759 matches
-
și neospitaliere); populația este dispersată sau nomadă; nu prezintă interes din punctul de vedere al surplusului pe care și l-ar putea Însuși statul. Astfel, mlaștinile (și mă gândesc acum la arabii de la granița dintre Irak și Iran), deltele și estuarele În continuă transformare, munții, deșerturile (preferate de berberii și beduinii nomazi), marea (adăpost al așa-zișilor țigani de mare din sudul Birmaniei) și frontierele În general au servit toate drept „spații nestatale” În sensul definit mai sus. Proiectele contemporane de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
generală, În vreme ce pilotarea unei nave Într-un port, printre alte nave, este o competență strict contextuală. Am putea numi „arta pilotării” o „cunoaștere locală și adaptată”. Pilotul știe care sunt valurile și unde apar curenții de-a lungul coastelor și estuarelor, unde sunt bancurile de nisip instabile, recifele ascunse, ce schimbări suferă microcurenții În funcție de anotimp, care sunt condițiile de trafic locale, care sunt caracteristicile vânturilor din zona promontoriilor și a strâmtorilor, cum să piloteze pe timp de noapte și, În plus
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lumea literară, București, 1967, 179-187; Zaciu, Masca, 294-334; Baconsky, Marginalii, 296-312; Ciopraga, Lit. rom., 433-437; Micu, Început, 470-473; Brădățeanu, Istoria, II, 61-62; Ion Brad, Emil Isac, un tribun al ideilor noi, Cluj, 1972; Ornea, Interpretări, 331-336; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 218-232; Popa, Estuar, 78-85; Emil Isac, DRI, III, 45-50; Dicț. esențial, 413-416; Ghițulescu, Istoria, 158-159; Dicț. analitic, III, 389-391. C.C.
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
1989, 70-136; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 211-218; Raicu, Descoperirea, 114-134; Mircea Goga, Lexicul și structura stilului în poezia lui Octavian Goga, București, 1989; Fanache, Vârstele poeziei, 46-62; Negoițescu, Ist. lit., I, 141-143; Țepelea, Rememorări, 162-167; Pop, Recapitulări, 6-11; Popa, Convergențe, 101-110; Popa, Estuar, 59-64; Nicolae Manolescu, Actualitatea lui Goga, RL, 1996, 12; Petrescu, Studii transilvane, 227-236; Locatarii de la Ciucea. Album Veturia și Octavian Goga, Cluj-Napoca, 1998; Dicț. esențial, 345-350; Ghițulescu, Istoria, 151-152; Dicț. analitic, III, 380-381, IV, 60-61; Eugen Simion, Introducere la Octavian
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Iași, 1995; Constantin Paiu, Rebreanu, omul de teatru, București, 1995; D. St. Rădulescu, Dicționarul personajelor din opera lui Liviu Rebreanu, București, 1995; Livia Rebreanu-Hulea, Familia Herdelea, București, 1995; Popa, Convergențe, 153-162; Micu, Scurtă ist., II, 109; Borbély, Grădina, 20-37; Popa, Estuar, 123-128; Mircea Zaciu, Ca o imensă scenă, Transilvania..., București, 1996, 298-357; Petrescu, Studii transilvane, 37-52, 101-122; Adrian Dinu Rachieru, Liviu Rebreanu. Utopia erotică, Timișoara, 1997; Ion Simuț, Rebreanu. Dincolo de realism, Oradea, 1997; Dicț. analitic, I, 146-148, 185-187, II, 110-112, 180-182
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Ada D. Cruceanu, Radu Stanca - dramaturgul, Timișoara, 1992; Negoițescu, Scriitori contemporani, 407-409; Horia Stanca, Așa a fost să fie..., Cluj-Napoca, 1994, 78-85, passim; Negoiță Irimie, Prințul umbrelor, TR, 1995, 35-36; Dosar Radu Stanca, îngr. Ion Vartic, APF, 1995, 9; Popa, Estuar, 151-156; Mircea Zaciu, Ca o imensă scenă, Transilvania..., București, 1996, 257-262; Titu Popescu, Radu Stanca, bardul Sibiului, ST, 1997, 2-3; Petru Poantă, Cercul Literar de la Sibiu, Cluj-Napoca, 1997, passim; Radu Stanca, DRI, V, 41-46; Regman, Dinspre Cercul Literar, 7-18; Ovidiu
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
27; Zaharia-Filipaș, Retorică, 153-183; Alex. Ștefănescu, Mihail Sadoveanu, RL, 1994, 25; Eva Behring, Rumänische Literaturgeschichte, Konstanz, 1994, 221-222, 226-228; Petru Ursache, Sadovenizând, sadovenizând..., Iași, 1994; Mănucă, Analogii, 147-178; Nițescu, Proletcultismul, 171-178; Borbély, Grădina, 45-50; Micu, Scurtă ist., II, 99-109; Popa, Estuar, 128-142; Radu Cernătescu, Sadoveanu și Kabbala. Adevăratul Nechifor Lipan, LCF, 1996, 13; Florin Faifer, Cordonul de argint, Iași, 1997, 123-149; Constantin M. Popa, Ceremonialul sadovenian, Craiova, 1997; Vasile Popovici, Lumea personajului, Cluj-Napoca, 1997, 121-144; Dicț. analitic, I, 85-87, 207-209, 239-242
