KorAP: Find »[drukola/base=etnicitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...15 >

354 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259

prima ediție americană: 1995). TAINE Hippolyte (1885), Les Origines de la France contemporaine, Paris, Hachette. Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Asociație, CETĂȚENIE, Diferență (dreptul la Î), LAICITATE, NAȚIUNE, PATRIE, Sociabilitate, SOLIDARITATE, STRĂIN Frontieretc "Frontiere" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), DOMINAȚIE, ETNICITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Suveranitate/suveranism, Ținut Frustrare relativătc "Frustrare relativă" Φ Marginalitate/marginalizare Gtc "G" Genocidtc "Genocid" De la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, conceptul de genocid face parte dintre noțiunile de drept internațional, din vocabularul mediatic, jurnalistic și cotidian

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
și EWING Winifred Crum (coordonatori) (1975-1976), Cases Studies on Human Rights and Fundamental Freedoms. A World Survey, 5 vol., Haga, Martinus Nijhoff. Φ ALTERITATE, COLONIALISM, Discriminare, DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, Etnocentrism, Etnocid, RASISM, Servitute, TOTALITARISM, Tribalism, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ghetoutc "Ghetou" Φ ETNICITATE, Excludere, Melting pot Globalizaretc "Globalizare" Φ Cosmopolitism, MONDIALIZARE Grup de apartenență/de referințătc "Grup de apartenenȚĂ/de referinȚĂ" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î) Grupuri restrânse (dinamica Î)tc "Grupuri restrânse (dinamica ~)" Intuitiv, fiecare dintre noi crede că știe ce Înseamnă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
trăsături culturale susceptibile să-l caracterizeze În mod obiectiv. În schimb, o asemenea delimitare devine posibilă În momentul În care punem În evidență modul cum actorii Își trăiesc raporturile șsublinierea noastrăț cu aceste trăsături. Astfel, cultura poate deveni semnificativă pentru etnicitate atunci când se confundă cu o formă de conștiință de sine a oamenilor” (Vinsonneau, 2002, p. 120). Identificările În contextul interculturalității nu rezultă așadar din juxtapunerea unor identități etnice date (ceea ce ne-ar duce la o perspectivă esențialistă), ci din negocierea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
proces obiectiv, ci depinde În mare măsură de percepția pe care grupurile dominante ă inclusiv sociologii ă o au cu privire la unele dintre celelalte grupuri. Fredrik Barth, În Ethnic Groups and Boundaries 2, subliniază la rândul său că trăsăturile asociate cu etnicitatea În America epocii contemporane nu pot fi considerate trăsături esențialiste (Barth, coordonator, 1969). Grupurile rezultate ca urmare a imigrației Își retrasează În permanență „granițele” pentru a-și defini apartenența „negociată” la cultura dominantă. Întrebările contemporane Primele formulări sociologice legate de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
semnificative În lumea contemporană, acesta este cel al imigrării (Schnapper, 1991 și 1998). De aceea, simpla menționare a diferențelor terminologice utilizate În diferite contexte pune În lumină numeroasele mize ale acestei recunoașteri. Dincolo de Atlantic, se folosește În continuare termenul de etnicitate, ceea ce trimite la ideea unei societăți rezultate dintr-o imigrație recentă, În care grupurile sociale și-au folosit, reinterpretându-le, originile culturale pentru a-și defini locul În cadrul asamblului american. Până și astăzi, când etnicitatea a devenit În mare măsură „simbolică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
se folosește În continuare termenul de etnicitate, ceea ce trimite la ideea unei societăți rezultate dintr-o imigrație recentă, În care grupurile sociale și-au folosit, reinterpretându-le, originile culturale pentru a-și defini locul În cadrul asamblului american. Până și astăzi, când etnicitatea a devenit În mare măsură „simbolică” (Gans, 1994), sau chiar un fenomen experimentat la nivel exclusiv individual, fără legătură directă cu vreun grup etnic (Hollinger, 1995), ea rămâne un element identitar fundamental. Sociologii britanici fac adesea referire la conceptele de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
Abia recent au Început să apară studii care iau În considerare experiențele de discriminare sau de păstrare a trăsăturilor culturale specifice dincolo de prima generație de imigranți, sociologii francezi rămânând de foarte multe ori reticenți când trebuie să vorbească despre o „etnicitate”care, pentru ei, ar trimite la un comunitarism Închis În sine Însuși. Dimpotrivă, așa cum s-a remarcat, din motive legate de istoria societăților pe care le-a studiat, tradiția sociologică anglo-americană a fost deosebit de sensibilă la pluralismul cultural, punând În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
democrație În America, București, Humanitas, 1995; Souvenirs (1850-1851), L’Ancien Régime et la Révolution (1856), Paris, Robert Laffont. WIEVIORKA Michel (1993), La Démocratie à l’épreuve: nationalisme, populisme, ethnicité, Paris, La Découverte. Φ Anomie, Asociație, Devianță, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), ETNICITATE, Excludere, Inegalități sociale, Melting pot, Minoritate, Recunoaștere (politică de Î), SOCIALIZARE, SOLIDARITATE Intercultural (didactica Î)tc "Intercultural (didactica ~)" Pedagogia interculturală a luat naștere În Franța la Începutul anilor ’70, În contextul migrărilor. Preocupările apărute atunci În privința dificultăților școlare ale copiilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
devianța. Și o sociologie a Națiunii Întâlnește ideea de creuzet sau melting pot ă În Africa, de exemplu, unde construcția democratică impune, desigur, o reprezentativitate etnică și regională, dar și o ștergere treptată a particularismelor. Pe măsură ce urcăm pe scara socială, etnicitatea face din ce În ce mai puțin parte din identitatea de bază. În plus, există și un melting pot urban, din cauza migrării dinspre zonele rurale Înspre cele urbane. Integrarea națională de după dobândirea independențelor depășește treptat tot ceea ce era conflictual În reunirea unor etnii diferite

