62,874 matches
-
plecarea lor din țară ca pe șansa unor oameni de a trăi într-o lume civilizată, neatinsă de fanteziile absurde și agresive ale conducătorilor comuniști, toți copii miniaturale ale lui Ceaușescu). Trebuie să-i dăm însă deplină crezare autoarei. Ca etnică germană, ea știe cel mai bine cum au stat lucrurile. Sinceritatea ei este probată și de faptul că Herta Müller tratează cu aceeași lipsă de menajamente și realitatea germană de azi. De la suficiența nativilor care privesc pe orice nou venit
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
o istorie zbuciumată ce avea ca țintă formarea statelor naționale, să se transforme "bătrânul continent" într-o entitate unitară pe toate planurile și din toate perspectivele? Cum se va realiza o asemenea întreprindere și ce consecințe va avea pentru grupurile etnice implicate, grupuri deosebite cultural, religios, economic? Cât de extinsă ar trebui să fie organizația, ce puteri va avea și cum vor funcționa ele? întrebările sunt legitime pentru că formarea UE încheie o istorie multimilenară de conflicte politice, economice, culturale și religioase
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
într-o atitudine specifică față de lume, în mituri fondatoare originale și forme de organizare necunoscute pentru restul lumii. Cadrul cosmologic, cum a denumit sociologul Dimitrie Gusti spațiul natural al existenței colectivităților, a impus dobândirea unui sentiment identitar ce transcendea diferențele etnice, înclinațiile tribale. Spațiul european a impus și s-a impus celor ce l-au umplut, ducând la apariția primelor trăsături definitorii pentru homo-europaeus, tendința spre cuprinderea liberă și rațională a lumii, spiritul iscoditor și criticismul, tentația creativității, a acțiunii inovatoare
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
dintre baladele și legendele noastre populare au corespondent în spațiul balcanic. Dar Andrei Brezianu merge cu un pas mai departe. Analizează comparativ Miorița și balada populară finlandeză Piispa Henrikin Surmavirsi / Balada lui Henric Vlădica. Dincolo de deosebirile firești cauzate de specificitatea etnică și experiența spirituală diferită ale popoarelor român și finlandez, eseistul descoperă o viziune foarte apropiată, rod al existenței unor mitologii surori. Explică autorul: "Dar ceea ce se cere subliniat este faptul că, dincolo de textura amănuntului, firul invizibil legînd între ele două
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
făceau specificitatea societății canadiene de la mijlocul deceniului opt al secolului trecut), nu la cel al faptelor propriu-zise. Dotat cu o memorie prodigioasă, o mare forță de introspecție și o sensibilitate cu totul specială, Ludovic Veghe înregistrează schimbarea viziunii oficialităților asupra etnicilor evrei în funcție de mersul evenimentelor. Dacă la începuturile comunismului a fi evreu era un mic privilegiu, ulterior, o dată cu noua politică națională de după retragerea trupelor sovietice, au apărut, mai întîi discret, apoi tot mai ferm, semnele unui nou antisemitism. În situația dată
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
mersul evenimentelor. Dacă la începuturile comunismului a fi evreu era un mic privilegiu, ulterior, o dată cu noua politică națională de după retragerea trupelor sovietice, au apărut, mai întîi discret, apoi tot mai ferm, semnele unui nou antisemitism. În situația dată, mulți dintre etnicii evrei și-au schimbat numele, dar o formă infantilă, ludică (dacă se poate vorbi de așa ceva) de antisemitism ajunsese să se manifeste chiar și la copiii aflați în primele clase de școală: "De la vîrsta de șase ani, nu mă mai
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
cheremul celui mai perfid deznaționalizator, așa încât, de-a lungul trecutului secol bunăoară să cunoască, după arătările d-lui Nicolae Leahu, șase schimbări de regim politic - 1917, 1918, 1940, 1941, 1944, 1991 - cu masa de urmări: "...războaie, degringoladă, refugii, deportări, epurare etnică, masacre colective, expropriere, foamete organizată, campanii de îndoctrinare și deznaționalizare." Că acestea au marcat, au singularizat, insularizând-o, Moldova de dincolo de Prut ar fi prea puțin spus. Ceea ce trebuie cu precădere reținut este acea strict și permanent controlată nimicire a
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
populară și cea pentru elite, adaptarea neologismelor, limbajul politic, limbajul religios etc. Și cartea recent apărută cuprinde unele observații gramaticale (asupra articolului, a analogiei etc.), dar predominante sînt temele culturale: plurilingvismul, relațiile Orient-Occident, occidentalizarea și mai ales religia și individualitatea etnică. Sînt reluate o serie de articole, inclusiv cîteva dintre cele publicate în ultimii ani în România literară: destinația publicistică explică limbajul accesibil, cu accente subiective, al textelor, cărora nu le lipsește însă aparatul științific necesar. Cititorii cunosc tonul polemic și
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
