249 matches
-
a fost inițiată fără o coordonare corespunzătoare cu evenimentele din Grecia. Totuși, alegerea Principatelor ca zonă de declanșare a mișcării de eliberare a Greciei era foarte logică dată fiind situația din vremea aceea. Regimurile fanariote garantau atitudinea prietenoasă a autorităților. Eteria reușise să facă foarte multe recrutări printre boierii greci, dar nu și din rîndul celor de origine română. Domnitorul Moldovei, Mihail Suțu, era însă membru al societății și fusese asigurată cooperarea unui român de frunte, Tudor Vladimirescu. Mai mult, poziția
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și din rîndul celor de origine română. Domnitorul Moldovei, Mihail Suțu, era însă membru al societății și fusese asigurată cooperarea unui român de frunte, Tudor Vladimirescu. Mai mult, poziția geografică a Principatelor era excelentă din punct de vedere strategic. Dacă Eteria dorea implicarea altor popoare balcanice a bulgarilor, sîrbilor și românilor -, cel mai bun plan era evident ca revolta să izbucnească în Moldova; în drumul lor spre Grecia, forțele revoluționare victorioase puteau străbate apoi în marș teritoriul Balcanilor. Era de așteptat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
va provoca represalii atît de groaznice din partea turcilor încît puterea ortodoxă ptotectoare va fi obligată să intervină. Condițiile interne din Principate contribuiau de asemenea la faptul ca această regiune să fie gata de revoltă, dar nu în direcția dorită de Eterie. De fapt, liderii ei păreau să fie complet orbi față de efectele lungii perioade de dominație fanariotă. Abuzurile acesteia crescuseră practic după 1812. Cei doi domnitori numiți în perioada aceasta erau Ioan Caragea, care a domnit în țara Românească între 1812 și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o gardă albaneză. În condițiile acestea, e de la sine înțeles de ce ura față de dominația fanariotă era atît de răspîndită. Boierii pămîntului și țăranii oprimați au făcut front comun. Existau deci trei forțe revoluționare potențiale în Principate. Am vorbit deja despre Eterie și despre legăturile ei cu regimul fanariot. Boierii autohtoni constituiau o a doua facțiune. Deși mulți colaboraseră efectiv cu domnitorii greci, dorința lor fierbinte era restabilirea domniei voievozilor de același neam cu ei. Atitudinea lor față de Poartă era ambivalentă. Ei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
am menționat, în 1820, Ipsilanti elabora în Basarabia planurile rebeliunii. El îl alesese deja pe grecul Georgakis Olympios, care făcuse parte din trupele de panduri, drept comandant al trupelor revoluționare din Principate. Domnitorul Mihail Suțu fusese cîștigat de partea cauzei Eteriei; hospodarul Valahiei, Alecu Suțu, nu era membru al societății, dar el era pe moarte. În Valahia exista un guvern provizoriu, trei dintre membrii acestuia acționînd mînă-n mînă cu Vladimirescu și promițîndu-i sprijin în caz că va declanșa o revoltă în Oltenia. Tudor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
membru al societății, dar el era pe moarte. În Valahia exista un guvern provizoriu, trei dintre membrii acestuia acționînd mînă-n mînă cu Vladimirescu și promițîndu-i sprijin în caz că va declanșa o revoltă în Oltenia. Tudor a căzut la înțelegere și cu Eteria. Se aștepta ca societatea să pornească rebeliunea în Principate, dar că, după reușita ei, toate forțele să treacă Dunărea și să pornească spre Grecia. În ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a părăsit Bucureștiul și a plecat în Oltenia. Între timp, Alecu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
De-a lungul întregii perioade, el a păstrat legătura cu agenții otomani și cu generalii turci comandanți ai forturilor de la Dunăre. Situația devenise extrem de complicată. Vladimirescu declanșase o revoltă în urma unei înțelegeri anterioare cu administrația provizorie din Valahia și cu Eteria. Apelul său la sprijinul țăranilor fusese primit cu entuziasm, dar partizanii lui urmăreau mai degrabă scopuri sociale decît naționale sau politice. Extrem de îngrijorat de evoluția evenimentelor, regimul de la București a trimis o armată ca să-l oprească pe liderul român, dar
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
care vor trece Dunărea. Nu exista nici o temere față de represaliile otomanilor: "Dacă turcii ar cuteza să pătrundă în Moldova, o forță atotputernică era gata să le pedepsească îndrăzneala."10 La început, nu a existat nici un motiv de îndoială asupra asigurărilor Eteriei. Andrea Pisani, consulul rus la Iași, nu a făcut nimic ca să-i dezmeticească pe cei care erau convinși că o armată rusească urma să-și facă în curînd apariția. În aceste împrejurări, Eteria a primit ajutoare foarte mari. Bani, arme
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
