620 matches
-
(n. 23 mai 1902, Teiu - d. 26 noiembrie 1970, București) a fost un autor, critic literar, deputat, estetician, istoric literar, pedagog, scriitor român. , pseudonim al lui Nicolae Iordache (a mai semnat și Apollonius), s-a născut în comuna Teiu, din județul Argeș, ca fiu al lui Șerban Iordache, din neam de moșneni, agricultor foarte avut, și al Leancăi
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
(n. 27 decembrie 1897/8 ianuarie 1898, Giurgiu - d. 21 mai 1964, București) a fost un estetician, critic și istoric literar, poet, eseist, filosof și traducător român. Fratele mai mare al publicistului Alexandru Vianu. Căsătorit cu Elena Vianu (1911 - 1965). Fiul său, Ion Vianu, este un cunoscut medic psihiatru și scriitor. Fiica sa, Maria Alexandrescu Vianu, este
Tudor Vianu () [Corola-website/Science/297566_a_298895]
-
Figuri și cărți (1922) și Ethos (1941) comentaseră însă pătrunzător - alături de Poetsii "Gândirii" și personalitatea lui Vasile Pârvan - și pe debutantul în poezie și reflecție filosofica Lucian Blaga, pe "cetățeanul lumii" Walt Whitman, din care a și tradus, ori pe esteticianul Tudor Vianu, a cărui opera îi dădea ocazia să pledeze, în opoziție cu ceea ce i se părea a fi "dogmatism estetic" și antiistorism, pentru coborârea în "concretul însuși al faptului artistic, care înseamnă mobilitate, transformare, devenire". O culegere de Studii
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
Ion Chinezu, Ion Vlasiu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Al. Dima, N.I. Popa, Demostene Botez, Dumitru Păcurariu, Al. Piru, Constantin Ciopraga și mulți alții. O epistolă incitantă și, totodată, edificatoare e cea pe care o expediază lui Gheorghe Achiței (1931-2011), arhicunoscut estetician și critic de artă, redactor un timp la revista „Luceafărul”, pe când o conducea Eugen Barbu. În urma unei recenzii, datorată lui Ovidiu Papadima, în întregime negativă, la cartea sa, Eminescu și Schopenhauer 1, Liviu Rusu trimite revistei „Luceafărul” o amplă și
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
Nicolae Scurtu Biografia profesorului, istoricului literar, esteticianului, comparatistului și traducătorului Liviu Rusu (1901-1985) este impresionantă și, totodată, tulburătoare, dacă conștientizăm faptul că acest erudit cărturar, posesor a două doctorate, a fost îndepărtat, în fatidicul an 1948, din Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj. Opera
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
Opera sa este rezultatul unor pasionante cercetări întreprinse în bibliotecile din Occident, dar și în cele din România, reprezentând, astăzi, autentice modele de interpretare și analiză estetică a operei lui Titu Maiorescu, Mihai Eminescu și Lucian Blaga. Istoricul literar și esteticianul Liviu Rusu a fost, în același timp, și un temut polemist, ce nu a ezitat să-și demonstreze, cu argumente temeinice, opiniile. Era format la școala germană de estetică, pe care o înțelesese, o prețuise și pe care o preda
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
și în „Politica” și „Ultima oră”. E un mod de a-i face cunoscuți la noi pe oamenii celebri ai zilei, cu faimă recunoscută la Paris și pretutindeni în lume. Poeți, prozatori, oameni de teatru, actori, regizori, dansatori, eseiști, gazetari, esteticieni, oameni ai catedrei, politicieni de cea mai diversă formație rețin interesul său și devin pentru moment figuri de prim plan. Pe unii îi vizitează acasă, pe alții la biroul de lucru, în amfiteatre sau redacții, pe scenă și în culise
Ionel Jianu, eseist by Mircea Popa () [Corola-journal/Memoirs/13512_a_14837]
-
Instrucțiunii (1918-1919; 1922-1926; 1927-1928 și 1933-1937) din partea Partidului Liberal. 5. I.G. Duca (1879-1933), jurist, publicist și om politic. Ideolog al mișcării liberale. A fost cel mai tânăr ministru al Instrucțiunii și Cultelor. 6. Henri Focillon (1881-1943), istoric de artă și estetician. Profesor la Sorbona. Autor al unor contribuții fundamentale de istoria artei. A scris și publicat articole și studii despre artiștii români și arta din România.