îmi aduc aminte de ceea ce spunea CVTudor, cu ani în urmă, despre sine însuși. Tribun al poporului care a îmbrăcat cămașa morții, în timp ce România mare, săptămînalul lui, abunda de formulări antisemite - îndreptate împotriva unor persoane cărora li se amintea originea etnică. Spre deosebire însă de Gigi Becali care declară verde că îi plac legionarii, CVTudor avea slăbiciune pentru Antonescu. O slăbiciune de care s-a lipsit, vrînd să dovedească, public, că nu mai e ce a fost. CVTudor s-a metamorfozat
Cine ocoleste pe cine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12652_a_13977]
-
Antisemiții, de la romani, trecând prin Spania inchizitorială și prin evul mediu până în epoca noastră, văd în distincția făcută între dumnezeul celorlalte neamuri scris cu literă mică și Dumnezeul iudaic, scris cu majusculă. Unul din motivele ce au dus la prigoana etnică fără precedent. Evreii, se spune, și-ar fi făcut-o cu mâna lor. Observație cinică. Nici o trufie, oricât de acerbă, dacă este îndreptățită, nu poate fi expusă unor represalii rasiale crunte... Lăsând la o parte numele atâtor oameni de știință
Deteronomul (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12676_a_14001]
-
sa în timpul liceului (faimosul Liceu Militar "Mînăstirea Dealu" din Tîrgoviște): "Eu sînt kulak, adică prince-paysan cu complexele religioase ale faptelor bune cotidiene". Convingerile lui Pandrea vădesc o orientare net conservatoare. Ideea conservatoare, socotește memorialistul, e foarte puternică în structura noastră etnică. Cu toate că i-a eliberat pe țigani, a secularizat averile mînăstirești și a săvîrșit prima împroprietărire a țăranilor, Mihail Kogălniceanu are o doctrină "tipic conservatoare", fiind un fel de Lord Beaconsfield băștinaș. Iar un "revoluționar profesionist și roșu" ca Lucrețiu Pătrășcanu
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
rock: heavy-metal-ul worst cu principiul "I can take it!", grunge-ul cu reversul ("I can"t take it!"), ca o variantă soft de punk ("Burn, mother farger, burn!"), ușor hippie ("All you need is love!"); în fine, raver-ii care respectă particularitățile etnice, religioase sau de gender ale altor grupuri, iar hip-hop-ul doar inițial o miscare militant-ideologizată. Nu e însă foarte clar nici aici care ar fi modelul muzical suprem al grupului din român și, implicit, atitudinea așa-zis ideologică. Deși, la cât
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
la început vocea în favoarea drepturilor nerecunoscute ale românilor din Ardeal, nu mai e dispus, după 1916, a recunoaște drepturi similare minorităților apărute în România întregită. E o decepționantă contradicție a militantismului care se bucura odinioară de o îndreptățire nu doar etnică, ci și generic democratică, umbra sinistră ce-i însoțește patriotismul. Suspiciunea împotriva orașului, socotit "cuib al pierzaniilor", pe care conservatorul poet o împărtășea cu doctrina sămănătoristă, se transformă într-o apucătură a "vînării" statistice a alogenilor: "Dintr-o statistică riguros
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
câte un pahar cu apă rece și să recitească, fără idei preconcepute, articolul meu pe care îl rezum: ca orice om normal cu o anumită pregătire sunt totalmente pentru multiculturalitate și identități multiple. Cred în națiunea civică, nu în națiunea etnică și găsesc că așa este normal. De aceea, cartea lui Victor Neumann, Neam, Popor sau Națiune? bate, în ce mă privește, la uși deschise. Nu știu în ce măsură mai este necesar astăzi să ne raportăm la citatele antisemite și naționaliste ale
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
Și moșii, și părinții.../ Din vremi uitate, de demult,/ Gemînd de grele patimi/ Deșertăciunea unui vis/ Noi o stropim cu lacrimi..." (Noi). Nimic n-ar putea tulbura absolutul negativ al acestei dureri arhaice care se autocontemplă, paradoxală împlinire a frustrării etnice printr-o consubstanțiere cosmică. Nu pare să existe vreo soluție a stării în cauză, în ordinea practică a lucrurilor. "Visul" gratuit, "copil al suferinței", e rodul de vîrf, de ordin spiritual, al decantării suferințelor colective, precum expresia estetică vizată în
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
semnificație particulară. De dată relativ recentă ca fenomen mai larg, cu toate că încercări notorii au avut loc și în deceniile 8 - 9 , manifestările neconvenționale dezvăluie anumite caracteristici ale vieții colective ce depășesc stricta semnificație artistică. Forme ale deschiderii, limbaje fără coloratură etnică și dovezi certe ale implicării artistului în cotidian, aceste expresii complementare solicită nu numai un anumit tip de înțelegere și de sensibilitate, ci și un grad mai înalt de responsabilitate civică și o voință explicită de solidarizare cu valorile morale
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