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
Colin. RIVIERE Claude (2000), Anthropologie politique, Paris, Armand Colin. SCHNAPPER Dominique (1991), La France de l’intégration. Sociologie de la nation en 1990, Paris, Gallimard. WIEVIORKA Michel (coordonator) (1996), Une société fragmentée. Le multiculturalisme en débat, Paris, La Découverte. Φ Devianță, ETNICITATE, Etnie, INTEGRARE, Metisaj, MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, STRĂIN Metisajtc "Metisaj" Cuvântul a pătruns În lexicul francez și mai ales În doxa contemporană cu doar câțiva ani În urmă, cu destulă vâlvă. El face parte dintre reperele unui discurs „postmodern”, purtător al tuturor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
1997), Pourrons-nous vivre ensemble? Egaux et différents, Paris, Fayard. WALZER Michael (1997), On Toleration, New Haven, Yale University Press. WIEVIORKA Michel (1993), La Démocratie à l’épreuve: nationalisme, populisme, ethnicité, Paris, La Découverte. Φ Apartenență (sentiment de Î), Comunitate, Discriminare, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, MINORITĂȚI (drepturileî), Mobilizare, MULTICULTURALISM, Recunoaștere (politică de Î), Vulnerabilitate Minorități (drepturile Î)tc "MinoritĂȚi (drepturile ~)" La sfârșitul secolului XX, minoritățile au revenit În mod remarcabil În prim-planul actualității. În paralel, chestiunea drepturilor lor a căpătat o importanță

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
nu poate fi disociată de funcționarea realmente democratică a societății (Wieviorka și Ohana, coordonatori, 2001). Această chestiune ne trimite la aceea a caracterului mai mult sau mai puțin rigid ori, dimpotrivă, flexibil și contingent al identităților pe care le construiesc etnicitatea, cultura, limba și religia. Această dezbatere nu este totuși esențială pentru Înțelegerea alteia, și anume cea privind drepturile minorităților: pe de o parte, viziunea esențialistă Întruchipată de Volk-ul lui Herder este mult depășită și se recunoaște, În general, caracterul eminamente

