620 matches
-
coș mare încăpător În care cădea câte un cap „visător”. Nu s-a făcut vid, au venit din ce în ce mai mulți, Toți aroganți, prea-plini de sine și prea...des culți; Clovnerii, comic involuntar, imn de parade Se lăfăie copios prin librării, pe estrade. Ne-a sufocat viața „Toboșarul timpurilor noi” - Pe când trăgeam brazde sărace prin anii de nevoi. „Laudă lucrurilor”, precum și „Cântul vieții” Au însuflețit multă vreme pereții. Oare au fost, într-un fel, generații spontanee? „Cântare omului” a lansat o vagă idee
NEMURIREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361298_a_362627]
-
pe ecranul din căminul cultural. După o geampara, ca să se mai odihnească perechile, muzicanții cântau valsul lui Ivanovici. Alteori treceau la unele dintre tangourile din repertoriul maestrului Gică Petrescu sau al lui Alexandru Jula și Ionel Miron de la teatrul de estradă „Leonard” din Galați, care vizitau prin turnee și căminul cultural din comună, ocazie cu care le-au înregistrat melodiile pe banda de magnetofon. Săndica era vecina din dreapta a profesorului de franceză, Mircea Trăistaru, care, auzind acordurile muzicale și tropotul pașilor
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
livadă, Când ghiocelul te-a vestit Ițindu-se de sub zăpadă. Pământu-ntreg s-a-nveselit, Iar fulgi au încetat să cadă Și vioreaua a-nflorit Săltând prin brazda din livadă Venit-au berze-n esplanadă Și multe flori s-au dezvelit, Iar ciocârlia din estradă Spre înălțimi s-a sumețit, Când vioreaua a-nflorit. Sărutul primăverii Chiar din zori, așa de-odată, par a-mboboci toți merii, Saltă ghiocei sub soare și nou val de viorele, Ce-și culeg din cer culoare, să dea lumii-acum
PRIMĂVARĂ SENINĂ, DOAMNELOR ŞI DOMNIŞOARELOR! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362816_a_364145]
-
un bujor sălbatic pe o câmpie cu cimbrișor, caldă și omenoasă ca o moșiereasă basarabeană bună, cu glas de liră sfințită cu umbra săruturilor nesărutate, ținute pentru când n-au să mai aibă gură, cântăreața de muzică populară, romanță, de estradă, Ana Barbu, s-a stins, cu flori de lăcrimioare și nenoroc în soartă. Cânta ca pasărea raiului rănită de avatarurile lumii, îi zbura vulturul dorului pe elitre de glas, îi cânta sufletul luptat de cruzimile bolii... Se zbătea eroic în
ANA BARBU SUFLET LUPTAT DE CRUZIMILE BOLII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362984_a_364313]
-
cu bine prin ruinele vieții. - Dar să-l lăsăm pe el să vorbească, zise Bogdan, anunțându-l astfel pe Mihai că trebuie să convingă asistența că va fi un manager de succes. Mihai Romanescu abia făcu doi-trei pași timizi, înspre estradă, că se și opri încurcat. Toată asistența își îndreptase privirea spre ușă. În sală intrase comisarul Dan Simionescu, însoțit de o tânără. Au fost necesare doar câteva clipe, prelungite de emoții, ca să ajungă, tată și fiică, într-o îmbrățișare puternică
PROMISIUNEA DE JOI (XX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364153_a_365482]
-
rumba, foxtrot și charleston. Șlagărele la modă, pe discuri Odeon, Columbia, Parlophon, Cristal, His Master’s Voice, Electrecord, erau cunoscute și fredonate de toți - textele publicate în broșuri se vindeau o dată cu discurile. Gică Petrescu ajunsese succesor al Mariei Tănase la estrada restaurantului „Neptun” din Piața Buzești, și cânta cu orchestra violonistului și dirijorului Victor Predescu. Era printre cei mai cunoscuți și preferați. Apoi, între 1940-1944 va urca pe scenele teatrelor „Gioconda” și „Savoy”. La izbucnirea războiului, va fi transferat la regimentul
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