și artiști pot influența, în timp, mentalități sau psihologii... În timp, și cu bătaie lungă...). Simt durere, indignare, frică și neputință când iau cunoștință de masacre, de devastatoare fanatisme religioase, de ipocrizia asociind puritanismul cu pornografia, de atacuri în masă, etnice sau rasiale, de anomalii mentale și sociale pe toate cinci continentele. Într-adevăr, nu pot asista la "spectacolul lumii" cu superioară indiferență! C. P.: Numiți Memoria ca zestre "un document al haosului tinereții". Ne putem "certa" cu haosul din noi
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
sale, cum avea să mărturisească: ,multe din caracterizările pe care le-am dat mai târziu despre sufletul țăranului român și pe care le-am publicat în Personalismul energetic, în Țărănism, în Românism, precum și în scrierea ce pregătesc acum despre Psihologia etnicului românesc își au baza de documentare în experiențele făcute dimpreună cu tatăl meu." Autorul monografiei observă chiar că în altă privință filosoful și-a urmat tatăl, adică a folosit unele convingeri ale lui, și anume în critica politicianismului epocii, arendașul
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
îi apare filologului ca mai ,logică", mai rațională - după diferite standarde: economia, simplitatea etc.), comparatist (comparația cu situația din alte limbi), argumentul de autoritate ("așa a scris" cutare mare scriitor, sau ,așa a zis" cutare mare lingvist); în fine, criteriul etnic e o combinație între criteriul tradiției și cel al analogiei, modalizate în registru afectiv-persuasiv: ,așa e mai românește". De obicei criteriile se contrazic și e lesne de înțeles că discuțiile dintre specialiști pot continua la nesfîrșit, fiecare avînd dreptatea sa
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
loc sub soare al altora noi, dacă se poate chiar în fața Primăriei, în care înregistrează, ca pe o comedie tristă, transformarea monumentelor din Arad (începând cu ,Monumentul Libertății" al celor 13 generali maghiari uciși în 1949) în instrumente de propagandă etnică sau politică. Rezultatul? O ceartă fără criterii, generalizată și neproductivă: , S-a ajuns până acolo încât nu există statuie și grup statuar în Arad (altfel destul de sărac în acest gen de artă) care să nu fi fost contestate fie ca
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
dedicat cu pasiune dreptului, practicînd avocatura și elaborînd solide studii de specialitate, dintre care unul intitulat Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuțiu. Întreaga eseistică a lui Petre Pandrea ar putea fi văzută ca o pledoarie în favoarea unei morale cu fundamente etnice și biologice, dar animată de un duh umanist, fără partizanatele înguste atît de răspîndite în mediul "sarabandei valahe". Perspectiva se pierde în zările stenice ale psihologiei comunitare: "Simt nevoia să am rădăcinile natale sub picioare, iarba, chiar nămoalele, pe tălpi
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
a cinematografelor care difuzează filme de artă. Sau așa ceva. Firește, țin cu juriul berlinez, pelicula n-ar fi meritat nici atât. Oricum, ideea e că organizatorii festivalului și-or fi zis că difuzarea unui astfel de film ar putea cosmetiza problemele etnice ale României sau cum? Pe scurt, lungmetrajul e slab, demonstrează din nou că literatura bate filmul (care este despre povestea de dragoste dintre un pakistanez, britanic la a doua generație, s-ar spune, dar încă musulman, și o irlandeză, catolică
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
pe care o distruge teroarea e ireparabilă", afirmă un personaj. Mai mulți oameni de cultură s-au reunit aici pentru o conferință literară. De remarcat că printre ei se numără și romancierul Juan Goytisolo sau poetul arab Mahmoud Darwish. Conflictele etnice trec sub lupă, fie că e vorba de holocaust sau de conflictele dintre arabi și evrei. Adresându-se unei tinere membre a acestei etnii, poetul observă că "noi șarabii din Palestinaț suntem celebri pentru că voi sunteți dușmanii noștri". Al doilea
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
Scrie Vladimir Tismăneanu: "Frămîntările revoluționare asociate cu stînga radicală prosovietică au generat, la rîndul lor, o radicalizare a mișcărilor naționaliste de dreapta. În plus, complexitatea politicilor educaționale ale noului stat român și creșterea numărului de studenți au favorizat recrutarea minorităților etnice, în special a evreilor, de partea stîngii. Comunismul și fascismul au apărut simultan în România, primul ca un descendent înstrăinat al mișcării socialiste de dinainte de 1918, iar cel de-al doilea ca un vlăstar al dreptei etnocentrice naționaliste. În ciuda acuzațiilor
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
Andrei Oișteanu Românii nu au fost mari dueliști. Dimpotrivă. Ceva din structura psihică a românului l-a ținut departe de practica duelului. Fără să facem abuz de psihologii naționale și de stereotipuri etnice, trebuie să admitem că despre român se spune că ar fi "iute la mînie", că ar avea un caracter impulsiv. Dar pe cît de repede se mînie, pe atît de repede îi trece supărarea, nefiind resentimentar. Or, duelul este o
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]