2,548 matches
-
pancreasului Extensia lipodistrofiei Generalizată Parțială = cu distribuție simetrică Regională = cu distribuție non-simetrică, localizată CLASIFICAREA SINDROAMELOR LIPODISTROFICE Tabel 1. Clasificarea sindroamelor lipodistrofice A. Sindroame lipodistrofice congenitale Generalizate (CGL) = Sindrom Berardinelli-Seip Vârstă debut = 0,3 ani (0-12 ani) (Anexa 1) Minim 5 forme etiologice (CGL1-5) CGL1 (mutație APGAT2) + CGL 2 (mutație BSCL2) = 95% din cazuri Parțiale (FPLD) (Anexa 2) Vârsta de debut 9,9 ani (0-16 ani) 8 forme etiologice: 1-6. FPLD 1-7 8. lipodistrofia AKT2-linkată B. Sindroame lipodistrofice dobândite Lipodistrofia dobândită generalizată (AGL) = Sindrom
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
Generalizate (CGL) = Sindrom Berardinelli-Seip Vârstă debut = 0,3 ani (0-12 ani) (Anexa 1) Minim 5 forme etiologice (CGL1-5) CGL1 (mutație APGAT2) + CGL 2 (mutație BSCL2) = 95% din cazuri Parțiale (FPLD) (Anexa 2) Vârsta de debut 9,9 ani (0-16 ani) 8 forme etiologice: 1-6. FPLD 1-7 8. lipodistrofia AKT2-linkată B. Sindroame lipodistrofice dobândite Lipodistrofia dobândită generalizată (AGL) = Sindrom Lawrence Vârsta de debut 5 ani (0-15 ani) Determinate de distrucția autoimună a adipocitelor, deci asociate cu afecțiuni autoimune Lipodistrofia dobândită parțială (APL) = Sindromul Barraquer-
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
ac uric Măsurare proteinurie - În urina pe 24 ore - În spotul urinar, raport proteine/creatinină Glicozurie în urina spontană La inițierea terapiei, apoi anual La 3 luni la pacienții cu afectare renală preexistentă * peptid C doar la inițierea terapiei, pentru dg etiologic ... B.2. CRITERII PARACLINICE în funcție de forma clinica de boala (necesari evaluării afecțiunii, dar neobligatorii la inițierea terapiei) Afecțiune Motivație Investigații Diabetul zaharat/alte autoimunopatii Suspiciunea DZ Tip I Evaluarea altor autoimunopatii (în formele dobândite) Evaluarea etiopatogenică în formele dobândite - anticorpi
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
poziției nr. 359 cod (L04AA43-SHUa): DCI RAVULIZUMABUM Introducere Sindroamele de microangiopatie trombotică (MAT) reunesc un spectru larg de afecțiuni cu manifestări clinice și histologice comune. Odată cu elucidarea mecanismelor patogenice, clasificarea clinică a MAT a fost treptat înlocuită de clasificarea etiologică, fapt ce a permis dezvoltarea unor terapii specifice. Sindromul hemolitic uremic atipic (SHUa), mediat de defecte ale activității căii alterne a cascadei complementului, este o afecțiune genetică rară, caracterizată prin injurie endotelială severă și tromboză microvasculară, la nivel capilar și
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
de prezentare a activității școlare. Prima și cea mai importantă diferențiere care trebuie realizată este cea între eșecul generalizat și cel specific, caracteristic unei singure materii; cunoașterea tipului de eșec are consecințe foarte importante în ceea ce privește identificarea cauzelor eșecului școlar. Factorii etiologici ai eșecului școlar se caută atât în mediul școlar, în special în calitatea activității instructive, cât și în condițiile familiale, precum și în particularitățile individuale ale elevului. Concluzia lui T. Kulcsar (1978ă este că neadaptarea este totdeauna multicauzală. Reiese că fundamentul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