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Popovici, Eu, personajul, 11-81, 127-144; Vasile, Conceptul, 106-110; Țepelea, Opțiuni, 199-203; Negoițescu, Ist. lit., I, 114-116; Vlad, Lect. prozei, 19-25; Zaharia-Filipaș, Retorică, 257-281; Ioan Petru Culianu, Un exercițiu de mitanaliză: „Moara cu noroc”, O, 1995, 7; Mănucă, Analogii, 126-138; Popa, Estuar, 28-40; Rotaru, O ist., III (1996), 182-205; Mircea Zaciu, Ca o imensă scenă, Transilvania..., București, 1996, 109-121; Valeriu Cristea, „Sunt solist și nu fac parte din cor”, CC, 1997, 5-7; Adriana Dumitrescu, Introducere în opera lui Ioan Slavici, București, 1997
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
mulți istorici ai religiilor indiene, deși importanța lui e categoric considerabilă. În nuvelă, după momentul dispariției involuntare și definitive din septembrie 1, Zerlendi revine pentru a scrie Însemnarea ce-l tulbură pe autor și care demarcă climaxul narativ, ieșind În estuarul mai puțin lizibil al ultimelor pagini. Cititorul se poate Întreba dacă există o revenire a lui Zerlendi, precum și a caracteristicilor problematice ale experienței sale. Oricum, autorul Însuși revine, iar dna Zerlendi nu Îl mai recunoaște, cum de altfel nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
97-116; Negoițescu, Scriitori contemporani, 353-368; Simuț, Incursiuni, 235-249; Grigore Smeu, Marin Preda: o filosofie a naturii, București, 1994; Nicolae Manolescu, Marin Preda, RL, 1995, 20; Caraion, Tristețe, 29-53; Marin Iancu, Andreea Vlădescu, Marin Preda. Dicționar de personaje, București, 1995; Popa, Estuar, 170-183; Marieta Popescu, Marin Preda comentat, București, 1995; Marin Preda, DRI, IV, 247-254; Andrei Grigor, Marin Preda-incomodul, Galați, 1996; Cezar Ivănescu, Pentru Marin Preda, Iași, 1996; Cornel Munteanu, Marin Preda. Fascinația iubirii, București, 1996; Adrian Dinu Rachieru, Marin Preda. Omul
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
București, 1986; Nicolae Manolescu, Despre poezie, București, 1987, 206-214; Craia, Fețele, 172-175; Vasile, Conceptul, 303-304; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 148-158; Pop, Avangarda, 28-32, 123-132, passim; Lovinescu, Unde scurte, I, 119-123; Negoițescu, Ist. lit., I, 312-315; Ierunca, Semnul, 147-151; Pop, Recapitulări, 40-49; Popa, Estuar, 102-110; Mihaela Cristea, Despre realitatea iluziei. De vorbă cu Henriette Yvonne Stahl, București, 1996, 167-190, 194-199; Mircea Muthu, Călcâiul lui Delacroix, București, 1996, 66-75; Pop, Pagini, 16-26; Cosma, Romanul, II, 127-129; Dicț. analitic, II, 386-388, III, 229-231, 270-273; Dicț. esențial
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
Tașcu, Poezia, 302-315; Grigurcu, Existența, 113-117; Rotaru, O ist., III (1987), 30-40; Micu, Limbaje, 304-315; Eugen Negrici, Sistematica poeziei, București, 1988, 158-160; Radu, Pagini, 60-61; Lurențiu Ulici, Roza și raza, RL, 1989, 51; Ioan Holban, „Un frig erotic intră-n estuare”, CRC, 1990, 8; Negoiță Irimie, Orfeu îndrăgostit, TR, 1993, 21; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, II, Chișinău, 1994, 232-240; Micu, Scurtă ist., II, 350-351; Liviu Grăsoiu, Capriciile lui Horia Zilieru, LCF, 2001, 25; Popa, Ist. lit., II, 475-478; Busuioc, Scriitori ieșeni
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
Zarifopol cenzurat, RL, 1996, 8; Alexandru George, Al treilea Zarifopol, LCF, 1997, 22; Florin Mihăilescu, Estetul moralist și ironic, ST, 1997, 8; Gheorghe Grigurcu, Despre Paul Zarifopol, RL, 1997, 46; Dan C. Mihăilescu, Călătorie cu biblioplanul, „22”, 1997, 366; Popa, Estuar, 163-169; Săndulescu, Constelații, 225-281; Simion, Fragmente, III, 80-95; Dicț. esențial, 918-920; Dimisianu, Lumea, 77-80; Ion Simuț, Arena actualității, Iași, 2000, 124-127; Nicolae Manolescu, Paul Zarifopol, RL, 2003, 25; Teodor Vârgolici, Caleidoscop literar, București, 2003, 247-250. Al. S.
