215 matches
-
în 1907 și susține existența unei tendințe puternice de a folosi standardele propriului grup în evaluarea altor grupuri și de a plasa in-grupul în vîrful ierarhiei simbolice a prestigiului, iar out-grupul, pe ranguri inferioare. Fiind o atitudine colectivă general împărtășită, etnocentrismul constă în "repudierea [...] formelor culturale: morale, religioase, estetice diferite de cele ale unei societăți date" (Summer, 1907, apud Renard-Casevitz, 1999, p. 220). Această tendință constituie o trăsătură universală a relațiilor culturale intergrupuri, dar nu și a psihologiei interculturale, care evită
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
adecvate" și "morale". Ei privesc comportamentele diferite ca neinteligibile și degradate, din cauza tendinței de a aplica propriile valori și standarde culturale în judecarea comportamentelor sociale și a structurii mentale proprii altei culturi. 2.5. Relativismul cultural La polul opus al etnocentrismului se află relativismul cultural, care susține caracterul distinct al fiecărei culturi și insistă să sublinieze că o anumită conduită culturală nu trebuie judecată după criteriile altei culturi, ci trebuie privită prin prisma propriului sistem evaluativ. M. Herskovitz (1958) a lansat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unde validitatea ecologică este mai scăzută. Toate determinările evocate susțin cu putere determinările culturale asupra fenomenelor psihice primare, ceea ce reconfirmă rolul decisiv al culturii în modelarea personalității individuale și colective. CAPITOLUL 5 Relativismul cultural al postulatelor psihologiei sociale 5.1. Etnocentrismul metodologic și carențele sale Desigur, prin deschiderea către social la rîndul său puternic impregnat cultural -, psihologia socială a constituit ramura privilegiată a psihologiei care a fost examinată din perspectivă interculturală (Smith, Bond, Kagitcibasi, 2006). Premisa studierii interculturale a postulatelor psihologiei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
violența colonială, globalizantă. Fiecare a conceptualizat un anume tip de antropocentrism deviant de la antropocentrismul dialogic creștin, ca ocultare a libertății după fire a omului. Numele celor trei forme deviante în ideologii au fost: proletcentrism (care a dus la revoluțiile proletare), etnocentrism (generator de războaie devastatoare între marile națiuni europene) și occidentalocentrism cu tendințe spre globalocentrism. Primul centrism a dominat secolul al XIX-lea, culminând, însă, în al XX-lea; al doilea se dezvoltă paralel și în antiteză și coincide cu modernismul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
târziu, termenul barbar a fost înlocuit cu sălbatic, provenit din latinescul silvaticus, însemnând "al pădurii" (care vine din pădure) și trimițând tot la natură: la origine, animalele considerate sălbatice erau cele care trăiau libere, în codru. Termeni fondatori, piloni ai etnocentrismului, cuvintele "barbar" și "sălbatic" au în comun respingerea celuilalt, a străinului, în natură sau, mai exact, în animalitate. Altfel spus, în lumea celor fără de suflet. Și totuși, oameni fără de suflet? Cum să existe așa ceva? În orice caz, îndoielile au existat
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
produsului și nevoia legitimă a acestui produs, producând consumatorul legitim (dotat cu definiția socială a produsului legitim și cu dispoziția de a-l consuma în forme legitime) astfel ea tinde la nerecunoașterea limitărilor etnice și intelectuale, păstrându-se într-un etnocentrism logic și etnic. Sistemul școlar manifestă tendința de autoreproducere și autoperpetuare, după regulile standardizate ale rutinei școlare, reproducând cu întârziere schimbările survenite în arbitrariul cultural pe care îl legitimează. Bourdieu vorbește însă despre o autonomie relativă a sistemelor de învățământ
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
casă să fie o "școală în miniatură", ea va deveni o amenințare la sistemul școlar ca loc fizic în care învățarea este controlată și sancționată oficial. Dincolo de orice încercare de a surprinde atitudini și manifestări tipice, cei mai mulți cercetători constată un etnocentrism al cadrelor didactice, care nu acceptă punerea în discuție și negocierea valorilor și practicilor școlare. Altfel spus, dialogul școală familie are mai mult o funcție simbolică fiind un mijloc de legitimare a procedurilor instituite. În consecință reprezentanții școlii sunt puțin