Apoi, între 1940-1944 va urca pe scenele teatrelor „Gioconda” și „Savoy”. La izbucnirea războiului, va fi transferat la regimentul IV Moto din Străulești. Va face o cursă zilnică și contra-timp, între regiment, Radio - pentru „Ora răniților” -, concertele cu Dinu Șerbănescu, estrada unui restaurant, scena Teatrului de Revistă și spectacolele cu răniți. Alăturat numelor Antonescu Trestian, Silly Popescu, Nae Roman, Titi Botez, Constantin Tănase, numele Gică Petrescu era anunțat în spectacole cu apelativul asociat „fruntașul Gică Petrescu”. Pe scena Teatrului Comic, unde
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
care scârția de mama focului, parcă ar fi cărat sute de kile și nu doi tineri cu tara de până-n 150, ne ducea sus la ultimul etaj al blocului-vilă cu 5 nivele aflat pe Victoriei, vis-a-vis de sala teatrului de estradă „Constantin Tănase” și aproape lipit de vechea clădire a fostului Teatru Național. În casa liftului, înșirați și dându-ne „onorul” de pe zidurile scorojite și chinuite-n draci de „pămătufuri” totuși pricepute, „arlechini”, „paiațe”, păpuși cu măști și alte stilizări contorsionate
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
a consacrat-o implicării active în domeniul cultural la început ca artist amator în diferite formații artistice cum ar fi: dansuri populare, în cadrul ansamblului de cântece și dansuri” Doina Oltului ”Călimănești, participant la numeroase festivaluri naționale și internaționale, formația de estradă a Sindicatului Sanitar Călimănești, iar în ultima parte a activității a lucrat ca salariat la Casa de Cultură din localitate, inițial ca metodist, iar ulterior ca director al acestei instituții. Apoi și-a încercat posibilitățile în domeniul creației literare.Acestea
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
gen muzical la sugestia colegului său de la Operetă, Gabriel Gheorghiu. Iar studiile sale precum și tonusul vocii cultivate nu au decât o influență favorabilă în interpretarea pieselor muzicale ce îl vor consacra de aici înainte pe interpretul de muzică ușoară de estradă Constantin Drăghici. Va debuta în 1961 la televiziune , cu piesa „Nu ești de vină tu” de Enrico Fanciotti. O va înregistra împreună cu „Gelozia”, pe un disc. Ambele cântece vor avea un succes care le vor propulsa în preferințele ascultătorilor și
CONSTANTIN DRĂGHICI. ...A CĂZUT O FRUNZĂ-N CALEA TA...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366518_a_367847]
-
pe ecranul din căminul cultural. După o geampara, ca să se mai odihnească perechile, muzicanții cântau valsul lui Ivanovici. Alteori treceau la unele dintre tangourile din repertoriul maestrului Gică Petrescu sau al lui Alexandru Jula și Ionel Miron de la teatrul de estradă „Leonard” din Galați, care vizitau prin turnee și căminul cultural din comună, ocazie cu care le-au înregistrat melodiile pe banda de magnetofon. Săndica era vecina din dreapta a profesorului de franceză, Mircea Trăistaru, care, auzind acordurile muzicale și tropotul pașilor
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
părăsit nici acum, când citesc ceva. Văd cu ochii minții spectacolul unei poezii, proze scurte, scene de roman, ori chiar piese de teatru. Am jucat în peste 200 de spectacole, fără a pune la socoteală recitalurile de poezie, ansamblurile de estradă, prezentarea spectacolelor, la care am participat în calitate de actriță semitrofesionistă pe diferite scene, în cca. 20 de ani de activitate teatrală, dovadă stau diplomele, fotografiile, articolele de ziar, programele de sală, legitimația de actriță. Impactul meu cu o carte se cerea
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
sufletul copilului Mihai. Ca să se întrețină și să învețe este obligat să muncească. Face liceul la seral. Are înclinații muzicale și teatrale. Cu doi amici înființează „Trio alpin”, un grup vocal cu care a intrat prin concurs la Teatrul de Estradă din Brașov. Lucrează apoi la teatrul de revistă „Constantin Tănase” din București, cu care face turnee în toată țara. Cum vigilenta securitate românească a stat mereu la pândă, dl. Mihai Ionescu Cămărașu a avut mereu probleme cu această „sinistră doamnă