1972), Mass-media și educația tineretului școlar, București: Editura Didactică și Pedagogică. Coman, Mihai (1996), Din culisele celei de a patra puteri, București: Editura Carro. Coman, Mihai (1999), Introducere în sistemul Mass-media, Iași: Editura Polirom. Eibl-Eibesfeldt, Irenäus, (1995). Agresivitatea umană. Studiu Etiologic, București: Editura Trei. De Felur M., Sandra Ball Rokeach (1999), Teorii ale comunicarii de masa, Iași: Editura Polirom, 218. Habermas, J., (1987), Theorie de l’age communicationnel, Paris: Fayord. Lazăr, Judith. (2003). Televiziunea - la originea violenței tinerilor?, în A. Neculau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Comemorările 253 Inaugurările și vizitele oficiale 261 Riturile de trecere În câmpul puterii 266 Parade, demonstrații și reuniuni politice 271 Riturile de rebeliune 276 Sărbătoare și revoltă 280 Rituri ale violenței 282 Tipologii ale mitului 287 Miturile cosmogonice 288 Miturile etiologice 293 Miturile escatologice 298 Miturile eroice 304 Mit și mitologie românească 309 Bibliografie 321 Indice de termeni 353 Cuvânt Înaintetc "Cuvânt Înainte" Cu mulți ani În urmă, la una din Întâlnirile Cercului de Folclor al Facultății de Litere, Într-o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
elemente ale riturilor magice (purificări, acte divinatorii, vindecarea magică, utilizarea relicvelor etc.), ale sacrificiilor și ofrandelor, ale riturilor de trecere (inițieri și probe de consacrare) și ale sărbătorii. De asemenea, miturile eroice conțin structuri epice din miturile cosmogonice, escatologice și etiologice. Pentru a permite Înțelegerea morfologiei complexe a acestor constructe simbolice, am renunțat, În mod programatic, la relativizarea categoriilor constitutive, prin operațiile specifice antropologiei critice: a) sublinierea caracterului local al fiecărui context și a imposibilității traducerii exacte, În plan lingvistic, și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nordice, mituri africane etc. În sfârșit, ipostazierea unor conținuturi drept „teme” specifice mitului a condus și la o seamă de diferențieri interne, În funcție de subiectul povestit. Astfel, miturile cosmogonice se referă la facerea universului, iar cele escatologice la sfârșitul acestuia; miturile etiologice (de origine) povestesc apariția diferitelor forme naturale (relief, plante, animale) și culturale (originea focului, a interdicției incestului și instituirea căsătoriei exogame, a regalității, a unor ceremonii etc.), iar miturile eroilor se referă la personaje umane Înzestrate cu puteri divine, fie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Miturile cosmogonicetc "Miturile cosmogonice" Pentru marele public, mitul „prin excelență” este acea poveste care narează felul În care a luat naștere universul: astrele, pământul, formele de relief, ființele vii, oamenii, instituțiile civilizației etc.; ceea ce Înseamnă că miturile cosmogonice și cele etiologice sunt frecvent contopite În aceeași familie. Pornind de la diferite sinteze, putem prezenta câteva variante ale unor mituri cosmogonice egiptene, indiene, siberiene și africane: Asemenea atâtor alte tradiții, cosmogonia egipteană Începe cu apariția unei coline din Apele primordiale. Apariția acestui „Loc
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
stăpânirea figurilor malefice noi elemente și diverse ființe vii. Prin unele dintre actele lor, ele pun bazele unor instituții fundamentale cum ar fi regalitatea, căsătoria (sau interdicția incestului), sărbătorile calendaristice etc. - ceea ce poate plasa aceste mituri și În categoria celor etiologice. Felul În care este creată lumea reproduce diferite activități umane: este vorba despre un act sexual, o vânătoare, un act războinic sau un act productiv, cu rezonanțe fie În practicile agrare, fie În cele meșteșugărești. Cosmogonia apare fie ca produsul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vieții. ș...ț Prin fapta sa, acest animal se manifestă drept exponentul contradicției necesare, al ideii că fără diferențe (și, implicit, imperfecțiuni), că fără mișcare, luptă și transformare, nimic nu poate viețui” (M. Coman, 1992, p. 55). Miturile etiologicetc "Miturile etiologice" Această familie de mituri instituie un continuum Între cele cosmogonice și cele escatologice: creația nu se oprește la gestul inițial, ea continuă prin numeroase transformări, care explică cele mai diverse aspecte ale lumii cunoscute: mișcarea astrelor și anumite fenomene meteorologice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