existat nici un motiv de îndoială asupra asigurărilor Eteriei. Andrea Pisani, consulul rus la Iași, nu a făcut nimic ca să-i dezmeticească pe cei care erau convinși că o armată rusească urma să-și facă în curînd apariția. În aceste împrejurări, Eteria a primit ajutoare foarte mari. Bani, arme și recruți soseau permanent la cartierele ei generale. Români și greci își ofereau în egală măsură sprijinul. La Iași, Ipsilanti și boierii moldoveni au întocmit o petiție adresată lui Alexandru I, implorîndu-l să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
boierii moldoveni au întocmit o petiție adresată lui Alexandru I, implorîndu-l să le vină în ajutor. Totul depindea de reacția Rusiei. Faptul că răspunsul a întîrziat să sosească vreme de cîteva săptămîni a intensificat confuzia generală și i-a permis Eteriei să continue să susțină implicarea rușilor. Totuși, încă din ziua de 7 martie, ministrul de externe rus îi trimisese instrucțiuni consulului său la București, condamnînd revolta lui Tudor Vladimirescu. Liderul român a aflat de atitudinea Rusiei abia spre sfîrșitul lunii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
îi trimisese instrucțiuni consulului său la București, condamnînd revolta lui Tudor Vladimirescu. Liderul român a aflat de atitudinea Rusiei abia spre sfîrșitul lunii martie. Pînă atunci și el continua să-și asigure camarazii de aprobarea rușilor, bazîndu-se probabil pe declarațiile Eteriei. În cele din urmă, la 17 martie, consulatul de la București a primit dezaprobarea țarului față de acțiunile lui Ipsilanti; a sosit de asemenea o anatemă din partea patriarhului de la Constantinopol. Atitudinea Rusiei era în sfîrșit oficială și lipsită de echivoc. Multe aspecte
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
era în sfîrșit oficială și lipsită de echivoc. Multe aspecte ale politicii rusești din acest timp sînt neclare. În ciuda acestui fapt, se pare că țarul nu știa nimic de existența unei conspirații, cu toate că era la curent cu unele activități ale Eteriei. Implicarea ministrului său de externe era evident mult mai mare. În momentul cînd avea loc revolta, Alexandru se întîlnea cu aliații lui la Ljubljana ca să stabilească ce măsuri trebuiau luate în legătură cu revoluțiile izbucnite în peninsula italică și în Spania. Puternicele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sale; țăranii au fost sfătuiți să-și plătească taxele. Nici Vladimirescu, nici Ipsilanti nu comandau o armată în adevăratul sens al cuvîntului și nu dispuneau nici de mijloace de aprovizionare ritmică. Ambele forțe se aflau în afara ținutului de unde proveneau, iar Eteria stîrnise deja multă ură din cauza jafurilor. Deși Tudor încerca să-și țină tovarășii în frîu, și aceștia s-au angajat în acte de violență și furtișaguri. Pe măsură ce dezordinea și anarhia erau tot mai mari, a început fuga în masă a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
s-au angajat în acte de violență și furtișaguri. Pe măsură ce dezordinea și anarhia erau tot mai mari, a început fuga în masă a boierilor și negustorilor. Unii dintre ei erau înfricoșați de răscoala țăranilor, alții, care fuseseră implicați în acțiunile Eteriei, se temeau de represaliile otomanilor. Cea mai mare parte a acestora s-au refugiat în Transilvania, douăsprezece mii alegînd Brașovul, iar șaptesprezece mii Sibiul.11 La 18 aprilie, Ipsilanti a ajuns în sfîrșit la periferia Bucureștiului, însoțit de ceea ce era
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
între ciocan și nicovală. Armata lui era puternică, dar nu putea nici ea ține piept soldaților profesioniști turci. În cadrul negocierilor cu liderul român, reprezentanții otomani au insistat ca trupele lui fie să depună armele, fie să se alăture luptei împotriva Eteriei. Tudor nu numai că nu avea încredere în asigurările turcilor, dar nu credea nici că oamenii lui ar porni împotriva armatei lui Ipsilanti, în rîndurile cărora se aflau de asemenea foarte mulți români. În această situație tensionată, Ipsilanti s-a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în rîndurile cărora se aflau de asemenea foarte mulți români. În această situație tensionată, Ipsilanti s-a retras la Tîrgoviște, în vreme ce Vladimirescu a rămas la București. Ambele armate se temeau de intervenția otomană. Unul dintre primele acte din Moldova ale Eteriei fusese masacrarea civililor turci de la Iași și Galați (Galatz), astfel că Poarta era nevoită să ia măsuri în vederea restabilirii autorității sale. Armata otomană a intrat în țară în ziua de 13 mai, înaintînd spre București. Vladimirescu și oamenii săi au
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Ipsilanti cît și Tudor ajunseseră la concluzia că cea mai bună tactică ar fi retragerea în munți, moment ín care cele două mișcări au intrat în conflict direct. Perfect conștienți de faptul că puterea lor militară era relativ mică, conducătorii Eteriei s-au decis să încerce să preia comanda armatei pandurilor. Ei erau la curent și cu negocierile lui Vladimirescu cu autoritățile otomane, pe care le considerau drept un act de trădare. Ipsilanti a fost ajutat de faptul că liderul român
