248 matches
-
în anul 1430. În timpul perioadei otomane, peninsula a fost un centru important pentru exploatarea aurului. În 1821 a început Războiul de Independență al Greciei, iar grecii din Halkidiki s-au revoltat sub comanda lui Emmanouel Pappas, un membru al Filiki Eteria, și al altor luptători locale. Revolta a progresat încet și nesistematic. Insurecția a fost limitată la peninsula Muntelui Athos și la Kassandra. Unul dintre obiectivele principale a fost împiedicarea trecerii armatei otomane ce venea de la Istanbul, până ce revoluția organizată în
Peninsula Calcidică () [Corola-website/Science/336767_a_338096]
-
Shelley, cât și Keats erau ținta preferată a revistelor reacționare "Quarterly Review" și "Blackwood's Edinburgh Magazine".) Shelley se împrietenește cu Alexandru Mavrocordat, unul dintre conducătorii mișcării de eliberare a poporului grec de sub jugul otoman. (Văr cu prințul Ipsilanti, conducătorul Eteriei, înființată în 1814 la Odesa, cu scopul eliberării Greciei și a altor țări din sud-estul Europei, inclusiv a principatelor române.) Entuziasmat de veștile venite din Grecia, Shelley scrie "Hellas", o dramă lirică dedicată "Excelenței sale prințul Alexandru Mavrocordat, fost secretar pentru
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
În 1734, orașul a fost afectat de o epidemie de ciumă. Prin Pacea de la Iași, cel de-al șaselea război ruso-turc a luat sfârșit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt orașul, pentru a potoli revoluționarii greci ai Eteriei, conduși de Alexandru Ipsilanti. Între 1565 și 1859, orașul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 și 1862, atât Iași cât și București au fost capitalele de facto ale "Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei". În 1862, când uniunea celor
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
flotă de 70 de corăbii care a atacat vasele otomane din Marea Egee. Turcii au fost obligați să lupte neîncetat împotriva forțelor navale elene rebele până în 1790 În 1814, grecii din exil au format o organizație naționalistă secretă „Societatea Prietenilor” (Filiki Eteria) la Odesa. Membrii Eteriei au plănuit o revoltă antiotomană, bucurându-se de sprijinul comunităților grecești bogate din Regatul Unit și SUA. Eteria s-a bucurat de sprijin și din partea unor simpatizanți din Europa Occidentală, ca și de susținerea mascată a
Grecia Otomană () [Corola-website/Science/325867_a_327196]
-
corăbii care a atacat vasele otomane din Marea Egee. Turcii au fost obligați să lupte neîncetat împotriva forțelor navale elene rebele până în 1790 În 1814, grecii din exil au format o organizație naționalistă secretă „Societatea Prietenilor” (Filiki Eteria) la Odesa. Membrii Eteriei au plănuit o revoltă antiotomană, bucurându-se de sprijinul comunităților grecești bogate din Regatul Unit și SUA. Eteria s-a bucurat de sprijin și din partea unor simpatizanți din Europa Occidentală, ca și de susținerea mascată a Imperiului Rus. Eteria l-
Grecia Otomană () [Corola-website/Science/325867_a_327196]
-
elene rebele până în 1790 În 1814, grecii din exil au format o organizație naționalistă secretă „Societatea Prietenilor” (Filiki Eteria) la Odesa. Membrii Eteriei au plănuit o revoltă antiotomană, bucurându-se de sprijinul comunităților grecești bogate din Regatul Unit și SUA. Eteria s-a bucurat de sprijin și din partea unor simpatizanți din Europa Occidentală, ca și de susținerea mascată a Imperiului Rus. Eteria l-a ales pe Capodistria, care după ce părăsise Insulele Ioniene devenise ministru de externe al Imperiului Rus, lider al rebeliunii
Grecia Otomană () [Corola-website/Science/325867_a_327196]
-
