347 matches
-
meleagurile natale...” (Vasile Ciocârlan). ...”Multe dintre materialele publicate stau sub semnul evocării, având acea tentă de realitate mâncată de timp, trecând încet, încet în amintire și legendă. ...Reprezentarea în liniile‐i principale a unuia dintre cele mai fertile ținuturi ale etnicității noastre, ținut care a dat spiritualității românești pe Dimitrie Cantemir și Vasile Pârvan, pe Alexandru Vlahuță și George Tutoveanu, pe St roe Beloescu și Gheorghe Roșca Codreanu, pe Ștefan Zeletin și Ștefan Procopiu, pe Victor Ion Popa, G.M. Vlădescu și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din partea autorilor pentru că în 1476, "cu toate rugămințile lui Ștefan cel Mare, nu a trimis ajutorul făgăduit"39. A doua lecție dedicată voievodului moldav se intitula "Poporul român condus de Ștefan cel Mare apără independența Țării", emanând aceeași suprapunere a etnicității cu statalitatea și asimilarea statului cu singurul conducător meritoriu din acele timpuri. Povestirea se construia pe descrierea amănunțită a celor două mari înfruntări cu turcii, din 1475 și 1476, devenind un nou prilej de reamintire a faptului că Ștefan "a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Acest demers ne aduce în postura de a face o analiză selectivă, nicidecum unică sau completă, orientată în special spre concepțiile ce alcătuiesc nucleul tare a acestui câmp științific, și anume cele ce au în vedere explicit sau implicit cultura, etnicitatea și națiunea. 3.2. Rădăcinile teoriilor sociale asupra identității Un prim pas în deslușirea înțelesurilor teoriilor identității constă în "vizitarea" concepțiilor părinților sociologiei și psihologiei: Durkheim, Weber, Cooley, Wundt. Cu toate că o parte din conceptele la care vom face referire în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
un grup; ea doar facilitează formarea grupurilor de orice fel, în mod special a celor din sfera politică. Pe de altă parte, în primul rând comunitatea politică, indiferent cât de artificial este organizată, este cea care inspiră credința într-o etnicitate comună" (Weber, 1968:389). Concepția lui Weber este cea mai complexă din cele prezentate până aici, identitatea apărând ca o credință subiectivă, întreținută de mai mulți factori: fenotip, comparație socială, acțiune politică, memorie colectivă etc. Trebuie menționată aici și distincția
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
își are geneza în confruntările tranzacționale ale actorilor sociali și este în cele din urmă un proces, o realitate intersubiectivă și schimbătoare. Caracterul static al identității este înlocuit cu unul dinamic. Pe aceeași linie, Mitchell (1974) introduce diferența între identitate (etnicitate) drept construct perceptual sau cognitiv și drept construct structural. Identificarea apartenenței la un grup depinde de percepțiile actorilor ce variază în raport cu contextul social asupra diferențelor în practici, obiceiuri, credințe. Mai mult decât atât, interpretările determinate social lasă loc definițiilor contradictorii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
un grup depinde de percepțiile actorilor ce variază în raport cu contextul social asupra diferențelor în practici, obiceiuri, credințe. Mai mult decât atât, interpretările determinate social lasă loc definițiilor contradictorii, sensul care predomină fiind de aceea negociat. "Acest mod de a vedea etnicitatea ca un set de semnificații determinate situațional lasă deschisă, bineînțeles, posibilitatea existenței a mai multe definiții contradictorii pentru un set de actori sociali, într-o situație socială, astfel încât sensul care va prevala este necesar să fie negociat de actorii sociali
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
din America și Vestul Europei. Sciziunile religioase identificate în societatea americană includ participarea la biserică, credințele doctrinare, identitățile, contextele congregaționale locale. Importanța, după cum Manza și Wright arată, implicării religiei nu este doar delegată pentru alte variabile ca și clase sociale, etnicitate sau regiune, însă exercită un efect independent în alegerea celor care votează. Ei observă, tot ca exemplu, că nu a fost o realiniere semnificativă a alegătorilor catolici din 1950 și, totuși, catolicii au devenit mult mai conservatori din punct de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
o anume stimă, începeau să fie înclinați spre naționalism, într-un fel de compensare anticomunistă. Or, eu naționalismul nu puteam să-l suport prea bine, mi se părea oarecum absurd într-o familie și într-o casă unde erau cinci-șase etnicități și se vorbeau două-trei, câteodată chiar patru limbi, pur și simplu așa ceva nu se potrivea acolo; ar fi fost cam suprarealist să intru pe această linie. Or, atunci, înclinația spre religie a fost cea care a înlocuit această identificare, a
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
a unanimității mitice în care trăiește încă Marea Rusie. XIV. Vă așteptăm de 22 de ani!" Ceea ce am relatat în capitolul anterior n-a fost decât începutul prelungirii țarismului în bolșevism. "Pierdută" în 1918, prin întoarcerea la matca firească a etnicității ei, Basarabia va continua să rămână obsesia "onoarei" moștenitorilor Kremlinului: Lenin, Troțki, Stalin, Hrușciov, Brejnev, Cernenko, Andropov, Gorbaciov, Elțân, Putin, Medvedev. Această obsesie va determina prelungirea Războiului de o sută de ani al țarilor împotriva României cu Războiul unei alte