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și subminarea precarului echilibru existent la ora actuală În lume și În fiecare țară. Noua economie presupune un nou echilibru macroeconomic, regional și global, care trebuie să se bazeze pe „informaționalul real”. Economia respectivă este marcată și de trecerea de la etnocentrism la economocentrism, În sensul că „patriotismul” noii economii este determinat de apartenența la o zonă monetară, la un segment de piață, sau la o zonă liberă. Economic vorbind, patriotismul postmodern poate fi exprimat prin formula: „Patria mea este eficiența.” Noua
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
vorba aici despre o gândire despre economie și societate specifice lumii occidentale, occidentalismului în general. Nu am discutat despre bani și legi economice raportându-ne la lumea orientală și la valorile sale, altele decât cele ale noastre. Suntem în mijlocul unui etnocentrism declarat , prin asta înțelegând "judecarea altor culturi prin comparație cu cea căreia îi aparți"32. Dincolo de această platformă doctrinară declarată este important să înțelegem că J.M. Keynes ne-a oferit, începând cu mijlocul secolului trecut, soluțiile de intervenție statală în
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
decât altul. Relativismul cultural, întemeiat, de altfel, pe producții filosofice tot de sorginte europeană ale sfârșitului de secol al XIX-lea și începutul secolului XX, a fost nu doar un răspuns intelectual și umanist dat eurocentrismului, ci oricărui gen de etnocentrism. Promovată în anii ’50-’60, această paradigmă constituie baza teoretică a multiculturalismului de azi. Deși relativismul cultural nu se reduce la relativismul moral, el îl include și pe acesta din urmă. Or, este evident că a admite legitimitatea oricăror valori
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt în interiorul unui grup și ceilalți, din afara lui, dintre „noi” și „ei”. Distincția nu indică o simplă separare fizică, o apartenență formală, ci incumbă un complex de reprezentări și sentimente, ce determină comportamente specifice. Suntem, astfel, de pildă, pe terenul etnocentrismului, ceea ce înseamnă considerarea propriului grup etnic ca fiind cel mai valoros, standardele constituind criterii de evaluare a oricărei alte etnii. Dar și alte genuri de stereotipuri și discriminări sunt bazate pe categorizarea in-group și out-group, cum ar fi cele de
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mândria de „noi”, acompaniată adesea de o implicită sau expresă desconsiderare a celorlalți, este vizibilă începând de la grupurile familiale, trecând prin cele de frății și găști, comunitare și profesionale, până la etnii și națiuni - semnificativ fiind în acest sens fenomenul de etnocentrism, care a captat atenția mai multor discipline socioumane, în special a antropologiei culturale, sociologiei și psihologiei sociale. Există tentația din partea „localului” (diadă de îndrăgostiți, grup de prieteni, colectiv didactic, zonă rezidențială, țară etc.) de a-și supraestima unicitatea, ceea ce a
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o legătură puternică între orientarea religioasă extrinsecă (operaționalizată prin indicatori de genul: "calificarea religiei ca fiind foarte importantă", "participare frecventă la biserică", "inflexibilitate doctrinală") și o serie de trăsături de personalitate care evidențiază o raportare negativ diferențiatoare la "celălalt", precum etnocentrismul, autoritarismul, dogmatismul, distanță socială sporită, rigiditatea, și, mai ales, activarea unor forme specifice de prejudecăți, de tipul celor rasiste. Ancorată în conștiința individuală, sporind nevoia alegerilor personale, religiozitatea contemporană își conservă într-o manieră ocultată funcțiile și mecanismele tradiționale, precum
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
doar interesele oamenilor, fie prin restrângerea acestei sfere, caz în care am considera doar interesele unor oameni, nu ale tuturor oamenilor. Se ajunge iarăși la centrism. Plumwood încearcă să construiască un model general al oricărui "centrism"129. Să considerăm cazul etnocentrismului. Renunțarea la etnocentrism nu presupune abandonarea oricărei localizări culturale, așa cum ar susține Grey, ci recunoașterea acestei localizări culturale a ființei umane, dar fără a ajunge la o centrare exclusivă pe o anumită cultură. Altfel spus, rămânem localizați într-o lume