Membrii Eteriei au plănuit o revoltă antiotomană, bucurându-se de sprijinul comunităților grecești bogate din Regatul Unit și SUA. Eteria s-a bucurat de sprijin și din partea unor simpatizanți din Europa Occidentală, ca și de susținerea mascată a Imperiului Rus. Eteria l-a ales pe Capodistria, care după ce părăsise Insulele Ioniene devenise ministru de externe al Imperiului Rus, lider al rebeliunii. Pe 25 martie 1821, mitropolitul Germanos al Patrasului a proclamat declanșarea luptelor pentru cucerirea independenței. A fost plănuită declanșarea simultană a
Grecia Otomană () [Corola-website/Science/325867_a_327196]
-
în lumea ortodoxă. În cea mai mare parte, profesorii au fost, de origine greacă. Studenții au venit din toate colțurile lumii ortodoxe. În 1818 Gheorghe Lazăr a început să predea în limba română. În 1821, ca o consecință a mișcării Eteria, academia în limba greacă a fost desfințată și înlocuită cu o instituție similară în limba română, Academia Sfântul Sava. Nu știm foarte multe despre structura academiei înainte de reformele lui Ipsilanti. De la 1776, cu toate acestea, prin decretul lui Ipsilanti, studiile
Academia Domnească de la București () [Corola-website/Science/302343_a_303672]
-
în oraș vin din veacul al XVII-lea, de la misionarul catolic Maria Luigi Bidu (1669), care menționa între altele că o biserică armeană din Galați era păstorită de Episcopul armean Sahag. În 1821, se știe că revoluționarii greci (în vremea Eteriei) au găsit adăpost în acest sfânt locaș, dar fiind incendiat de turci, se înțelege că și biserica a ars. A fost ridicată alta cu hramul "Născătoarei de Dumnezeu", din lemn, pe locul pe care la 1858, a fost ridicată actuala
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
o altă lucrare, vremurile din timpul celei de-a treia domnii a lui Alexandru Șuțu, caracterizate prin frământări sociale ce au culminat cu răscoala lui Iordache Olimpiotul. Revoluția de la 1821 este relatată în „Jalnica cântare a lui Zilot”, unde conducătorul Eteriei grecești este descris cu ură, în timp ce Tudor Vladimirescu are parte de unul dintre cele mai frumoase portrete memorialistice. Evenimentele ulterioare mai importante sunt consemnate fie prin scurte însemnări, fie prin poezii ocazionale. O a treia latură a creației lui Zilot
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
scrisoarea lui Gheorghe Peșacov 1, personagiu aproape necunoscut, nu e cu totul lipsită de însemnătate, dovedind opinii literare și o activitate scriitoricească pe care nimeni nu le-a studiat până acum. Pe cealaltă 2 am pus-o în legătură cu versurile asupra Eteriei publicate de d[umnea]voastră 3 mai înainte și comentate ulterior de d[omnu]l Vârtosu 4, ea referindu-se la același subiect. Mulțumindu-vă, rămân cu tot respectul al d[umnea]voastră devotat, Al. Ciorănescu * [Paris], 25 noiembrie [1
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
N. Iorga: CDIX, f. 34; CDX, f. 28-29 și CCCLXXXVII, f. 254. 1. Al. Ciorănescu - O scrisoare literară a lui Gheorghe Pașcov în Revista istorică, 20, nr. 10-12, octombrie decembrie 1934, p. 368-381. 2. Al. Ciorănescu - O însemnare românească despre Eterie în Revista istorică, 20, nr. 10-12, octombrie decembrie 1934, p. 308-311. 3. N. Iorga - O cronică în versuri despre 1821 în Revista istorică, 19, nr. 7-9, iulie-septembrie 1933, p. 244- 245. 4. Emil Vârtosu - Tot despre 1821 în Revista istorică
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
de către domnitorul Grigore al II-lea Ghica între anii 1748-1752 însă de proastă calitate căci boltnițele palatului se surpă în 1785. Un nou incendiu și cutremur în anul 1803 duc ansamblul arhitectonic la o definitivă ruinare. În 1821, în timpul revoltei Eteriei, Alexandru Ipsilanti, conducătorul eteriștilor, destupă șanțurile de apărare și încearcă a reface vechile fortificații. Tentativa acestuia de a readuce vremurile de glorie ale cetății medievale se spulberă penibil la auzul veștii că armatele otomane se îndreaptă spre Târgoviște când, "[...]au
