722 matches
-
o decizie rapid și este dependent de opțiunile alterilor, atunci este de așteptat ca decizia să se ia mult mai rapid în condiții de eterogenitate scăzută (Robbins, 2002), situație care poate fi în favoarea ego-ului. În ego-rețeaua nr. 2, scorul de eterogenitate Blau este de 0,569, iar valoarea normalizată este de 0,854 (figura 3.8). De exemplu, în această rețea există trei categorii de alteri din punctul de vedere al apartenenței religioase (nuanțele diferite de gri indică apartenența religioasă). Calitatea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Calitatea compozițională a ego-rețelei reprezintă o altă măsurătoare a capitalului social al unui nod focal (ego). Aceasta face referire la numărul alterilor care dețin niveluri înalte de resurse de care ego ul are nevoie (putere, bogăție, expertiză, 6. Scorul de eterogenitate a fost calculat în UCINET 6.0, folosind formula de calcul dezvoltată de Blau. Această formulă scade din 1 suma pătratelor proporțiilor fiecărei valori a variabilei categoriale în funcție de care se estimează eterogenitatea dintr-o ego rețea. De exemplu, o persoană
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
are nevoie (putere, bogăție, expertiză, 6. Scorul de eterogenitate a fost calculat în UCINET 6.0, folosind formula de calcul dezvoltată de Blau. Această formulă scade din 1 suma pătratelor proporțiilor fiecărei valori a variabilei categoriale în funcție de care se estimează eterogenitatea dintr-o ego rețea. De exemplu, o persoană conectată la un număr egal de bărbați și femei va avea un scor de eterogenitate Blau de 0,5, calculat prin formula 1 - ș(½)2 + (½)2ț. De menționat faptul că formula de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Această formulă scade din 1 suma pătratelor proporțiilor fiecărei valori a variabilei categoriale în funcție de care se estimează eterogenitatea dintr-o ego rețea. De exemplu, o persoană conectată la un număr egal de bărbați și femei va avea un scor de eterogenitate Blau de 0,5, calculat prin formula 1 - ș(½)2 + (½)2ț. De menționat faptul că formula de calcul Blau pentru eterogenitate nu ia în calcul ego-ul. generozitate etc.). Din perspectiva acestei măsurători, cu cât un ego este mai conectat la
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
rețea. De exemplu, o persoană conectată la un număr egal de bărbați și femei va avea un scor de eterogenitate Blau de 0,5, calculat prin formula 1 - ș(½)2 + (½)2ț. De menționat faptul că formula de calcul Blau pentru eterogenitate nu ia în calcul ego-ul. generozitate etc.). Din perspectiva acestei măsurători, cu cât un ego este mai conectat la alteri de care are nevoie, cu atât este de așteptat ca acesta să aibă mai mult capital social. 3.2.2
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
aceeași vârstă? Facultățile preferă să angajeze cadre didactice din rândul propriilor absolvenți? Directorii de sex masculin preferă să promoveze subordonați de sex masculin? Marsden (1988) consideră că homofilia trebuie înțeleasă într-un dublu sens: pe de o parte, în sensul eterogenității: parametrii nominali de diferențiere orizontală a indivizilor (sex, rasă, religie etc.); pe de altă parte, în sensul inegalității: distribuția indivizilor în funcție de parametrii nonnominali (de exemplu, venit, vârstă). Discutând despre compoziția consiliilor de conducere din organizațiile nonprofit, Mihaela Vlăsceanu (2010) identifică
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
parte, organizațiile nonprofit de dimensiuni mari și cu un nivel înalt al prestigiului tind să aplice criterii specifice de selecție a membrilor consiliilor de conducere. De cele mai multe ori, aceste organizații tind să aplice criterii care conduc la niveluri scăzute ale eterogenității sau, altfel spus, să reproducă structura sociodemografică a consiliului. Aplicând cele patru măsurători ale coeziunii la nivelul rețelei de coautorat ilustrată în figura 3.11, au rezultat scorurile prezentate în tabelul 3.9 (suplimentar, sunt oferite scorurile unor măsurători auxiliare
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de lucruri care nu sunt În această lume”. Preluând sugestiile din acest text, tentativa lucrării de față este aceea de a arăta că metafizica lui Descartes are la bază următoarele trei principii: Îndoiala, cogito-ul și Dumnezeu, care, În ciuda unei aparente eterogenități, dau unitate sistemului său filosofic, Îl leagă și-l rotunjesc. În același timp vom arăta că aceste idei nu s-au născut odată cu filosofia carteziană, În ciuda faptului că ea a fost numită, nu de puține ori, punctul de cotitură al
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
clasa numeralului multiplicativ se dovedește a fi dinamică, atât din punctul de vedere al sensului, cât și sub alte câteva aspecte tratate în lucrarea de față. Deși numeralul în ansamblu este considerat o clasă lexicală, ca urmare a profundei sale eterogenități gramaticale, numeralul multiplicativ are comportament gramatical unitar, de tip adjectival, permițând cu ușurință adverbializarea și substantivizarea. 1. ASPECTE DEFINITORII Numeralul multiplicativ exprimă o creștere proporțională și precisă a unei cantități sau a unei calități. 1.1. Numeralele multiplicative au în
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
