880 matches
-
3.3. Programe de perfecționare organizate o dată la 5 ani (perfecționare periodica) ÎI. 3.3.1. Program de perfecționare organizat o dată la 5 ani pentru personalul didactic de predare Obiectivele programului: * actualizarea conținuturilor de specialitate, de metodica specialității și a ethosului pedagogic, în acord cu exigențele reformei învățământului; * racordarea la tehnicile de instruire și de educație eficiente, pe plan național și mondial; * dezvoltarea competențelor referitoare la aplicarea noului plan de învățământ, alegerea și utilizarea eficientă a manualelor alternative; strategiile didactice active
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
de către cadrele didactice în procesul instructiv-educativ; ... b) respectarea criteriilor de evaluare a personalului; ... c) monitorizarea absolvenților; ... d) monitorizarea și asigurarea condițiilor pentru școlarizarea elevilor/copiilor cu deficiențe, cu respectarea standardelor specifice în vigoare. ... 6.4. Recuperarea manualelor 6.5. Climatul (ethosul) specific unității de învățământ preuniversitar de stat 6.6. Colaborarea cu alte unități de învățământ preuniversitar de stat 6.6.1. Calitatea relației dintre unitățile de învățământ preuniversitar de stat: a) colaborarea în domeniul managementului cu directorii altor unități de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166556_a_167885]
-
mare inaugurare și un tur al orașului la care au participat sute de oameni. Evenimentul a fost organizat și supravegheat de faimosul artist urban, norvegianul "Pøbel". Artiștii participanți au fost Stephen Powers (UȘA), "Vhils" (Portugalia), "Roa" (Belgia), Atle Østrem (Norvegia), "Ethos" (Brazilia), "E. B. Itso", "Husk mit navn" (ambii din Danemarca), "Horfe", Ken Sortais, "Remed" (toți din Franța) și Conor Harrington (Irlanda). Vardø este orașul din extremitatea de nord-est a Norvegiei. Trațional o comunitate în care pescuitul se practică intensiv , între
Komafest () [Corola-website/Science/329466_a_330795]
-
Intermarche, Ecomarche, Bricomarche, Restaumarche, Netto, Logimarche, Veți și Roady. În România, compania avea deschise 13 magazine (noiembrie 2009). Printre principalii jucători concurenți pe piată supermarketurilor din România ai Interex se numără Profi, Spar, Angst, Billa, Fidelio, G'market, Primăvara și Ethos. Firma a iesit din România la finalul anului 2012 după ce a închis toate cele zece magazine pe care le mai deținea. În aprilie 2013, omul de afaceri Sorin Bonciu, care deține afaceri în domeniul imobiliar și în cel al energiei
Interex () [Corola-website/Science/312866_a_314195]
-
publicată în 1979, este esențială și consemnează ruptura totală față de filozofia premergătoare. Deoarece postmodernismul a fost subiectul unor dezbateri partizane, sunt tot atâtea definiții ale curentului câți teoreticieni există. Dificultatea de a-i putea stabili obiectul este întărită de un ethos al anti etichetei. Chiar dacă cineva i-ar formula o definiție, un filosof postmodern ar dori să o deconstruiască și pe aceea. Cronologia postmodernismului începe în anul 1920 odată cu emergența mișcării dadaismului, care propunea colajul și accentua rama obiectelor sau a
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
dă dreptul de a participa la o ordine cosmică, bineînțeles, prin angajarea raportului filosofic-zalmoxian parte - întreg, în concordanță și cu principiile holografiei, ale holonului / integronului etc.». Altfel spus, e posibil ca autorul Bombei cu neuroni să fi pășit deja în ethosul transmodern, dacă ținem seamă și de faptul că, la dânsul, recuperarea tradiției nu devine doar prilej de „rescriere“ parodică, precum se-ntâmplă la postmoderniști. Altminteri, o dimensiune centrală a operei sale este arheitatea daco-pelasgă, arheitate care răzbate masiv, dar cu
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
Era Arheopterix, alt nume, în eurodemocrație, dat „Erei ticăloșilor“ lui Marin Preda. Cu Ion Pachia-Tatomirescu, textualismul iese din len toarea „textilistă“ (Paul Goma) a postmodernității și reintră, prin forța paradoxistă a gândirii, în spațiul unui militantism național străbătut de autenticitatea ethosului transmodern.