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
la est de frontierelor apăruse o nouă putere politică și militară, Imperiul Rus ortodox. Faza muntenească a războiului pentru independența Greciei s-a consumat în conflictul dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu răsculați împotriva otomanilor , inițial favorabili revoluționarilor greci, și Filiki Eteria. Asasinarea de către eteriști a lui Tudor Vladimirescu și creșterea animozităților româno-grecești nu a fost favorabilă decât otomanilor care au înfrânt Eteria. În 1822 Înalta Poartă punea capăt domniilor fanariote. În timp, numeroși greci au fost asimilați complet de populația românească
Istoria grecilor din România () [Corola-website/Science/306057_a_307386]
-
s-a consumat în conflictul dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu răsculați împotriva otomanilor , inițial favorabili revoluționarilor greci, și Filiki Eteria. Asasinarea de către eteriști a lui Tudor Vladimirescu și creșterea animozităților româno-grecești nu a fost favorabilă decât otomanilor care au înfrânt Eteria. În 1822 Înalta Poartă punea capăt domniilor fanariote. În timp, numeroși greci au fost asimilați complet de populația românească, numeroase familii considerate inițial fanariote contribuind din plin la îmbogățirea culturii locale. După proclamarea independenței Greciei, România nu a mai fost
Istoria grecilor din România () [Corola-website/Science/306057_a_307386]
-
acestea nu s-au păstrat, neexistând informații care să arate unde au fost duse sau când au fost distruse. În anul 1811, zugravul Vasile Dubrovski a refăcut pictura interioară a bisericii. În timpul Revoluției de la 1821, generalul grec Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, și-a stabilit pentru un timp cartierul general la Mănăstirea Galata. Domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a adăugat încă un etaj la clădirea turnului clopotniță, care este delimitat clar de celelalte două etaje printr-un brâu de piatră. În decembrie 1863
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
prăpastie ne desparte: eu prea sus și tu prea jos!“. Cantul IV poartă titlul „încă un pas“ și are ca moto versuri din „Jalnică tragedie“ a lui Beldiman: „Pentru țigani s-au zis multe, ca să nu fie primiți/ Căci rușine Eteriei a fi cu țigani uniți,/ Căci luandu-se Elada, de vor fi și ei ostași,/ Vor cere cu tot cuvântul și ei să fie părtași“. Acțiunea se petrece în „locuința lui Răzvan într-un orășel leșesc la marginea Moldovei“.Vulpoi
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
militare, otomanii au fost obligați să se retragă din sudul Greciei, și a fost asigurată independența acesteia. Contextul istoric bătăliei de la Navarino a fost determinat de Războiul de Independență al Greciei. Acest conflict începuse în 1821 prin revolta naționaliștilor greci - Eteria - împotriva Imperiului Otoman, care stăpânea Grecia de aproape trei sute de ani. În 1827, rebeliunea grecilor părea că va fi înăbușită. Sultanul Mahmud al II-lea a reușit să reușit să scoată conflictul din impas. El a reușit să-și convingă
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
întreaga "Moree" (cum i se spunea uneori Peloponezului), Eteriștii se pregăteau să declanșeze marșul spre Dunăre, în teritoriile locuite de bulgari se înmulțeau formele de nesupunere active și lua amploare fenomenul haiduciei, iar albanezii se ridicau la luptă, alăturându-se Eteriei sau sprijinind cu voluntari revoluția lui Tudor Vladimirescu. Războaiele napoleoniene și războiul ruso-turc din 1806 - 1812 a influențat într-o anumită măsură, în special din punct de vedere militar, revoluția română de la 1821. În Țările Române, puterea suzerană - Imperiul Otoman