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
lui Marin Preda, roman care nu întâmplător a stârnit proteste insidioase la Moscova, în 1975. Și a fost foarte ușor ca "delirul" mimetic să fie inoculat și în psihismul românilor basarabeni care vreme de peste un veac fuseseră rupți de matricea etnicității, anemiindu-și conștiința națională și devenind o simplă populație. Aceasta este cauza profundă pentru care o mare parte dintre evreii români au alunecat în capcana antitezelor monstruoase. Românii s-au lăsat și ei prinși în acest sorb al întoarcerii la
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Vichy, un passé qui ne passe pas, Éric Conan și Henry Rousso avertizau împotriva posibilelor "abuzuri" de memorie 14. Suntem astăzi, clar, în "exces", un exces legat, cum am avut deja ocazia să semnalăm, de noile moduri de construire a etnicității și identității colective, bazate pe revendicarea universală a recunoașterii suferinței 15. Să fii recunoscut înseamnă să se recunoască faptul că suferi sau ai suferit. Suferința creează drepturi, iar recunoașterea ei este un drept. Ea îl așează pe un piedestal pe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
gusturi, de estetici și de practici. După etapa centralizată, a venit rândul etapei multipolare și dispersate a hiperconsumului, în care diferențierile se efectuează în funcție de o mulțime de criterii, fie ele de vârstă, de muzică sau sporturi preferate, proiecte de viață, etnicitate, orientare sexuală. În ciuda puternicelor curente mimetice și conformiste care structurează aceste microgrupuri, ele nu sunt mai puțin reprezentative pentru turbo-consumerism, datorită mai ales caracterului fluid, instabil, individualist care le este specific. Nimic nu mai seamănă cu configurațiile rigide și etajate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
stăpâna”, iar de cealaltă „fata în casă”, separate de rasa, etnia sau naționalitatea cărora le aparțin. Cariera profesională a unei femei din clasa de mijloc sau de sus din Europa sau America de Nord este astfel posibilă doar între limitele strâmte ale etnicității, clasei și genului (Friesexe "Friese, M.", 1995; Mahnkopfxe "Mahnkopf, B.", 1997). Diviziunile sociale pe criterii de gentc "Diviziunile sociale pe criterii de gen" Globalizarea a dus la o diviziune socială între cei ce rămân legați de „societatea muncitorească”, dependentă de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
diplomacy, globalism and Europenism, „condens-items”, exteriorized projection. 1. Introducere Societatea umană - tot mai complexă ca structură, rol și proiecție grupală - este în prezent indisolubil legată de fenomene care au la bază idei privind securitatea, globalizarea, aderarea, geopolitica, integrarea, protecția, federalizarea, etnicitatea, terorismul, minoritățile semnificative, educația publică, identitatea europeană etc. Toate acestea ar putea constitui virtuale provocări pentru studii aprofundate de psihologie managerială, dar ar putea fi considerate și „noțiuni inventate”. Doar evoluția societății în viitor va putea valida realismul și, eventual
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
românesc În durata lungă. Același patrimoniu simbolic este detectabil În titlul manifestelor emise de grupul Capotă-Dejeu din Munții Apuseni, grup care s-a remarcat prin puternica propagandă anticomunistă. Varietatea tematică prezentă În aceste manifeste este centrată pe noțiunile de patrie, etnicitate, credință, libertate, tradiție contrapuse bolșevismului, ateismului, comunismului, toate comprimate Într-o expresivitate și o retorică mobilizatoare, activatoare: „Solie către frați români”, „Dorul românilor din sclavia bolșevică”, „Rușii - dușmanii dreptății și pământului românesc”, „Stalin - anticristul evangheliilor”, „Noi nu vrem bolșevism”, „Țărani
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
diferențe între oamenii societăților moderne bazate pe variate cunoștințe despre natură, societate și om. Se mențin diferențele dintre albi și negri, decise, de astă dată, de conducerile negrilor, nu ale albilor, ca în trecut. Din anii 1960 negrii au ales "etnicitatea" și "mișcarea negrilor merge nu doar împotriva tendințelor restului societății, tinzând să-i pună pe poziții antagoniste, ci și împotriva celor mai nobile cerințe ale lor și a tradițiilor acestei țări". (12, p. 106) Cu un sfert de secol în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
esențială pentru definirea identitară a consumatorului, reliefează caracterul particular în opoziție cu cel general al alimentării în sens cultural 169. Studii recente referitoare la mâncare ca marcă diferențială au arătat că alimentația și identitatea constituie o problemă complexă și că etnicitatea, de exemplu, nu poate fi singura condiție identitară. Bucătăriile italiană, indiană, chinezească și japoneză sunt preferate și în afara spațiilor italian, indian, chinezesc sau japonez. Pe baza aceluiași principiu, italienii, indienii, chinezii și japonezii pot consuma și preparate pregătite de alte
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