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
de Literatură „Visul”, Orăștie, 2006; Premiul Special „Dumitru Matei", la Tabăra-concurs de creație literară, „Archeus”, Ocoliș, jud. Maramureș, 2006. Colaborări literare: „Itaca", Dublin, Irlanda; „Oglinda Literară”, Focșani; „Caiete Silvane”, Zalău; „Singur”, Târgoviște; „Visul”, Orăștie; „Graiul Maramureșului”, „Nord Literar”, „Informația Zilei”, „Estrada”, „Archeus”, toate din Baia Mare. Antologat cu poezii in volumele de cenaclu literar: „Virtualia 2" (2004); " Virtualia 4” (2005) și "Virtualia" (2007), apărute la Iași; „Almanahul tinerilor scriitori - literatura tânără 2007", Cluj Napoca, 2007; „ Antologia - Poeme hai hui", publicată de Editurile Singur
NECUNOSCUTE... CUNOSCUTE (POEME) de BOGDAN NICOLAE GROZA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368996_a_370325]
-
prof. univ. dr. Paula Popoiu, director general al muzeului și a d-nei dr. Lia Cosma, la care și-au dat concursul actrițele Tamara Crețulescu, Cristiuna Deleanu, Doina Ghițescu, Cornelia Tihon și actorii Eugen Cristea și Nae Alexandru de la Teatrul de estradă Constantin Tănase. Soprana de coluratură Rosdica Anghelescu a deschis spectacolul cu „RUGĂCIUNE” - versuri Mihai Eminescu, muzica Eugen Cuteanu și „AVE MARIA”- compozitor inegalabilul naist Gheorghe Zamfir, omagiu fierbinte adus demiurgului poeziei fără seamăn, Voievodul Limbii Române, Mihai Eminescu. La prezentarea
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
note pictate, pe rune, în haos. Le văd cum valsează, la stea iau aminte Și straiul își schimbă, de noapte ori zi, Pun negru pe-azururi la ceasuri târzii, Sunt raiuri vieții și tot ei morminte. Decor fascinant Demiurgul așează Estrada e plină, actori neștiuți Cerșesc ajutor de la îngerii muți, În fracul lor alb cu știuta emfază. Un veac, un mileniu,-n liniștea frustă Se cerne un zumzet, eterul vibrează Un biet menestrel cu lăuta cutează S-alunge-n culise tăcerea vetustă. Privește
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
a găsit la Colegiul de muzică. M-a cucerit pe parcursul a doi ani, pot să spun că prin muzică. M-a invitat ca solistă la un ansamblu la care cânta la trompetă. M-a convins să cânt prima piesă de estradă, piesa «Mama». Astfel Anatol a devenit îngerul meu păzitor. Înaintea nunții, mama mi-a spus: «Tu, Sofie, gândește-te bine dacă te căsătorești! Este pe toată viața!...». Avea dreptate. Când s-a născut fiul nostru, Ruslan, Anatol l-a întâmpinat
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
Grigoraș Dinicu, cel care l-a și adoptat, deoarece tatăl său natural era lipsit de posibilități materiale, Sile Dinicu (Vasile după numele său adevărat) a fost un ilustru compozitor, dirijor și pianist, îndelungat și rodnic timp la pupitrul orchestrelor de estradă ale Radioteleviziunii Române. A studiat muzica la Galați cu Theodor Fucs (pian) și la Conservatorul „Lyra” din Brăila, între 1929-1930, pentru ca din anul 1933 să înceapă șirul colaborărilor sale de succes în București. Debutează, în 1936 la Radio, cu pianistul
SILE DINICU. POVESTEA FRUCTULUI FĂRĂ SÂMBURE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353371_a_354700]
-
Tănase îl integrează în orchestra Teatrului „Cărăbuș” iar din 1943 până în 1947 va conduce orchestra Teatrului „Gioconda”, ca secund al lui „Ion Vasilescu”. Concomitent va realiza programe muzicale la celebrele în acea epocă „Cina” și „Zissu”. La pupitrul orchestrelor de estradă a efectuat numeroase turnee în Israel, Franța, Germania și in țările socialiste de atunci; a dirijat formații de muzică ușoară din Portugalia (Lisabona) și Cehoslovacia (Bratislava); a făcut parte din jurii naționale și internaționale de concursuri muzicale (R.D. Germană); a