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
pp. 129-141. WIEVIORKA Michel și OHANA Jocelyne (coordonatori) (2001), La Différence culturelle. Une reformulation des débats, Paris, Balland. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), CETĂȚENIE, CETĂȚENIE (codul Î), Comunitate, Diferență (dreptul la Î), Discriminare, DIVERSITATE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, MULTICULTURALISM, NAȚIUNE, Recunoaștere (politică de Î), Separatism Mixofobie/mixofilietc "Mixofobie/mixofilie" Φ ANTIRASISM, Metisaj, NEORASISM, RASISM Mobilizaretc "Mobilizare" Problematica mobilizării este legată de cea a acțiunii colective și de cea a schimbării sociale. Ea a dat naștere mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
1998a), „Le multiculturalisme est-il la réponse?”, Cahiers internationaux de sociologie, vol. 105, iulie-decembrie, pp. 229-260. — (1998b), „Le multiculturalisme”, Cahiers du CEVIPOF, nr. 20, pp. 105-129. Φ CETĂȚENIE, Comunitate, COTE, Culturalism, Diferență (dreptul la Î), DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Muzică și societățitc "Muzică și societĂȚi" Pluralitatea este o caracteristică esențială a muzicii, a cărei natură individuală și colectivă răspunde nevoilor primordiale de exprimare ale umanității, incarnând, prin stilurile și tendințele sale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
Ethnic Origin of Nations, Oxford, Basil Blackwell. SURATTEAU Jean-René (1972), L’ Idée nationale de la Révolution à nos jours, Paris, PUF. TILLY Charles (coordonator) (1975), The Formation of National States in Western Europe, Princeton (NJ), Princeton University Press. Φ DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnie, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), Stereotip, Suveranitate/suveranism Neamtc "Neam" Neamul, fracțiune a clanului, este un grup de filiație organizat uniliniar (patriliniar, cu apartenența transmisă prin bărbați; matriliniar, cu apartenența transmisă pe linie maternă). ν

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
Freire privind specificul afro-brazilian. Astfel, cântărețul Gilberto Gil Îi Îndeamnă pe negri să se servească de negritudinea lor pentru a Îmbrățișa cauza generală a luptei Împotriva opresiunii; În același timp Însă, continuă să existe o poezie mai puternic marcată de etnicitate, reprezentată de Oswaldo de Camargo, care cântă Africa asemenea unui fiu ce se adresează unei mame aflate undeva departe, precum poeții din orașul Bahia, chiar mai nostalgici decât el. În Caraibe, trebuie să-l menționăm, la Puerto Rico, pe Luis Palès

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
une nuits (prima ediție: 1998). TAYLOR Charles (1998), Les Sources du moi. La formation de l’identité moderne, trad. fr., Paris, Seuil (prima ediție americană: 1989). WIEVIORKA Michel et alii (1992), La France raciste, Paris, Seuil. Φ ANTIRASISM, COTE, DOMINAȚIE, ETNICITATE, Metisaj, PREJUDECATĂ, Rasă, RASISM, Stereotip, XENOFOBIE Normătc "Normă" La Cicero, cuvântul latin norma desemna În același timp un instrument (În speță, un echer) menit să indice unghiul drept și un principiu director (mai exact, o linie de conduită). Îi sunt

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
culturi, dreptul său de a fi diferită, chiar perpetuarea sa. Etnocentrismul oprimaților ar fi deci „prețul ce trebuie plătit pentru ca sistemele de valori ale fiecărei familii spirituale sau ale fiecărei comunități să se păstreze” (Lévi-Strauss, 1983, p. 15). Întoarcerea la etnicitate la care ne invită relativiștii radicali neglijează faptul că noi posedăm o pluralitate de identități semnificative de care nu ne putem lipsi fără riscul de a renunța la aspectul omenesc cel mai specific: diferențiabilitatea individuală. În aceste condiții, „dreptul la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
MORIN Edgar și PIATTELLI-PALMARINI Massimo (coordonatori), L’Unité de l’homme, Paris, Seuil, pp. 491-507. TAGUIEFF Pierre-André (1988), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, La Découverte. Φ Culturalism, Cultură, Diferență (dreptul la Î), DIVERSITATE, ETNICITATE, Etnocentrism, IDENTITĂȚI CULTURALE, MULTICULTURALISM, PREJUDECATĂ, RASISM Patrietc "Patrie" Φ FRATERNITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE Patrimoniu culturaltc "Patrimoniu cultural" Provenită din etimonul latin patrimonium, vocabula „patrimoniu” caracterizează ceva bun, interesant, esențial pentru fiecare și, În aceeași măsură, pentru colectivitate. Combinată rând pe rând