partidele postcomuniste nu au fost formate pe baza structurii clasice a clivajelor identificată de Lipset și Rokkan (1967). Explicația este una relativ simplă: regimurile comuniste au eliminat diferențele majore de tip social-teritoriale prin intermediul ideologiei egalitariste promovate (van Biezen 2003, 35-36). Etnicitatea, limba, religia sau localizarea urbană nu creau diferențe între cetățeni. Referitor la proprietate, doar statul beneficia de acest drept, eliminând posibile disparități între proprietari și muncitori. Drept urmare, liniile de clivaj existente în Europa de Vest nu au correspondent în spațiul postcomunist.9
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
liberalism în cazul PNG, socialism în cazul PRM) și gradul de conservatorism al electoratului (cel "libertin" este mai degrabă favorabil PNG, în timp ce "tradiționaliștii" sunt pro-PRM). In privința argumentelor, se pare că religia a avut câștig de cauză pentru PNG, iar etnicitatea pentru PRM (Sum 2008, 13-15). Pentru a rezuma și sintetiza caracteristicile celor două partide vom folosi tabelul de mai jos: Tabelul 1: Caracteristicile PRM și PNG-CD în perspectivă comparată PRM PNG lider marcant C.V. Tudor George Becali biografie (domeniu predilect
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
and Moldova". East European Politics and Societies 18(2): 316-341. Birch, Sarah. 2003. Electoral Systems and Political Transformation in Post-Communist Europe. New York: Palgrave Macmillan. Birnir, Johána Kristín. 2007. Ethnicity and Electoral Politics. New York: Cambridge University Press. Birnir, Johána Kristín. 2009. "Etnicitate și politică electorală în România". Sfera Politicii (138): 46-62. Bourdieu, Pierre. 1979. La distinction. Critique sociale du jugement. Paris: Minuit. Braud, Philippe. 2004. Sociologie politique, 7th edition. Paris: Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence. Brubaker, Rogers. 1996. Nationalism Reframed
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fi consultate pe site-ul Autorității Electorale Permanente și pe cel al Biroului Electoral Central din București. 5 Termenul este utilizat în mod obișnuit în literatura anglo-saxonă și americană dar cu un număr important de precauții în altele. Birnir definește etnicitatea ca fiind "o auto-identificare de grup în jurul unei caracteristici care este foarte dificil, dacă nu imposibil, de modificat, cum ar fi limba, rasa sau așezarea geografică" (Birnir 2009, 46-62). 6 O demonstrează, de exemplu, minoritățile maghiară din România și Slovacia
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
similitudini fundamentale în privința mecanismului integrării și excluderii marginalilor și străinilor din spațiul românesc medieval cu a celor din spațiul african actual. În acest sens, studiul lui Marcelino evidențiază faptul că există o corelație între semnificațiile atribuite ocupațiilor străinilor, naționalitatea lor, etnicitatea și nivelul de acceptare, interacțiunea cu autohtonii, dar și gradul de toleranță cu care sunt priviți. Mai mult decât atât, Marcelino susține că "nivelul de trai, resursele și imaginea europenilor au determinat marginalizarea și excluderea emigranților în insulele Capului Verde"377
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
conduse de Departament creșterea relevanței cercetării pentru a întâmpina nevoile clienților. 5. Întărirea calității și a accesului la studiile postliceale și la educația adulților, prin reducerea inechităților în privința accesului la colegiu și a completării studiilor printre studenții diferiți prin rasă, etnicitate, status socio-economic, dizabilități întărirea responsabilității instituțiilor postliceale stabilirea unor mecanisme efective de finanțare pentru educația postliceală întărirea colegiilor și a universităților tradiționale pentru afroamericani, hispanici și nativi îmbunătățirea alfabetizării și a deprinderilor de angajare pentru adulții americani. 6. Stabilirea unui
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
superioare vin direct din fondarea pieței deasupra unui vacuum moral. Piața aduce cu ea valori morale intrinseci fără a fi în mod necesar realizate ca valorile religioase, comunitare și democratice. Agenții sociali, prin definiție diferiți, pot intra în piață în virtutea etnicității, religiei, clasei sau credințelor și aspirațiilor individuale și culturale, și toți pot și tind să dizolve diferențele și să-și urmărească interesele particulare într-un schimb mutual benefic. Din această perspectivă ei au șanse egale. Același lucru se întâmplă și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pentru resurse între grupurile sociale dominante și cele dominate; dar, spre deosebire de Marx, Weber consideră că există nu numai două, ci numeroase grupuri "de status" care dețin diverse grade ale puterii. Aceasta din urmă se exprimă prin politică, apartenență de gen, etnicitate și religie. Legitimitatea ordinii sociale (și, implicit, depășirea mediilor conflictuale) va fi dată, după Weber, prin raționalizare: birocrația este forma de raționalizare eficientă de introducere a calculului rațional în spațiul social, asigurându-se astfel autoritatea politică legală. O altă formă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]