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
voci egale (versuri Grigore Vieru) 1985 • "Flori de măr cad la fereastră", colind, cor mixt (versuri populare) p.a. 12 decembrie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Tera Matter", madrigal, cor mixt (versuri Ion Brad), p.a. 1988, Bydgoszez, Polonia, Corala Ethos, dirijor Eugenia Manole • „"Stihuri"”, poeme pentru cor mixt (versuri de George Lesnea), București, 1988 • "Poeme" pentru cor mixt (versuri Gelu Naom), p.a. 10 iulie 1988, Piatra-Neamț • "Colinde pentru Alexandru", suită, cor mixt (versuri populare) • "Reverie", soprană și cor mixt (versuri
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
1965). Traduce în franceză texte românești sub pseudonimele „Monique Saint-Côme” și „Claude Pascal”, cel mai cunoscut fiind romanul La Vingt-cinquième heure („A douăzeci și cincea oră”) de Constantin Virgil Gheorghiu. Colaborează la reviste românești din exil: "Luceafărul", "Caiete de dor", "Ființa românească", "Ethos", "Dialog", "Agora". După 1990 publică și în reviste literare și politice din România, în "Contrapunct", "România literară", "22", etc. Din anul 1951 și până în 1974 colaborează la emisiunea în limba română a Radiodifuziunii Franceze, precum și la redacția centrală a emisiunilor
Monica Lovinescu () [Corola-website/Science/297917_a_299246]
-
i-au întărit convingerile privitoare la valențele izvorului artistic popular, valorificat cu consecvență în opusurile sale, fără să le preia direct, printr-o prismă idolatrizatoare. Chiriac - gânditor al artei sunetelor, cu mari disponibilități în planul travaliului simfonic - a abordat sugestiile ethosului muzicii populare într-o manieră degajată, creatoare, personală, ce exclude nu numai viziunea idilică, dar în egală măsură exaltarea în fața citatului. Amploarea activității componistice reiese din parcurgerea bogatei sale liste de lucrări simfonice, vocal-simfonice, concertante, de balete, muzică de cameră
Mircea Chiriac () [Corola-website/Science/318111_a_319440]
-
asupra lumii. Articolul din "Enciclopedia Routledge de filosofie", care se concentrează pe filosofia din România, pare să adopte mai curând o versiune mai firavă a celei de-a doua poziții. Existența unei filosofii românești este recunoscută, dar nu este asociată ethosului național, nici substanței etnice a românilor. Așadar, autorii spun: „La culmea dezvoltării sale dintre cele două războaie mondiale, filosofia românească a avut următoarele trăsături caracteristice: era strâns legată de literatură, în sensul că cei mai mulți filosofi români erau de asemenea scriitori
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
servește ca mijloc de evaluare a diveselor viziuni filosofice a românilor. Analizând anumite fraze românești, în care el invocă maniera fenomenologică, el pretinde să descopere viziunea inerentă asupra lumii. De exemplu, din analiza particularităților lingvistice a limbii române, el deduce ethosul românesc, cu trăsături precum fatalismul sau indiferența față de moarte, o atitudine comodă față de moarte, concepția că nu este alternativă la aceasta, dar e de asemenea ceva iremediabil. Mircea Eliade, cunoscutul savant al istorie a religiilor, a publicat câteva esee ce
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
sinusoidă. Numele „mioritic” vine de la „miorița”, diminutiv pentru oaie, ce este titlu al unei balade populare ce este considerată exprimare a viziunii românești asupra lumii, scrisă într-un stil alternativ specific. Acestea sunt descrieri foarte metaforice și jucăușe ale ale ethosului specific, ce sunt comune regiunilor culturale semnificative dintr-un anumit spațiu geografic. De asemenea, Blaga susține că cineva poate trăi într-un plan, dar reflectă un ethos al „plaiului mioritic”, iar cel al unui ethos specific devine dominant chiar dacă rămâne
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
un stil alternativ specific. Acestea sunt descrieri foarte metaforice și jucăușe ale ale ethosului specific, ce sunt comune regiunilor culturale semnificative dintr-un anumit spațiu geografic. De asemenea, Blaga susține că cineva poate trăi într-un plan, dar reflectă un ethos al „plaiului mioritic”, iar cel al unui ethos specific devine dominant chiar dacă rămâne „minor” (termen ce nu caracterizează valoarea filosofiei lui Blaga), iar acest „stil” le poate absorbi pe altele, fiind de asemenea influențat de ele. Pe de altă parte
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
metaforice și jucăușe ale ale ethosului specific, ce sunt comune regiunilor culturale semnificative dintr-un anumit spațiu geografic. De asemenea, Blaga susține că cineva poate trăi într-un plan, dar reflectă un ethos al „plaiului mioritic”, iar cel al unui ethos specific devine dominant chiar dacă rămâne „minor” (termen ce nu caracterizează valoarea filosofiei lui Blaga), iar acest „stil” le poate absorbi pe altele, fiind de asemenea influențat de ele. Pe de altă parte, Băncilă a încercat să arate că cultura românească
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
o desfășurare, o mișcare atât către ceva, cât și în interiorul acelui ceva, adică o mișcare de participare. Metodologic, Noica poate fi considerat, în mod paradoxal, un hegelian anti-hegelian. El revizuie dialectica hegeliană, acuzată explicit de Noica că este dominată de „ethosul neutralității”. În logica hegeliană, susține Noica, Hegel însuși trebuie să intervină ca să dea conceptelor impulsul necesar pentru mișcarea lor. Ele nu au în ele însele puterea de mișcare în mod dialectic. Noica consideră că dialectica este circulară și tetradică. Schema