SILE DINICU. POVESTEA FRUCTULUI FĂRĂ SÂMBURE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353371_a_354700]
-
pe ecranul din căminul cultural. După o geampara, ca să se mai odihnească perechile, muzicanții cântau valsul lui Ivanovici. Alteori treceau la unele dintre tangourile din repertoriul maestrului Gică Petrescu sau al lui Alexandru Jula și Ionel Miron de la teatrul de estradă „Leonard” din Galați, care vizitau prin turnee și căminul cultural din comună, ocazie cu care le-au înregistrat melodiile pe banda de magnetofon. Săndica era vecina din dreapta a profesorului de franceză, Mircea Trăistaru, care, auzind acordurile muzicale și tropotul pașilor
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
cale, până în ultima clipă. Deși pășise pe drumul științelor economice, din studenție a jucat teatru de comedie, cu un grup satiric alături de care a participat la festivaluri de amatori, după care a lucrat trei ani la „Rapsodia Română” secția de estradă. Savurând gustul schimbărilor rapide, propulsat rapid de propriul talent, fără încercări eșuate, Nae Lăzărescu și-a legat la scurt timp și definitiv viața, numele și cariera, de spectacolul Revistei românești, devenind un neconfundabil actor care „seamănă numai cu el”, cum
NAE LĂZĂRESCU. MARII ACTORI RĂMÂN ŞI DUPĂ PLECARE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353166_a_354495]
-
cu părinții mei. Cununia religioasă, cu mare alai, a avut loc la biserica “Adormirea Maicii Domnului” din centrul orașului, iar masa festivă, la crama restaurantului Continental din Constanța, unde concerta renumitul taraf “Continental”, completat cu muzicanți de la orchestra teatrului de estradă “Fantasio”, pentru partea de muzică ușoară. A fost o nuntă la care renumitul vin ghiurghiuliu și tămâios al lui tata curgea din oale de lut smălțuite, ca la hanurile străvechi despre care citisem în copilărie. Luni dimineața, după debarcarea din
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350679_a_352008]
-
făcuseră deci treaba cu mare iuțeală anunțându-i pe cei chemați, iar acum așteptau cu toții într-una din sălile anexe Marelui Templu, unde arhiereul Caiafa ședea îmbrăcat într-un veșmânt negru, pe jilțul său situat lângă o catedră pe o estradă supraînălțată față de podeaua încăperii. Cei chemați se întrebau desigur pentru ce fuseseră chemați, căci ceea ce doriseră cu toții se făcuse deja. Iisus din Nazaret știau cu toții, era mort, văzuseră asta toți cei care fuseseră acolo pe Golgota, când centurionul roman îl
AL PATRULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350714_a_352043]
-
tunete puternicie. Perdeaua se dă înlături și lasă să se vadă, atârnând de bolta templului, pe fundal, un fulger, în zig-zag, din aur sclipitor. Pe fondul de afară al norilor negri, răzvrătiți, se văd în dosul altarului, oarecum pe o estradă a acesteia, siluietele negre ale unui grup de oșteni care țin în mâini suliți lungi și ascuțite. Mai departe se reliefează muntele Orole.). OLACUL ( Îndreptându-se cu un copil de aproximativ patru ani spre Decebal. Toți privesc curioși spre el
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
Daniela Lăcrămioara Capota. Recitaluri de poezie au avut: Paul Rotaru și Simona Alină Dragomir. Invitată a fost și poeta și interpreta de muzică populară Mariana-Voica Grecu. Un moment artistic foarte reușit a fost realizat de clasă de teatru CCSG Ansamblul “Estrada Copiilor” CCSG, Instructor Andreea Ignat care a prezentat: a) parodie: “Greierele și furnică” de Ada Milea Au interpretat: Analisa Ignat și Aida Stoica b) teatru: “Care de dame” - fragment din textul cu același titlu de Gh. Brăescu. Au interpretat: Aida
ÎN SPAŢIUL MIRIFIC AL GRĂDINII JAPONEZE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360435_a_361764]