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia esteticianului, istoricului literar și comparatistului Liviu Rusu (1901-1985) continuă să se întregească prin descoperirea și publicarea literaturii sale epistolare, atât de prețioasă prin informațiile și precizările de ordin biografic, cât și prin cele de natură politică, filosofică și jurnalistică. Liviu Rusu
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
Dacă te uiți în faimoasa noastră Enciclopedie la cuvântul Estetică, vei putea constata că sunt citate, în legătură cu estetica românească, fel și fel de nume, numai eu nu, deși dintre cei în viață, sunt singurul citat pe plan internațional. Din vechii esteticieni e citat numai Mihail Dragomirescu. Oare n-ar fi bine să citezi câteva păreri reproduse pe manșeta cărții, păreri exprimate de oameni celebri? Mă gândesc mai ales la Ch. Lalo, Ch. Werner, H. Focillon, dar și Barbu Fundoianu. Îndeosebi Lalo
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
din sâmbure la noi!” Dragul meu, te îmbrățișez cu toată căldura. L. Rusu [P.S.] În taină îți mărturisesc că datele de mai sus le-am amintit fiindcă am motive să cred că, după articolele mele din Luceafărul cu privire la faimosul dicționar, «esteticienii» își ascut săbiile. Trebuie să-ți spun că mai aveam (mai bine zis am) la Luceafărul încă două articole, dar, deși Virgil Teodorescu mi-a promis că le va publica pe toate, toate au fost predate la începutul lui octombrie
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
și, firește, iubit ca pe niște părinți spirituali. Literatura sa epistolară, bogată în informații și portrete psihologice, necesită o cercetare profundă spre a clarifica, multe, foarte multe dintre necunoscutele istoriei literare. Epistolele ce se publică acum sunt trimise profesorului și esteticianului Gheorghe Achiței (1931-2011), care a îndeplinit un timp și funcția de rector al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din București, unde I.D. Ștefănescu a funcționat ca profesor consultant încă din 1969 și unde a ținut cursuri, conferințe și seminarii
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
a scris nimic. Îl știu în călătorie lungă. Îl aștept bucuros să revină în țară. Cu cea mai devotată și recunoscă toare prietenie, al dșumneaț voastră, I. D. Ștefănescu Note Originalele celor patru epistole, inedite, se află în arhiva profesorului și esteticianului Gheorghe Achiței din București. 1. Remarcabile sunt contribuțiile cuprinse în cartea I.D. Ștefănescu. 1886-1981. Volum îngrijit de Alexandru Zub și Flavius Solomon. Iași, Fundația Academică „A.D. Xenopol”, 1997, 241 pagini, precum și fișa biobibliografică completă, datorită istoricului literar Stan V. Cristea
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
Nicolae Scurtu Istoric literar, comparatist și estetician, Liviu Rusu (1901-1985) a fost și un pasionat epistolograf. A scris un impresionant număr de epistole confraților și prietenilor din țară și, desigur, din străinătate, unde și-a desăvârșit studiile și unde a obținut un doctorat în estetică. În mărturiile
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
austeritate rar întâlnită în mediile universitare și academice, Liviu Rusu s-a impus în viața literară și culturală a Transilvaniei ca un autentic reformator. Nu întâmplător, când Liviu Rebreanu este numit director general al Teatrului Național, în 1941, îi solicită esteticianului și cărturarului Liviu Rusu ajutorul în reorganizarea Teatrului Național din Cluj ce fusese mutat la Timișoara ca urmare a Dictatului de la Viena. Liviu Rusu este invitat la București, are o lungă și interesantă convorbire cu autorul inimitabilului Ion, caută soluții
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
ar avea la bază principiul minimului bugetar și al maximului efort sufletesc. Uneori insuficiența mijloacelor te fac ingenios și chiar original. Vă spun aceasta ca să vă dovedesc că nu mă tem de lupta pe teren și că după mine datoria esteticianului este să intru în arta vie. Aș fi în stare să încep o luptă cu mult mai grea decât cea pe care aș avea-o de dat la Timișoara, aș întreprinde să fac ceva din nimic. Numai un lucru nu
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
(n. 15 mai 1931, Hărpășești, com. Popești, jud. Iași - d. 7 august 2013, Iași) a fost un folclorist, estetician și etnolog român. S-a născut în satul ieșean Hărpășești în familia agricultorilor Gheorghe și Maria Ursache. A urmat școala primară în satul Hărpășești (1938-1943), Liceul Național din Iași (1945-1951) și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