anumite arme, stăpânirea focului, interdicția incestului, riturile de inițiere etc.), instituirea unei anume dinastii etc. Deși a format obiectul a numeroase dezbateri (vezi sinteze În O. Bârlea, 1981; D. Ben-Amos, 1976; A. Dundes, 1967; G. Kirk, 1970), distincția dintre mit etiologic și legendă este mai puțin importantă pentru discuția de față: plasarea unui text În cadrul unui anumit gen reprezintă o operație convențională, care depinde de sistemele de clasificare specifice fiecărei civilizații. Altfel spus, nu există criterii esențiale prin care să putem
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unei teme la un anume gen literar. Un mit al populațiilor Ge din America de Sud exprimă elocvent pluralitatea, pe de-o parte, de teme mitice și, pe de alta, de aspecte ale lumii sociale explicate prin aceste constructe simbolice, specifică miturilor etiologice: Observând o pereche de ara care-și făcuseră cuib În vârful unei stânci abrupte, un indian Îl aduce pe tânărul său cumnat, numit Botoque, ca să-l ajute să prindă puii. Îl pune să se suie pe o scară improvizată, dar
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tematic, iar trecerea de la un ansamblu de mituri la altul se face prin procese complexe de transformări ale acțiunilor, eroilor, atributelor acestora și obiectelor care suportă acțiunile. Între acestea, cea mai importantă transformare este dată de obiectul efortului de explicare etiologică: miturile Bororo vorbesc despre originea apei, iar miturile Ge despre originea focului. În opinia antropologului amintit, ...medierea focului de bucătărie Între soare și omenire se face, prin urmare, În două feluri. Prin prezența sa, focul de bucătărie evită o disjuncție
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dintr-o lume Într-alta. Aceste treceri sunt sprijinite de figuri sacrale (Maica Domnului, vidra, lupul, bradul etc.) și se realizează prin activarea unor operatori mitici precum călătoria, vânătoarea, metamorfoza, somnul, spălatul, datul peste cap ș.a.m.d.; c) temele etiologice, În care se adună istorisirile legate de acțiunea unor protagoniști benefici sau malefici (precum Maica Domnului, Dracul, Solomonarul, Meșterul Manole, Ielele, Toderii, Priculicii, Joimărița) care, folosindu-se de operatori mitico-magici precum vraja, dansul, darul magic, obiectul fermecat, sacrificiul etc., fie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în urma acelei expediții împotriva tătarilor a regelui Ludovic, din 1343 sau 1345, sprijinită și de Sf. rege Ladislau I (1077-1095), care, cf. legendei, a ieșit din mormânt în ajutorul oastei creștine". Tradiția întemeierii, spune el, "caută să explice, în mod etiologic, originea romană și credința ortodoxă a românilor". Pentru a explica numele, limba și credința, "s-a inventat narațiunea despre frații Roman și Vlahata, ca străbuni omonimi ai românilor și vlachilor". Întreaga povestire din introducere, conchide el, nu este decât un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
romană și credința ortodoxă a românilor". Pentru a explica numele, limba și credința, "s-a inventat narațiunea despre frații Roman și Vlahata, ca străbuni omonimi ai românilor și vlachilor". Întreaga povestire din introducere, conchide el, nu este decât un "mit etiologic" în care "pravoslavnicii frați Roman și Vlahata" înfățișează pe "eroii eponimi ai românilor ortodocși, numiți și vlachi". În alt izvor al literaturii medievale, epopeea germană Niebelungenlied (începutul secolului al XIII-lea), întâlnim un alt erou eponim: "ducele (herzoge) Ramunc din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un nume de om (persoană) și anume principele Roman Mâstislavici al Volhiniei, ajuns, în 1199, principe al Haliciului sau Galiției, un suveran energic și războinic, cunoscut în epocă, aflat chiar în vecinătatea Moldovei. Gh. Brătianu se întreba: ducele Ramunc, mit etiologic sau figură istorică? El menționează că poate fi o referire (aluzie) la "partea de miazănoapte a Moldovei" și după "ambianța istorică" din jurul "ducelui Ramunc" și a "valahilor", înclină spre opinia lui Iorga despre o figură istorică reală. Istoricul (Gh. Brătianu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