între vârsta cronologică și cea mintală, între dezvoltarea somatică și cea psihică); 2. Heterodezvoltarea - dezvoltarea sub limită a unor aspecte ale activității psihice, concomitent cu dezvoltarea peste limita atinsă de copilul „normal” a altor aspecte ale psihismului copilului dizabil; 3. Eterogenitatea - existența unei proporții inverse între eterogenitatea aptitudinilor și nivelul global mediu al deficienților mintali; 4. Incompetența socială - este o caracteristică referitoare la posibilitatea individului de a-și asuma responsabilități și de a se integra în societate; 5. Vâscozitatea genetică - gândirea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
între dezvoltarea somatică și cea psihică); 2. Heterodezvoltarea - dezvoltarea sub limită a unor aspecte ale activității psihice, concomitent cu dezvoltarea peste limita atinsă de copilul „normal” a altor aspecte ale psihismului copilului dizabil; 3. Eterogenitatea - existența unei proporții inverse între eterogenitatea aptitudinilor și nivelul global mediu al deficienților mintali; 4. Incompetența socială - este o caracteristică referitoare la posibilitatea individului de a-și asuma responsabilități și de a se integra în societate; 5. Vâscozitatea genetică - gândirea deficientului mintal este „neterminată”, adică acesta
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
pe transformările și problemele majore cu care se confruntă societatea contemporană. Noul mod de producere a cunoașterii se revendică din faptul că, practic, se produce un nou tip de cunoaștere: una pragmatică, centrată pe rezolvarea de probleme, puternic angajată social. Eterogenitatea acestui mod de producere a cunoașterii provine din mai multe surse, începând cu locurile acceptate de producere a acesteia, care nu mai sunt doar cele tradiționale, de tip academic, ci și cele specifice practicii. Activitatea de cercetare-dezvoltare devine, în noua
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
locul cognitiv de la care pot porni progrese viitoare ș...ț. Modul 2 este caracterizat în special - dar nu exclusiv - de cea mai apropiată interacțiune posibilă a producerii de cunoaștere cu o succesiune de contexte problematice (Gibbons, 1999, p. 5). c) Eterogenitatea și diversitatea organizațională se referă la experiențele și istoriile personale diverse pe care membrii unei echipe de cercetare/rezolvare de probleme le aduc cu ei și la caracterul dinamic și flexibil al echipei, care își poate modifica oricând configurația, în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de tip exclusiv frontal (se acordă prioritate clasei sau obiectivelor generale ale predării, dar nu se acordă importanță particularităților psihologice ale elevilor, care individualizează actul perceperii și predării informațiilor), numărul elevilor din clasă (supradimensionarea claselor afectează calitatea predării și învățării), eterogenitatea clasei de elevi din punctul de vedere al vârstei, (elevi cu vârste diferite înseamnă elevii cu aptitudini sau ritmuri intelectuale diferite cu evidențe în dezvoltarea lor intelectuală), diferențe privind resursele școlare și managementul general al învățământului. În ceea ce privește factorii familiali putem
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dinamică a debilității mintale, integrând deficiența mintală în sistemul complex al proceselor și fenomenelor psihice, cu toate consecințele asupra dezvoltării și evoluției personalității subiectului; c) teoria sindroamelor specifice - este susținută de o serie de teze1: teza heterocroniei (R. Zazzo), a eterogenității (H. Pieron), a heterodezvoltării (C. Păunescu), a incompetenței sociale (E.A. Doll), teza vâscozității genetice (B. Inhelder), teza inerției proceselor cognitive, teza rigidității structurilor cerebrale; d) teoria psihanalistă și psihosociologică - explică apariția deficienței mintale ca un efect al lipsei de afectivitate
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Păunescu, care distinge în structura psihică a deficientului mintal dezvoltarea sub limită a unor aspecte ale activității psihice, concomitent cu dezvoltarea peste limita a altor aspecte ale psihismului copilului deficient, prin raportare la copilul normal de aceeași vârstă mintală. 3. Eterogenitatea este o teză lansată de A. Piéron, prin care argumentează proporția inversă care există între eterogenitatea aptitudinilor și nivelul global mediu al deficienților mintal. Eterogenitatea se poate explica prin relativa independență a unor aptitudini în raport cu inteligența și trebuie comparată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
activității psihice, concomitent cu dezvoltarea peste limita a altor aspecte ale psihismului copilului deficient, prin raportare la copilul normal de aceeași vârstă mintală. 3. Eterogenitatea este o teză lansată de A. Piéron, prin care argumentează proporția inversă care există între eterogenitatea aptitudinilor și nivelul global mediu al deficienților mintal. Eterogenitatea se poate explica prin relativa independență a unor aptitudini în raport cu inteligența și trebuie comparată cu noțiunea de heterocronie pentru înțelegerea mentalității și dinamicii comportamentului care explică deficiența mintală. 4. Incompetența socială
