161 matches
-
au geniul toaletelor. Suverana noastră inluminează cărți de rugăciuni, excelează în toate treburile așa-zise femeiești și a fost prima care a preconizat reînnoirea artei intime, personale și decorative care are drept scop înainte de toate de a înfrumuseța, care vizează estetizarea completă și integrală a vieții de zi cu zi"115. Bachelin crede că publicul este pregătit să fie inițiat în arta aplicată, industrială "în timp ce el e mai puțin pregătit să suporte acele exemple de școală sau ale maeștrilor care solicită
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a figurilor prerafaelite, așa cum țărăncile sale zâmbitoare sau meditative au o frumusețe care o evocă pe cea a personajului de basm, Ileana Cosânzeana. Idilizarea personajelor unei lumi arhaice cu legendele, basmele, baladele, obiceiurile care-i configurează cultura dobândește sensul unei estetizări, astfel încât Alexandru Bogdan- Pitești descoperea un element de continuitate la Luchian, tocmai prin idilă. În Ileana, nr. 3-4, între Hors textes regăsim o Idilă de Luchian, iar în interiorul revistei o Păstoriță (idilă), Ion Duican (Al.Bogdan-Pitești) îl elogiază pe pictor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și o simetrie tipică armonicelor decorative bazate pe progresii. Frunzișul copacilor se transformă în arcade cu trei trunchiuri în chip de coloane de o parte și de alta, acest portal constituie și rama tabloului, rama sa estetică, artificială, obținută prin estetizarea cadrului natural, efect de dublare a realității prin artificiu înscris prin stilizare în tablou. Acest fundal seamănă cu un panou decorativ, pe care este colat portretul criticului de artă. Este ca și cum Virgil Cioflec i-ar fi pozat pictorului pe fundalul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cecilia Cuțescu-Storck se delimitează de convenția decadentă, pe care o găsea formulată în abordarea secesionist-simbolistă a temei. În Legenda Salomeii (ulei pe ghips), un servitor îi aduce acesteia pe un talger capul sfântului Ioan. Apropierea de decadentism ține și de estetizarea actului crud. Figura sfântului posedă frumusețea melancolic renascentistă a reprezentărilor cristice, o frumusețe nobilă a durerii resemnate. Servitorul îi închină ofranda, talgerul pe care se află capul martirului, într-un gest care poate fi tradus prin ecoul suferinței pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
112 Putem remarca, așa cum o face și Ioana Vlasiu în articolul ei, coincidența de program cu experimentele avangardiste ale lui Duchamps cu obiectul său ready made, cu deosebirea că asupra lui nu se intervine printr-o operațiune de stilizare, de estetizare. 113 L.Bachelin "L'Art Nouveau, et la Roumanie", în L'Indépendance Roumaine, 22e Année, nr. 6548, Dimanche 30 Août (11 Septembre) 1898. 114 Ioana Vlasiu, "Réflexions sur les arts décoratifs et la décoration en Roumanie au début du XXe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de acolo înainte, fiecare cu limba lui; de aici începe stilul). Cum tot la concluzii esențiale ajung analizele când decupează din discursul moralistului Arghezi o estetică a polemistului (expresia "estetică" este a Monicăi Lovinescu) sau când glosează inteligent în marginile estetizării violenței la Arghezi, pentru a nu mai vorbi de subtila poetică a violenței în pamfletul arghezian sau de strategiile retorice descoperite în articolul de tip "manifest" ori în "scrisoarea deschisă" (căreia îi sunt reabilitate "atributele literarității"). Tudor Arghezi. Discursul polemic
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de o simplă poză retorică, menită să scandalizeze, de o tendință frecventă a pamfletarului de a defula, prin scriitură, instinctul primar al încăierării fizice, ca semn al dominației și forței masculine. Sau poate avem de-a face doar cu intenția estetizării violenței, a cărei esență arhetipală, cenzurată de morala comună, se cere exhibată în discurs. Probabil că un răspuns complex nu ar trebui să neglijeze nici unul din aspectele de mai sus, pentru că, e limpede, în rândurile care invocă violența regăsim deopotrivă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Puterile publice îl fac directorul unei instituții autonome (Casă de Cultură sau Companie). Nașterea, spre sfârșitul acestui secol, a unei noi arte majore. Emanciparea este legată de aptitudinea de a se gândi pe sine, în propriul limbaj și propria lumină. * * Estetizarea imaginilor începe în secolul al XV-lea și se termină în secolul al XIX-lea. Între apariția colecției particulare la umaniști și crearea muzeului public, loc colectiv, permanent și deschis tuturor (1753 pentru British Museum, 1793 pentru Louvre, 1807 pentru
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
numi simptomul alexandrin. În Alexandria "discipolii Muzelor" s-au bucurat de cele mai mari onoruri, mult mai mult decât la Atena, Roma sau Pergamon. Acolo domneau obsesia comemorativă, nebunia inventarelor și a patrimoniului, lipsa de măsură a marilor lucrări și estetizarea existenței cotidiene (care crește odată cu anestezierea organelor de simț). Între Far, Muzeu și uriașa Bibliotecă, a înflorit un cult "anticar" al artei, sau magazinul de antichități în plină Antichitate. Sfârșitul politeismului antic nu este lipsit de o înrudire fizionomică, deși