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
TAGUIEFF Pierre-André (1987), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, Gallimard. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Devianță, Discriminare, Etnocentrism, Grupuri restrânse (dinamica Î), Instituție, INTERCULTURAL (didactica Î), REPREZENTARE SOCIALĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Primordialismtc "Primordialism" Φ ETNICITATE, NAȚIONALISM Puteretc "Putere" Puterea, remarca Bertrand Russell Încă de la sfârșitul anilor ’30, nu se limitează la exercitarea ei: „producere de efecte căutate”, ea desemnează ă În funcție de intențiile sau de așteptările comune ă „o capacitate de transformare inerentă acțiunii umane”, În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
negative a alterității, care se operează după o gradație a respingerii. Ceea ce se poate observa sunt gradele de acceptare sau de aversiune față de diferit, variațiile ținând În același timp de specificarea categoriei respinse (după origine sau apartenență, naționalitate sau religie, etnicitate sau cultură) și de criteriul relațional reținut, care permite măsurarea distanței sociale pentru un tip sau altul de relații („a avea contacte intime cu un membru al grupului x”, „a avea un astfel de vecin, soț sau patron” etc.). Trebuie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
dorințelor”, „pasiunilor” sau „afectelor” ș.a.m.d. Analizele și discuțiile anterioare ne-au permis să schițăm o primă imagine a conceptului de rasism. Acesta apare atunci când o anumită conceptualizare a diversității umane, „biologizantă” (sânge, rasă, ereditate) sau „culturalizantă” (civilizație, cultură, etnicitate), este pusă În serviciul unor interese politice și sociale cu scopul de a legitima un mod de excludere (segregare, discriminare, expulzare, exterminare) sau de exploatare a unei categorii de populație (sclavagism, colonialism). Rasismul produce astfel „indezirabili”, „necivilizabili”, „irecuperabili”, „neasimilabili”, pe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
Ethique et politique de la reconnaissance, Bègles, Ed. du Passant. TAYLOR Charles (1989), Sources of the Self, Cambridge (Mass.), Harvard University Press. — (1994), Multiculturalisme. Différence et démocratie, trad. fr., Paris, Aubier (prima ediție americană: 1992). Φ Comunitate, Diferență (dreptul la Î), ETNICITATE, MULTICULTURALISM, SOLIDARITATE Reglementare socialătc "Reglementare socială" O riglă 1 este un instrument care servește la „trasarea liniilor drepte” și la „trasarea unor urme”, la „indicarea direcției” și la „ordonare”. În contextul logicii formale, regula este o procedură operatorie prin care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
1957), Brücke und Tür, Stuttgart, Koehler Verlag (prima ediție: 1909). STRAUSS Anselm (1978), Negotiations, Varieties, Contexts, Process and Social Order, San Francisco, Jossey Bass. Φ Convenții (socio-economia Î), HIBRIDITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, Metisaj, SOCIALIZARE Trăsături identitaretc "TrăsĂturi identitare" Φ Difuziune/difuzionism, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, NAȚIONALISM Triadă republicanătc "Triadă republicană" Φ FRATERNITATE Tribtc "Trib" Împrumutat de la instituțiile politice ale Antichității (cele douăsprezece triburi ale lui Israel, cele zece triburi din Atica sub Clistene, simbolizate de eroi locali), termenul are o semnificație În istorie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
simț al ierarhiei. C. R. & CARATINI Roger (1986), La Force des faibles, Paris, Larousse. HENNEBELLE Guy (coordonator) (1992), Le Tribalisme planétaire, dosar tematic al revistei Panoramiques, nr. 5, trimestrul al treilea. RIVIERE Claude (2000), Anthropologie politique, Paris, Armand Colin. Φ Conflict, ETNICITATE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, STRĂIN, Trib, VIOLENȚĂ Țtc "Ț" Țap ispășitortc "Țap ispășitor" Φ ATRIBUIRE (teoriileî), PREJUDECATĂ, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ținuttc "Ținut" Comunități de comune, comunități de aglomerări, „ținuturi” cu nume motivate și construite pornind de la un element de relief, uneori derivate din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]