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
până în 1918 (în colaborare cu Valentin Tașcu), Cluj-Napoca, 1980; Tectonica genurilor literare, București, 1980, ed. București, 2003; Octavian Goga între colectivitate și solitudine, Cluj-Napoca, 1981; Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu, București, 1982; Timotei Cipariu. Ipostazele ale enciclopedistului, București, 1993-1994; Estuar, Cluj-Napoca, 1995; Convergențe europene, Oradea, 1995; Aspecte și interferențe iluministe, Timișoara, 1997; Apropieri literare și culturale româno-maghiare, Cluj- Napoca, 1998; Reîntoarcerea la Ithaca, București, 1998; Mihai Eminescu. Contextul receptării, Reșița, 1999; Homo militans, Cluj-Napoca, 2000; Mihai Eminescu în Transilvania (1866-1918
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
Ion Vlad, Ion Pillat și natura formelor literare, TR, 1991, 13; Nicolae Mecu, „Tradiție” și „spirit mediteranean”, VR, 1991, 3; Mircea Martin, Ion Pillat și „arhetipurile de absență”, VR, 1991, 3; Negoițescu, Ist. lit., I, 285-286; Pop, Recapitulări, 79-86; Popa, Estuar, 85-90; Mircea Muthu, Călcâiul lui Delacroix, București, 1996, 61-66; Dicț. analitic, I, 110-112, II, 374-376, III, 316-318, 367-370, IV, 117-118, 404-406, 459-462, 510-511; Dicț. esențial, 662-665; Sorescu, Lumea, 217-222; Al. Cistelecan, Celălalt Pillat, București, 2000; Mircea Popa, Inserții, Cluj-Napoca, 2003
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
mea tânără ca inima privighetorii” (Inel de logodnă). Investigând teritorii noi, în atingere cu poetica suprarealistă, imaginile câștigă în noutate, pierzând însă din suplețe, din fluiditate: „Priviți și voi, surorilor, corpul meu slăbănog/ plin de lepra unor muzici de altădată” (Estuar). George Ivașcu descoperea în lirica lui P. „nuanțe ce amintesc pe Barbu, dar un Barbu emotiv, sau pe Ilarie Voronca, dar un Ilarie Voronca organizat”, plasându-l, ca și G. Călinescu, în descendență ermetică și balcanică. Poezia fantezistă, cu peisagiile
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
al criticii, RL, 1991, 43; Negoițescu, Ist. lit., I, 181-182; Marcel Crihană, Convorbiri despre Perpessicius, București, 1993; Marcel Crihană, Alte convorbiri despre Perpessicius, București, 1993; Lovinescu, Sburătorul, I, 38, 95, passim, II, 28, 40, passim, III, 14, 16, passim; Popa, Estuar, 156-163; Gabriel Dimisianu, Clasici români din secolele XIX și XX, București, 1996, 340-362; Grigurcu, Peisaj, III, 41-43; Lovinescu, Sburătorul, IV, 131, 137, passim, V, 21, 22, passim, VI, 8, 30, passim; Teodor Tihan, Umanități și valori, Cluj-Napoca, 2000, 78-145; Dicț
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
între acoperișuri de aur și ceară / picură din streșini”; „Măștile / au invadat casele, / au inundat respirațiile, / săltau prin piețe / [...] pe scări de frânghie, / se cățărau spre turnul orașului, / buimace și triste, / gălăgioase și necruțătoare”. Teritoriul liric rămâne o vreme hotarul, „estuar deschis / între două limanuri”, „împărăție dintre două lumi”; una e proiecție imaginară a eului, land alb, cu ghețari plutitori fumegând în cascade de arșiță, cealaltă e un spațiu întunecat, „de umbră” - oraș („sterp”) sau insulă („ipotetică”) de cuvinte, e un
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
1984; Micu, Modernismul, I, 203-223; Scarlat, Ist. poeziei, II, 334-342; Mioara Minulescu, Amintiri despre Ion Minulescu, București, 1985; Pop, Jocul, 42-56; Sina Dănciulescu, Poetica minulesciană, Craiova, 1986; Bălan, Repere, 71-92; Cioculescu, Itinerar, V, 382-394; Negoițescu, Ist. lit., I, 165-166; Popa, Estuar, 110-123; Nina Apetroaie, Ion Minulescu, Iași, 1996; Dicț. analitic, I, 164-166, III, 172-176, IV, 48-50, 592-593; Dicț. esențial, 528-531. M.F.