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
ca Imperiul Otoman să nu se amestece în treburile interne ale țării. De fapt, cererea de înlocuire a domnilor fanarioți era în sine o reconsiderare a pozițiilor Porții. O dezvoltare nouă a evenimentelor a apărut după intrarea în acțiune a Eteriei și după dezavuarea oficială de către țarul Alexandru I al Rusiei a mișcării grecești și a celei românești. În ceea ce privește relațiile cu celelalte provincii românești, Tudor îndemna Divanul să coopereze cu frații de dincolo de Milcov, ca „fiind la un gând și la
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
a avea un mijloc de luptă cu ei, dar și pentru a asigura forța militară necesară apărării țării, el s-a grăbit să asigure reorganizarea armatei naționale. Tudor a luat legătura cu șefii mișcării antifanariote dar și cu elementele mișcării Eteria, care plănuia o amplă mișcare împotriva Imperiului Otoman. S-a așteptat momentul potrivit pentru declanșarea mișcării revoluționare romanești. Acesta a fost considerat ca fiind începutul anului 1821, după moartea domnitorului fanariot Alexandru Șuțu (15/27 ianuarie). După ce s-a aflat
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
și care ar fi putut zdrucina principiile de „legalitate și ordine” în numele cărora Rusia se alăturase celorlalte puteri în cadrul Sfintei Alianțe, care trebuia să apere prevederile Congresului de la Viena din 1815. Ca urmare, țarul s-a dezis imediat de acțiunile Eteriei dar și de revoluția roă. Rusia nu putea interveni decât pentru a restaura vechea ordine amenințată de eteriști și de panduri, imprudența lui Ipsilanti determinând contrareacția țaristă. Reacția Rusiei a avut serioase implicații în ceea ce privește relațiile dintre cele două mișcări de
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
Reacția Rusiei a avut serioase implicații în ceea ce privește relațiile dintre cele două mișcări de eliberare națională. Dorindu-și liberatatea de acțiune, Tudor a încercat să nu pericliteze șansele de reușită ale românilor printr-o colaborare dezavantajoasă sau printr-o subordonare față de Eteria. Tudor se angaja doar să faciliteze marșul eteriștilor spre Dunăre și să le înlesnească traversarea fluviului. Pe 22 martie/3 aprilie, Vladimirescu mărturisea unui diplomat austriac: „Trebuie însă să vă mărturisesc sincer că înaintarea unor trupe elene [spre București], care
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
București, până va fi dat dovezi că este într-adevăr autorizat de o putere mai înaltă pentru acțiunea lui, căci eu nu sunt în niciun caz dispus să [...] acționez printr-o comportare neînțeleaptă și înfierbântată în dezavantajul poporului ro”. Față de Eteria, ale cărei planuri le cunoștea în parte mai demult, Tudor a luat o atitudine prudentă, colaborând cu revoluționarii greci în sensul sprijinirii acțiunii antiotomane, fără a se subordona vreo clipă Eteriștilor. Pentru a asigura controlu asupra țării, pandurii au executat
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
țara ca un adevărat domnitor, numit cu drag și respect Domnul Tudor. Stabilindu-și cartierul general în casele brâncovenești de lângă Mitropolie, preluând în scurtă vreme controlul principalelor puncte obiective întărinte din oraș, evitând în același timp orice conflict cu omul Eteriei din oraș, Tudor Valdimirescu s-a străduit să colaboreze cu boierii Divanului țării. Trativele s-au încheiat rapid pe 23 martie/4 aprilie, prin semnarea „cărții de adeverire” dată de boieri lui Tudor. Se instituia un regim politic nou, în cadrul
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]