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aspecte ale psihismului copilului deficient, prin raportare la copilul normal de aceeași vârstă mintală. 3. Eterogenitatea este o teză lansată de A. Piéron, prin care argumentează proporția inversă care există între eterogenitatea aptitudinilor și nivelul global mediu al deficienților mintal. Eterogenitatea se poate explica prin relativa independență a unor aptitudini în raport cu inteligența și trebuie comparată cu noțiunea de heterocronie pentru înțelegerea mentalității și dinamicii comportamentului care explică deficiența mintală. 4. Incompetența socială face obiectul unei teze care definește deficiența după criteriul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
activitatea cotidiană. Cercetările au evidențiat mai multe forme de joc (ca forme de învățare): a) jocul explorator‑manipulativ - are la bază explorarea prin manipulare a obiectelor lumii înconjurătoare care constituie sursa principală de stimulare caracterizată printr‑un grad ridicat de eterogenitate; organizarea mintală a persoanei este rezultatul antrenamentului pe care aceasta îl face în cadrul procesului de organizare a stimulilor, în mai multe faze: - recepția și recunoașterea dimensiunilor stimulatorii ale obiectelor; - diferențierea obiectelor după unele însușiri; - identificarea obiectelor în funcție de anumite criterii propuse
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
proces prin care sunt determinate cerințele de îngrijire, asistență, recuperare etc. ale beneficiarilor în vederea stabilirii, elaborării și aplicării planului personalizat de servicii al acestuia; se efectuează de către o echipă multidisciplinară și include trei perspective de abordare: biofizică, psihopedagogică și socială. eterogenitatea - teză lansată de A. Piéron, prin care se argumentează proporția inversă ce există între eterogenitatea aptitudinilor și nivelul global mediu al deficienților mintal; relativa independență a unor aptitudini în raport cu inteligența (trebuie comparată cu noțiunea de heterocronie pentru înțelegerea mentalității și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
elaborării și aplicării planului personalizat de servicii al acestuia; se efectuează de către o echipă multidisciplinară și include trei perspective de abordare: biofizică, psihopedagogică și socială. eterogenitatea - teză lansată de A. Piéron, prin care se argumentează proporția inversă ce există între eterogenitatea aptitudinilor și nivelul global mediu al deficienților mintal; relativa independență a unor aptitudini în raport cu inteligența (trebuie comparată cu noțiunea de heterocronie pentru înțelegerea mentalității și dinamicii comportamentului care explică deficiența mintală). factori contextuali - factori care, împreună (mediul și factorii personali
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Human Development Report, UNDP, 2001; „E-readiness Index”, The Economist Intelligence Unit, 2000). Abordarea dezvoltării sociale prin intermediul indicilor a fost criticată (Atkinson et al., 2002) iar alternativ sunt utilizate seturi de indicatori relevanți pe dimensiuni ale dezvoltării. Printre obiecțiile apărute, menționăm: eterogenitatea dimensiunilor, selecția indicatorilor în urma unor opțiuni metodologice conjuncturale, arbitrarietatea ponderii acordate indicatorilor în scorul total. Însă nu doar măsurile compozite au dezavantaje metodologice, ci și seturile de indicatori în cazul cărora „impresia generală este că dimensiunile măsurate în cadrul unor sisteme
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezvoltării sociale. Studii empirice dedicate acțiunii colective au atenuat pesimismul indus de Olson și Hardin, arătând că rate mult mai înalte de participare decât cele presupuse de modelele convenționale pot fi atinse în funcție de intervenția unor factori sau contexte specifice precum: eterogenitatea grupului, eficiența percepută a contribuției, de existența unei mase critice de participanți sau de norme culturale care stimulează participarea. În cele ce urmează, vom detalia câțiva factori ai participării individuale în instanțe de acțiune colectivă, așa cum au reieșit din studii
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
interrelațiile care se stabilesc între mediul natural și mediile antropice: economic, construit, social și psihologic (Ianoș, 2000, p. 24). În amenajarea spațiului, analizele teritoriale pot fi întreprinse la macroscară (nivelul maxim de referință caracterizat prin cel mai mare grad de eterogenitate), mezoscară (unități administrative de diferite ranguri), microscară (nivelul cel mai detaliat). La nivelul unui cadru național de amenajare a teritoriului, cele trei scări pot corespunde nivelului național, regional, local. Astfel, de exemplu, regiunile geografice reprezintă un caz particular de sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
importante procese urbane (alături de concentrare, disimilare, filtrare, invazie și succesiune), deoarece formarea și delimitarea spațială a diferitelor zone și sectoare duc la separarea populației. Aceasta este deci considerată ca un proces urban natural, datorită marii concentrări a populației și a eterogenității stilurilor de viață sau a modelelor culturale, fiind inevitabilă o diviziune spațială a acestora (Burgess, Park, McKenzie, 1925). Astfel, potrivit ecologiștilor, nu segregarea, ci lipsa acesteia ar fi surprinzătoare și neobișnuită chiar și pentru simplii locuitori ai unui oraș. Conform
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]