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
posibilă locația sa la "centru". Îl zăream încă în 1954, într-o înveșmîntare neverosimilă, de senior interbelic, la Casa sScriitorilor ori la Athénée Palace, plutind deasupra mizeriilor obștești. Un soi de emulație se desfășura între cei doi, legată de o estetizare a persoanei, de un narcisism scăldat în dezangajarea de fond, amorală. }intind ambii o "eliberare" care să dea măsura potenței lor creatoare, acceptau pînă una-alta un suficient de spectaculos joc oportunist. "Mai mult decît prin scrisul său neliniștit și
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
de literatură plusează, mărind miza mai mult decât au făcut-o cei de până acum. Odată cu conturarea conștiinței literare din perioada clasicismului sunt deschise căile expansiunii. Încercarea de desprindere de spațiul culturii evidențiază dorința de autonomizare a literaturii. Este perioada estetizării. Dar, în același timp, se poate observa și heterogenia cauzată de relația literaturii cu celelalte domenii ale vieții, societății etc. Pare paradoxal că perioada cu cea mai „înfloritoare” literatură este pusă sub semnul verbului a pierde. Și-a greșit literatura
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
obscuritate, stil enigmatic, limbaj ermetic. Paralel însă, și chiar concurent cu literatura sacră, se formează conceptul de literatură profană, laicizarea apare treptat și în definirea și economia actului literar. Laicizarea deschide drum, în primul rând, a ceea ce se va numi estetizarea, autonomizarea și heterogenia literaturii: „Ieșită din sfera sacralității dominante, literatura poate să se cultive și să se gândească, tot mai liber, pe sine și pentru sine, să se deschidă spre cât mai multe valori” În același timp, laicizarea introduce în
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
cea antică, de litteratura poetarum (literatura scrisă a poeților). Un termen-cheie care-și adaugă tot mai multe determinări și conotații speciale. Modul poetic de a scrie în viziunea epocii este în primul rând o formă de stil cultivat, printr-o estetizare retorică, ornamentat prin cuvinte și imagini rare. „Prima distincție radicală, fie și implicită, dintre limbajul poetic și cel uzual, aparține Evului Mediu” Poeții lui il dolce stil nouvo consacră în mod definitiv atât o nouă școală cât și o nouă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
frumoase reprezintă un adevărat punct nodal al biografiei ideii de literatură. Anticipații, mai mult sau mai puțin sporadice, au existat și în Antichitate și Evul Mediu. Dar abia acum literele își revendică în mod frecvent și explicit o dimensiune estetică. Estetizarea începută în Evul Mediu în special la nivelul caligrafiei, are acum parte și de o teoretizare mai insistentă și aprofundată. Cea mai semnificativă este însă, fără îndoială, asimilarea ideii de litere frumoase cu ideea de scriere frumoasă, compoziție, operă. Renașterea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
care o vor păstra și clasicii. Dar, pe lângă aceasta, se mai întâlnește și semnificația artelor liberale, în care intră alături de gramatică și retorică și poezia, ce depășește caracterul pur tehnic tradițional. Noua semnificație este mult mai cuprinzătoare și mai deschisă estetizării. De aici se ajunge la Arta poetică a lui Boileau și alte formule asemănătoare, toate repede clasicizate. „Asistăm, de fapt, la desăvârșirea pe toate planurile a procesului caracteristic ideii de literatură: contestarea și, în cele din urmă, absorbirea și deci
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
însă deocamdată conceptul frumosului literar este în mod inevitabil nesistematic, accidental, imprecis, empiric. În aceeași sferă, trebuie menționată introducerea unei noțiuni noi de către Thomas Abbt, cea de beletristică, care va face carieră în secolele următoare. Străbatem o perioadă de evidentă estetizare și accelerare semantică a literaturii. Legat de ideea de literatură și frumos apare ideea de gust: literatura ca obiect de lectură și judecată de gust (Herder). Ideea este gândită în dublu sens: vocație pentru literatură și capacitate de a gusta
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
cel mai important semn al „purității” literare. Acest secol contribuie în mod hotărâtor la conturul modern al ideii de literatură, care apare acum definitiv fixată în aspectele sale generale. Pe lângă puternica ideologizare a literaturii, se observă și începutul unei accentuate estetizări. Literatura își schimbă conținutul pur cultural. Apar și primele rezistențe împotriva accepțiilor pur ideologice, sociale și economice ale literaturii. Secolul al XVIII-lea deschide totodată epoca marilor valori heteronomice ale literaturii. II.2. Estetizare / Autonomie Secolul al XIX-lea constă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