București, având că profesori pe Petre Antonescu, Stație Ciortan, Constantin Iotzu, Paul Smărăndescu, Ion Traianescu, Ermil Pangrati, Cincinat Sfintescu; paralel cu studiile de arhitectură frecventează Academia Liberă de Arte Plastice și cercul de artă « Contimporanul » unde conferenția arhitectul, pictorul și esteticianul Marcel Iancu. 1924 - pentru a se întreține, lucrează timp de cinci ani că desenator în birourile de proiectare Constantin Dobrescu și Constantin Iotzu, la Ministerul Muncii, la Ministerul Instrucțiunii Publice, Ministerul de Finanțe și la Ministerul Sănătății. 1928 - termină studiile Școlii
Octav Doicescu () [Corola-website/Science/307183_a_308512]
-
Liviu Rusu () a fost un psiholog, estetician, cercetător și istoric literar, profesor universitar la Universitatea din Cluj. Tatăl său, Constantin Rusu, a fost preot, iar mama sa, Ema, s-a născut Turi. Primele trei clase primare le-a urmat în localitatea natală, între 1908-1911, iar clasa a
Liviu Rusu (literat) () [Corola-website/Science/303629_a_304958]
-
iar din 1931 docent în Psihologie cu teza " Aptitudinea tehnică și inteligența practică". A fost una dintre personalitățile de marcă ale vieții universitare clujene, recunoscut totodată și pe plan internațional, atât pentru activitatea sa didactică cât și pentru cea de estetician. Preocupările din domeniul psihologiei s-au materializat în studii publicate, între 1929-1939, în Revista de psihologie, în volume colective (L. Rusu, L. Bologa, Nicolae Mărgineanu, Alexandru Roșca, D. Todoranu, "Psihologia configurației", 1929) sau personale ("Principiile de bază ale psihologhiei aplicate
Liviu Rusu (literat) () [Corola-website/Science/303629_a_304958]
-
până acum la fenomene proprii perimetrului sonor, dar aspectele pe care le voi expune pe scurt, se referă și afectează toate sectoarele artei. Postmodernismul nu oglindește un demers izolat ori parțial, ci reprezintă o orientare la care au aderat artiști, esteticieni, filozofi, critici, interpreți, acoperind întregul fenomen cultural al zilelor noastre. Focalizez două linii de evoluție, și anume, una negativă, alta pozitivă. Voi evoca unele consecințele ale acestei dualități din unghiul praxisului muzical. Există o zonă a postmodernismului (post-avangardei cum o
Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
Nicolae Scurtu Opera și biografia eseistului și esteticianului Gheorghe Achiței (n. 14 februarie 1931, Bodești- Precista, județul Neamț ) suscită, tot mai accentuat, interesul generațiilor tinere de cercetători, teoreticieni și istorici ai artei care, la o lectură atentă a cărților 1 și contribuțiilor sale, surprind actualitatea și modernitatea demersurilor
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
convenționale sau conjuncturale, relevă imaginea autentică a unui intelectual ce a decriptat unele din tainele creației plastice și literare. Epistolele lui Constantin Noica, ce se publică acum întâia oară, se constituie, de fapt, în mărturii emoționante privitoare la imaginea unui estetician singular ce a străbătut vremuri potrivnice și, uneori, năprasnice. La acest prag aniversar urăm magistrului nostru - Ad multos annos! * București, 7 ianuarie [1]973 Stimate și iubite domnule Achiței, Mă grăbesc să vă scriu câteva rânduri, după ce am citit cartea
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
bine să vă mulțumesc în calitate de cititor. Ceea ce mă încântă, în materie de idei, este felul cum știți să integrați fenomenul de artă în cultură, aș spune în cultura filosofică a timpului. Nu am înțeles niciodată cum se pot lipsi unii esteticieni de idee filosofică și vă mărturisesc că am regretat uneori chiar în cazul cuiva ca Tudor Vianu abandonul acesta. Riscul era să vă lăsați cucerit de filosofiile timpului la propriu, dar ați știut să vă luați distanțele, cum ați făcut
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
lui Dan Simonescu trimise mai tânărului său discipol, Mihail M. Robea (n. 1928), profesor, istoric literar și folclorist, care în studiile, cercetările și cărțile sale a aplicat, inteligent și cu rezultate excepționale, modalitățile de investigare specifice localismului creator teoretizat de esteticianul Alexandru Dima. Folcloristul și istoricul literar Mihail M. Robea a cercetat cu o stăruitoare pasiune zona Argeșului și a Muscelului timp de șase decenii, publicând un însemnat număr de articole, studii și cărți care îi conferă un loc inconfundabil și
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]