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
așteaptă asasinarea dictatorului: din ceas în ceas. Don Carlos se hotărăște să se întoarcă în Capitală, a doua zi după semnarea decretului, la 1 februarie. Sosește, împreună cu Principele moștenitor, pe vaporul Don Luiz, care intră maiestos, către căderea serii, în estuarul Tagelui. Familia regală, membrii Guvernului, doamnele de onoare, intimii Palatului, gazetari și fotografi așteaptă la stația fluvială. E o după amiază frumoasă, senină, înfiorată de apropierea primăverii. Mulțimea s-a adunat din belșug în jurul debarcaderului. Cordoane de polițiști stau gata
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
se legănau în vânt trebuia să fi fost ale propriilor lui bărci de patrulare. Linia ondulată a marelui râu părea albă, câtă vreme munții de dincolo de ea erau negri ca smoala. Bolta cerească largă se întindea peste râu, spre îndepărtatul estuar marin de la Amagasaki. În timp ce ochii lui Mitsuhide priveau în acea direcție, aproape ca și cum ar fi trimis fascicule de lumină, se întrebă: „De ce e capabil Hideyoshi?“ Apoi strigă, pe un ton aspru, cum nu folosea decât rareori: — Sakuza! Sakuza! Unde-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cele Unsprezece mii de fecioare și toate uraganele cu nume de femei fugeau țipând, cu fustele-n flăcări, cu părul pârlit, cu sânii goi, împiedicîndu-se de metropole. Și fluvii de wolfram și râuri de iridiu și fiorduri de crom și estuare de indiu și lagune de stronțiu și cascade de platină și pârâuri de cadmiu și mări de cupru și golfuri de zinc și oceane de fier clocoteau laolaltă, cu flora și fauna lor orbitoare. Și anotimpurile, sub ploi de stele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
aerul de iulie era sărat în plămânii lui. Voise să se întoarcă la știința pură, departe de lumea impersonală, marketizată a popularizării științei. Iată un motiv în plus. Cotul brusc la stânga pe care-l făcea Dyke Road îl scoase în fața estuarului acoperit de stuf. Gravitația îl trase de-a lungul micii văi unde spionii din rețeaua Setauket a lui George Washington își atârnaseră lanternele noaptea, trimițând semnale spre Connecticut, pe vremea când teroriștii erau eroii. Bicicleta acceleră periculos în josul digului. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
-mi povesti ceva despre împrejurimile geografice și condițiile sociale? După un moment de tăcere, vocea continuă pe un ton sec, academic. Fluviul Clyde se varsă în Marea Irlandei în josul pletelor de insule și a peninsulei britanice. înainte de a se lăți spre estuar, curge prin Glasgow, genul de oraș industrial unde locuiesc oamenii în ziua de azi, dar nimeni nu-și imaginează că locuiește acolo. în afară de catedrală, de poarta universității și de turnul medieval diform cu ceas, totul a fost construit în acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
se ridicau printre cărări de bălării și scaieți, mănunchiuri de piloni erau înfipți în dealuri și garduri de sîrmă apărau șiruri de domuri acoperite de iarbă și legate cu tuburi metalice. Pe partea stîngă, fluviul Clyde se lățea spre un estuar, iar canalul central era marcat de geamanduri și faruri micuțe. Un petrolier se deplasa ceremonios spre mare între remorchere, iar în direcția opusă naviga un cargou. Dealurile din dreapta erau mai abrupte și tot mai aproape, iar drumul era strîns în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]