posesie a universului înconjurător”. Limbajul mitologic se bazează pe mecanismele subtile ale narațiunii, fapt ce se remarcă îndată în studiu, care a folosit „toate ipostazele narațiunii și toate variantele semnelor mitologice”, ipostaze exprimate de texte cu bogate implicații simbolice: legende etiologice, colinde, cântece, bocete, balade fantastice, familiale, ghicitori ș.a. C. este convins că sistemul mitologiei populare nu poate fi reconstituit și înțeles decât cu ajutorul unei metode de abordare globală. A încercat, de aceea, să refacă limbajul mitologiei populare așa cum a funcționat
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
b., care este o povestire nerituală, situată pe planul profanului. De aici decurge veridicitatea (și credibilitatea) absolută a mitului, în raport cu caracterul neveridic al b., al cărui adevăr este subminat de chiar formulele lui inițiale și finale. Mitul explică, are o funcție etiologică, „povestea” lui este plasată într-un timp al originilor, al începuturilor (in illo tempore), b. relatează experiența unui erou uman petrecută într-un timp din afara istoriei, dar nu primordial, ci vag depărtat de momentul zicerii. Mitul instituie, prin rememorarea unor
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
prezenta punctul de vedere după I. B. Iamandescu (1998). O abordare din direcția psihosomatică permite realizarea următoarelor obiective: 1. Stabilirea ponderii factorului psihic în apariția bolii psihosomatice (factor de risc asociat) în ritmarea evoluției bolii psihosomatice (trigger-declanșant) ierarhizarea participării sale etiologice în context plurifactorial al bolii psihosomatice. 2. Impactul boală psihosomatică asupra psihicului bolnavului recul somato-psihic generat de disconfortul simptomelor afectarea indicilor de calitate a vieții și a inserției socio-profesionale așteptarea anxioasă a recidivelor bolii. 3. Personalitatea bolnavului premorbidă („primară”) (factor
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
patologiei generale. Prezentăm cele cinci concepții principale pe care le-a avut noțiunea de “teren”: 1.O accepție vagă, metafizică: terenul pe care cad semințele permite unora dintre ele să încolțească, iar altora nu. 2.O accepțiune legată de aspectul etiologic. Bolile endogene sunt expresia unui „teren morbid”. „Terenul” este considerat ca o cauză ajutătoare în bolile contagioase (microbiene, parazitare, virotice). De asemenea unele boli alergice sau idiosinacrozii la medicamente sunt manifestări ale unui „teren” deosebit, aberant. 3. O accepție legată
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
1975), care poate fi studiat prin metode lingvistice, psiholingvistice, sociolingvistice, semiotice, etc. - pe scurt, prin metode de antropologie cultural-lingvistică. Contactul medic-pacient este rareori căutat ca un scop în sine, ca o nevoie de contact interuman (la diferite nivele: de la nivelul etiologic - Szondi a argumentat existența unei “pulsiuni de contact” - până la nivelul intelectual sau spiritual). În imensa majoritate a cazurilor, el este impus de situația morbidă, ca o condiție a unui diagnostic și a prescrierii unui tratament. El nu se reduce la
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
un banal (chiar dacă „primul”) accident de muncă ? Să fie vorba deci de o tratare realistă a temei, pe baza principiului „Cine muncește se rănește” ? La o primă vedere, s-ar părea că avem de a face cu o simplă poveste etiologică : „El [Noe] s-a tăiat la deget pe când lucra corabia și, curgând jos sânge, s-a făcut călinul” (23, p. 19). O legendă deci menită să fixeze într-un timp mitic apariția și să justifice existența unui umil arbust de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]