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
„” este o nuvelă scrisă de Mircea Eliade în decembrie 1971 la Chicago și New York (SUA) și publicată în anul 1973 în revista "Ethos" din Paris. Nuvela a fost inclusă apoi în volumul "În curte la Dionis", tipărit în anul 1977 de Editura Caietele Inorogului din Paris și reeditat în anul 1981 de Editura Cartea Românească din București. Tematica centrală a acestei nuvele o
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
scrierii.<ref name="Ștefănescu 1/2003">Alex. Ștefănescu, „La o nouă lectură: Mircea Eliade”, în "România literară", anul XXXVI, nr. 1, 8-14 ianuarie 2003.</ref> Prima sa publicare a avut loc în numărul inaugural (caietul nr. 1/1973) al revistei "Ethos" din Paris (Franța), ce a apărut în anul 1973 sub redacția lui Ioan Cușa și Virgil Ierunca. Ea a fost inclusă, alături de alte nuvele scrise de Mircea Eliade după 1967 și publicate în diferite reviste sau broșuri din străinătate, în
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
1903. Prin această lucrare, Enescu valorifică folclorul după următoarea formulă: „Să te inspiri de la el, dar să îl lași în pace” Suita se bucură de un prestigiu remarcabil datorită "Preludiului la unison", care surprinde prin particularitatea de construcție tehnică și ethosul său. Particularitatea de construcție se referă la întreaga mișcare, care este clădită la prin unison, având în vedere că nici o parte a unui ciclu simfonic nu mai fusese construită la unison, integral. Acesta se desfășoară pe parcursul a 139 de măsuri
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
prin construcție, cele două par a fi separate. Menuetul lent strecoară în entitatea sa influențe din Cântec de nuntă din Divertismentul rustic a lui Sabin Drăgoi și de asemenea din tema principală din finalul Simfoniei în Do de Mihail Jora. Ethosul popular este în această parte nu numai de moduri minore și cromatizate, ci și e de moduri majore ce permit unele trepte mobile, spre exemplu coborârea septimei ce ilustrează mai degrabă mixolidicul decât ionicul. Această parte păstrează materialele tematice a
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
În 1961 se întoarce la Freiburg, unde rămâne până la sfârșitul vieții, susținând o neîntreruptă activitate literară. Între 1962 și 1966 este redactor pentru probleme de comunicare la ""Forschungsstelle für Weltzivilisation"". Colaborează la publicațiile românești ale exilului: "Revista scriitorilor români", "Limite", "Ethos" etc. În cadrul congresului său anual din 1988, "Academia Româno-Americană de Științe și Arte" i-a conferit Premiul pentru Literatură, ținând seama de ""permanenta sa contribuție la literatură în general și la cultura română în special"". Horia Stamatu încetează din viață
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
În perioada comunismului, datorită paranoii industrializării și tehnicizării, liceul a decăzut și a fost transformat din liceu teoretic în liceu industrial. Aici au ființat: "Liga Culturală" (1891), "Societatea Literară" (1898), "Societatea Filarmonică" (1899), "Revista Noastră" (1912-1914 seria I), "Milcovia" (1930) "Ethos"(1941). Primul muzeu de istorie și etnografie din ținutul Putnei și altele. Au fost perioade când titlul de bacalaureat al Liceului "Unirea" era cea mai bună recomandare pentru admiterea în Universitate. Este important faptul că liceul a funcționat fără întrerupere
Colegiul Național „Unirea” din Focșani () [Corola-website/Science/325950_a_327279]
-
era simbiotică nu de dominare a omului asupra naturii. Atunci, într-un fel sau altul, femeile, ca surse ale creației umane, și-au extins ariile de manifestare devenind personificări ale unor spirite. Astfel de concepte persistă încă și astăzi în ethosul popular românesc în poveștile cu zâne, ca exponente ale binelui, luminii și armoniei. Putem oare să atragem asupra noastră astfel de spirite pe care le-ați zugrăvit în cartea dumneavoastră, mă întreabă cineva. Desigur. Dacă aveți o conștiință de sine
Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
economiei românești, se străduiască să muncească cît mai mult și mai lucrativ pentru a-l depăși. Ceaușescu cere televiziunii nu numai să îndemne oamenii la muncă pur și simplu, ci mai degrabă să răspîndească un model de viață sănătos, un ethos al muncii, auster ca cel protestant, dar eroic-colectivist, pe de altă parte, pentru ca nu cumva rezultatul muncii să comande conștiinței dorința de posesiune. TVR devine, așadar, prin emisiunile sale sociale - reportaje, anchete destinate în special tinerilor - o vitrină a moralității
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
Baltag (1939-1997), poet, eseist și traducător. A transpus în limba română câteva cărți esențiale ale lui Mircea Eliade. 5. Alexandru Baltag, fiul poetului, unul dintre cei mai instruiți tineri intelectuali, stabilit în America. 6. Mircea Eliade, Nouăsprezece trandafiri. Roman. Paris, Ethos, Ioan Cușa, 1980, 139 pagini. 7. Mircea Eliade și corespondenții săi. Volșumulț 2 (F-J) și Volșumulț 3 (K-P). Edi- ție îngrijită, note și indici de Mircea Handoca. București; Editura Minerva și Fundația Națională pentru Știință și Artă, 1999 și 2003
Întregiri la bibliografia lui Matei Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4369_a_5694]