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții cu metale alcaline, reacții de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blândă și energică, reacția de ardere, fermentația acetică. Utilizări. 8. Fenoli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului acid. 9. Amine. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului bazic, reacții de alchilare,acilare. Utilizări. 10. Compuși carboxilici. Proprietăți fizice. Proprietăți
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
fermentația acetică. Utilizări. 8. Fenoli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului acid. 9. Amine. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului bazic, reacții de alchilare,acilare. Utilizări. 10. Compuși carboxilici. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții comune cu acizii anorganici, reacția de esterificare - proces la echilibru. Utilizări. 11. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacția de saponificare. Săpunuri și detergenți. Utilizări. 12. Aminoacizi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: caracter amfoter, reacții de condensare și policondensare - formarea de peptide; importanța fiziologică. 13. Monozaharide - glucoza și fructoza
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
de clorurare. Utilizări. 6. Alcooli. Metanol, etanol, glicerina. Proprietăți fizice. Proprietăti chimice- etanol: reacții de oxidare, reacția de ardere, fermentația acetică. Utilizări. 7. Compuși carboxilici. Acidul acetic, acizi grași. Proprietăți fizice. Proprietăti chimice: reacții comune cu acizii anorganici; reacția de esterificare. Utilizări. 8. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice - reacția de saponificare. Săpunuri și detergenți. Utilizări. 9. Aminoacizi-glicina, alanina.Proteine. Recunoașterea și denaturarea proteinelor; importanța fiziologică. 10. Zaharide. Glucoza, fermentația alcoolică. Zaharoza - comportarea zahărului la încălzire. Amidonul. Celuloza. Utilizări. Rezolvarea de exerciții
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
nucleu (hidrogen și halogeni); reacții la catena laterală: halogenare și oxidare. Utilizări. 6. Derivați halogenați. Proprietăți chimice: reacții de hidroliza, cu cianuri alcaline, cu amoniac, de dehidrohalogenare. 7. Alcooli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții cu metale alcaline, reacții de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blândă și energică, reacția de ardere, fermentația acetica. Utilizări. 8. Fenoli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului acid. 9. Amine. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului bazic, reacții de alchilare, reacții de acilare. Utilizări. 10. Compuși carboxilici. Proprietăți
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Utilizări. 8. Fenoli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului acid. 9. Amine. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului bazic, reacții de alchilare, reacții de acilare. Utilizări. 10. Compuși carboxilici. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții comune cu acizii anorganici, reacția de esterificare - proces la echilibru. Utilizări. 11. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacția de saponificare. Săpunuri și detergenți. Utilizări. 12. Aminoacizi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: caracter amfoter, reacții de condensare și policondensare - formarea de peptide; importantă fiziologica. 13. Monozaharide - glucoză și fructoza
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
de clorurare. Utilizări. 6. Alcooli. Metanol, etanol, glicerina. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice - etanol: reacții de oxidare, reacția de ardere, fermentația acetica. Utilizări. 7. Compuși carboxilici. Acidul acetic, acizi grași. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții comune cu acizii anorganici; reacția de esterificare. Utilizări. 8. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice - reacția de saponificare. Săpunuri și detergenți. Utilizări. 9. Aminoacizi-glicina, alanina. Proteine. Recunoașterea și denaturarea proteinelor; importantă fiziologica. 10. Zaharide. Glucoză, fermentația alcoolică. Zaharoza - comportarea zahărului la încălzire. Amidonul. Celuloza. Utilizări. Rezolvarea de exerciții
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
nucleu (hidrogen și halogeni); reacții la catena laterală: halogenare și oxidare. Utilizări. 6. Derivați halogenați. Proprietăți chimice: reacții de hidroliza, cu cianuri alcaline, cu amoniac, de dehidrohalogenare. 7. Alcooli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții cu metale alcaline, reacții de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blândă și energică, reacția de ardere, fermentația acetica. Utilizări. 8. Fenoli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului acid. 9. Amine. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului bazic, reacții de alchilare, reacții de acilare. Utilizări. 10. Compuși carboxilici. Proprietăți
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Utilizări. 8. Fenoli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului acid. 9. Amine. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului bazic, reacții de alchilare, reacții de acilare. Utilizări. 10. Compuși carboxilici. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții comune cu acizii anorganici, reacția de esterificare - proces la echilibru. Utilizări. 11. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacția de saponificare. Săpunuri și detergenți. Utilizări. 12. Aminoacizi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: caracter amfoter, reacții de condensare și policondensare - formarea de peptide; importantă fiziologica. 13. Monozaharide - glucoză și fructoza
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
de clorurare. Utilizări. 6. Alcooli. Metanol, etanol, glicerina. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice - etanol: reacții de oxidare, reacția de ardere, fermentația acetica. Utilizări. 7. Compuși carboxilici. Acidul acetic, acizi grași. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții comune cu acizii anorganici; reacția de esterificare. Utilizări. 8. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice - reacția de saponificare. Săpunuri și detergenți. Utilizări. 9. Aminoacizi-glicina, alanina. Proteine. Recunoașterea și denaturarea proteinelor; importantă fiziologica. 10. Zaharide. Glucoză, fermentația alcoolică. Zaharoza - comportarea zahărului la încălzire. Amidonul. Celuloza. Utilizări. Rezolvarea de exerciții
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Salmonella │Negativ în 10 g E 405 ALGINAT DE PROPAN-1,2-DIOL Sinonime │Alginat de hidroxipropil │Ester depropan-1,2-diol al acidului alginic │Alginat de propilenglicol Definiție │ Denumire chimică │Esterul de propan-1,2-diol al acidului alginic; │are compoziție variabilă în funcție de gradul de │esterificare și de procentul de grupe de │carboxili liberi și neutralizați din moleculă Formula chimică │[C(9)H(14)O(7)](n) (esterificat) Masă moleculară │10 000-600 000 (medie tipică) Compoziție │Degajă, raportat la substanță anhidră, nu mai │puțin de 16
ORDIN nr. 192 din 19 februarie 2009 pentru modificarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438 / 295/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214606_a_215935]
-
1 mg/kg Metale grele (exprimate în Pb) Nu mai mult de 10 mg/kg E 444 ACETAT IZOBUTIRAT DE ZAHAROZĂ Sinonime │SAIB ("sucrose acetate isobutyrate") Definiție │Acetatul izobutirat de zaharoză este un │amestec de produși de reacție formați prin │esterificarea zaharozei de tip alimentar cu �� │anhidridă acetică și anhidridă izobutirică, │urmată de distilare. Amestecul conține toate │combinațiile posibile de esteri în care │raportul molar acetat/butirat este de │aproximativ 2:6 Iesce │204-771-6 Denumire chimică │Diacetat hexaizobutirat de zaharoză Formula
ORDIN nr. 192 din 19 februarie 2009 pentru modificarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438 / 295/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214606_a_215935]