se observă și începutul unei accentuate estetizări. Literatura își schimbă conținutul pur cultural. Apar și primele rezistențe împotriva accepțiilor pur ideologice, sociale și economice ale literaturii. Secolul al XVIII-lea deschide totodată epoca marilor valori heteronomice ale literaturii. II.2. Estetizare / Autonomie Secolul al XIX-lea constă într-o enormă bifurcare între estetizare și heterogenie, dintre autonomia și determinismul literaturii. Estetizarea scoate pe primul plan preocupările pentru definirea specificului literar, literatura luptă pentru autonomizare, heterogenia - determinismul cauzal-istoric și conținutul ideologic. Noile
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
cultural. Apar și primele rezistențe împotriva accepțiilor pur ideologice, sociale și economice ale literaturii. Secolul al XVIII-lea deschide totodată epoca marilor valori heteronomice ale literaturii. II.2. Estetizare / Autonomie Secolul al XIX-lea constă într-o enormă bifurcare între estetizare și heterogenie, dintre autonomia și determinismul literaturii. Estetizarea scoate pe primul plan preocupările pentru definirea specificului literar, literatura luptă pentru autonomizare, heterogenia - determinismul cauzal-istoric și conținutul ideologic. Noile paradigme produc două tipuri de definiții ale literaturii care au în 46
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
ideologice, sociale și economice ale literaturii. Secolul al XVIII-lea deschide totodată epoca marilor valori heteronomice ale literaturii. II.2. Estetizare / Autonomie Secolul al XIX-lea constă într-o enormă bifurcare între estetizare și heterogenie, dintre autonomia și determinismul literaturii. Estetizarea scoate pe primul plan preocupările pentru definirea specificului literar, literatura luptă pentru autonomizare, heterogenia - determinismul cauzal-istoric și conținutul ideologic. Noile paradigme produc două tipuri de definiții ale literaturii care au în 46 vedere fie sensul îngust, strict specific al ideii
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
prima specificizare și autonomizare precis definită terminologic a literaturii, dominarea poeziei are o nouă urmare tradusă printr-un nou concept: literatura poetică. Literatura se poetizează, dispare monopolul ei cultural. Sensul cultural se estompează în favoarea unui început de plăcere, distracție, gratuitate, estetizare. Poetizarea literaturii ca și literaturizarea poeziei sunt evidente și în poetica lui Mallarmé. Legată indisolubil de tendința evidentă de radicalizare și estetizare a ideii de literatură, este definirea sa ca artă literară Artă literară are acum obiective pur artistice, finalități
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Literatura se poetizează, dispare monopolul ei cultural. Sensul cultural se estompează în favoarea unui început de plăcere, distracție, gratuitate, estetizare. Poetizarea literaturii ca și literaturizarea poeziei sunt evidente și în poetica lui Mallarmé. Legată indisolubil de tendința evidentă de radicalizare și estetizare a ideii de literatură, este definirea sa ca artă literară Artă literară are acum obiective pur artistice, finalități specific estetice (Stendhal, Balzac) sau ajunge până la exclusivism, totalitarism artistic, arta literară în forma pură (Flaubert, Mallarmé, Walter Pater, Oscar Wilde). Arta
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
în următorii doi (obiectiv cuantificat prin numărul de prezențe / reveniri ale unui turist) • Creșterea gradului de satisfacție al clienților/turiștilor (obiectiv cuantificat prin realizarea de chestionare) • Creșterea veniturilor din activitățile de turism cu 40% în primele 18 luni Scop / obiective: • Estetizarea bazei de agrement destinate recreerii, petrecerii timpului liber și odihnei • Înfrumusețarea spațiului urban și îmbunătățirea condițiilor de cazare • Creșterea calității vieții Scop: Readucerea bisericii X în circuitul turistic internațional Obiective: • Redarea aspectului medieval/ rustic • Creșterea numărului de vizitatori cu 30
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
spitalul nu este decât o mică porțiune a unei scene de teatru aproape infinite, piesa coagulează toate trăsăturile dramaturgiei lui V.: descompunerea și recompunerea identităților, dezagregarea intrigii evenimențiale sub forma conflictelor ideologice, mirajul realității și realitatea mirajului, politizarea esteticului și estetizarea politicului, țâșnirile melodramatice și temperarea lor într-o ramă autoreferențială, coexistența fluidelor grotești și a inserțiilor poematice. Matei Vișniec este, la a doua carte, un poet foarte bun, serios, care și-a configurat un univers coerent și și-a pus
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
perspectivei, distincția între fotografia unui copil în viață și un post- mortem e aproape imposibilă. Aceste "sleeping beauties", cum le numește Stanley Burns în cartea sa dedicată aceleiași teme a morții în fotografia victoriană, oferă privitorului o experiență aproape ireală. Estetizarea extremă transformă subiectul într-un artefact: copilul pare o păpușă adormită, înconjurată de alte păpuși, ținând în mână jucării, flori, un rozariu sau chiar obiecte mai puțin obișnuite în context, precum un creion sau un clopoțel. Băieții, mici gentlemani gătiți
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]