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în Transilvania, unde a fost arestat și și-a petrecut ultimii șapte ani ai vieții într-o închisoare austriacă. Un dezastru militar asemănător a avut loc și în Moldova. Suțu a abdicat și a fugit în Rusia. Ultima zvîcnire a Eteriei în Principate s-a petrecut la Sculeni, pe Prut, în ziua de 29 iunie. În urma nimicirii forțelor grecești, armata otomană deținea controlul total asupra Principatelor. În ciuda faptului că guvernul rus condamnase mișcarea revoluționară, ea rămînea profund preocupată de evenimentele din
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
oscilase între rebeli și guvernul din vestul Balcanilor și intrase în legătură cu puterile străine. În ciuda faptului că era dispus să accepte suveranitatea Porții, scopul lui era înființarea unui stat autonom cu toate puterile în mîinile lui. Ali Pașa avea legături cu Eteria, sperînd să-i atragă pe greci în favoarea planurilor sale. Mahmud al II-lea a decis în 1819 că rebelul ayan trebuie nimicit. Perfect conștient de pericolul otoman, Ali se pregătea intens să reziste. El a început prin a depune mari
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un conflict armat cu cele ale lui Ali în vestul Balcanilor. Implicarea unor trupe otomane atît de numeroase în lupta aceasta le oferea grecilor un excelent prilej de acțiune. După cum menționam mai sus, profitînd de aspectele favorabile ale situației create, Eteria și Ipsilanti au hotărît să declanșeze rebeliunea lor printr-o răscoală preconizată să aibă loc simultan în Pelopones și în Principatele Dunărene. Revolta din Grecia a fost întîrziată pur și simplu din cauză că pregătirile necesare nu au putut fi terminate în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o foarte mare concentrare de militari în regiune, mai ales în Mani. Era de asemenea posibilă menținerea unei legături strînse cu insulele, care aveau drepturi de autoguvernare asemănătoare. În insulele grecești, autoritățile otomane nu erau atît de preocupate de activitățile Eteriei cît de posibilitatea ca sprijinul masei de creștini să-i fie acordat lui Ali Pașa. Acesta reușise deja să obțină un oarecare ajutor atît din partea grecilor cît și din cea a creștinilor albanezi. În martie, oficialii otomani i-au convocat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
am menționat deja, Alexandru Ipsilanti și-a petrecut restul vieții în închisoare. Dimitrios, fratele lui, a încercat să-i ia locul, dar acesta nu era un conducător capabil și nu a jucat un rol important în evenimentele ulterioare. Ca organizație, Eteria s-a cufundat în nimicnicie; alte grupuri urmau să preia orientarea revoluției. Dintre grecii de la Constantinopol ce au alcătuit o parte a acestei noi conduceri, poate că cel mai important a fost Alexandru Mavrocordat, care avea să joace în continuare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Muhammad Ali și un punct de sprijin în Egipt. În trecut, Rusia fusese cea care putea exercita cea mai puternică influență, în primul rînd grație religiei comune și implicării rușilor în afacerile otomanilor și ale românilor. Am văzut deja că Eteria se baza pe eventualul ajutor al Rusiei, sprijin ce părea absolut logic date fiind relațiile anterioare. În 1821, în momentul izbucnirii revoltei, nici una dintre marile puteri nu era pregătită să facă față crizei internaționale din răsărit. Castlereagh, primul ministru britanic
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
obiectivele viitoare. Numai Filiki Etairia a avut de la început un program politic clar și complet elaborat, care stabilea crearea unei Grecii libere cu granițe întinse. Revoluția sîrbă a început ca o acțiune defensivă spontană împotriva ienicerilor; în ciuda pregătirilor anterioare ale Eteriei, iar revolta din Pelopones a izbucnit din cauză că primații se temeau că autoritățile otomane ar fi putut lansa o campanie de represalii împotriva lor. Rebeliunea lui Tudor Vladimirescu nu a fost niciodată îndreptată direct împotriva dominației otomane. Cu toate acestea, spre
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și devotament față de sultan și împărțea bacșișuri grase în stînga și-n dreapta. Primul lui obiectiv era asigurarea dreptului ereditar la succesiune pentru familia sa. Din cauză că nu voia să-și primejduiască relațiile cu Poarta, cneazul a refuzat să coopereze cu Eteria în strădania acesteia de a organiza o mare revoltă balcanică. Fără îndoială că nu a existat nici o legătură strînsă între sîrbi și greci, iar interesele Serbiei fuseseră prejudiciate de influența fanarioților la Constantinopol. La rîndul lor, liderii grecilor erau interesați
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]