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fie prin restrângerea acestei sfere, caz în care am considera doar interesele unor oameni, nu ale tuturor oamenilor. Se ajunge iarăși la centrism. Plumwood încearcă să construiască un model general al oricărui "centrism"129. Să considerăm cazul etnocentrismului. Renunțarea la etnocentrism nu presupune abandonarea oricărei localizări culturale, așa cum ar susține Grey, ci recunoașterea acestei localizări culturale a ființei umane, dar fără a ajunge la o centrare exclusivă pe o anumită cultură. Altfel spus, rămânem localizați într-o lume policentrică, adică recunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ofertei în domeniul inteligenței economice a respins bazele obiective ale unei piețe axate pe termenul scurt. Dinamica internă a acestui sector decurge în principal din concurența la care s-au angajat întreprinderile americane și ea a fost una marcată de etnocentrism. Dar etnocentrismul nu este singura explicație culturală a deficiențelor înregistrate de întreprinderile americane față cu concurența internațională în domeniul inteligenței economice. Aici, problema de bază a ingineriei informației este lipsa sa de rentabilitate colectivă. Logica sistemului este una individualistă. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
domeniul inteligenței economice a respins bazele obiective ale unei piețe axate pe termenul scurt. Dinamica internă a acestui sector decurge în principal din concurența la care s-au angajat întreprinderile americane și ea a fost una marcată de etnocentrism. Dar etnocentrismul nu este singura explicație culturală a deficiențelor înregistrate de întreprinderile americane față cu concurența internațională în domeniul inteligenței economice. Aici, problema de bază a ingineriei informației este lipsa sa de rentabilitate colectivă. Logica sistemului este una individualistă. Fiecare întreprindere cu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Actul respectiv poate fi interpretat ca viol numai de o parte a culturii respective. Culturi care diferă de "a noastră" par mai omogene decît în realitate, cînd sînt privite de la distanță. Această abordare înșelătoare, de la distanță, a fenomenului, este baza etnocentrismului. Focalizarea are aici un rol important. Presupun că în fiecare comunitate, mică sau mare, veche sau recentă, îndepărtată sau apropiată, deosebirile sporesc pe măsură ce punctul de vedere devine mai apropiat. Violul sugerează o poveste cu mai multe episoade. Alcătuirea unui substantiv
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
din punct de vedere cultural; dar cine, atunci, devine reprezentantul culturii? O astfel de recunoaștere și analiză a narațiunilor și a sensurilor subiective pe care le poartă pun în dificultate analiza academică în aceeași măsură ca și dilema socială dintre etnocentrism și relativism. * * * Niveluri de focalizare Comparați următoarele propoziții: e) Mary participă la întrunire. f) Am văzut că Mary participă la întrunire. g) Michele a văzut că Mary participă la întrunire. În toate cele trei exemple se afirmă că Mary a
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
perpectiva obiectivistă a existenței unui loc perfect detașat de orice abordare particulară. Dar, câtă vreme adevărul e scos din vocabularul epistemologic și e redus la utilitatea etică, concepția pragmatistă scapă acuzației de relativism și se refugiază în ceea ce Rorty numește etnocentrism: "A fi etnocentric înseamnă a împărți rasa umană în oamenii cărora un individ trebuie să-și justifice propriile credințe și ceilalți. Primul grup ethnos-ul unui individ îi cuprinde pe cei care împărtășesc suficient din credințele individului pentru a face posibilă
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în care ele acționează în cadrul societății contemporane. 100 William Graham Sumner (1840-1910) a fost profesor la Universitatea Yale, din SUA. Pe lângă faptul că a dat naștere cuvântului "folkways" și a sensurilor sociologice ale acestuia, este creditat și pentru introducerea termenului "etnocentrism". Sumner a fost, de asemenea, primul care a predat un curs denumit "sociologie" în Statele Unite ale Americii, făcând asta chiar înainte ca Émile Durkheim să impună sociologia ca disciplină autonomă de studiu în Europa. 101 William Graham Sumner, Folkways: a
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
număr însemnat de împrumuturi neologice conțin radicalul etno-, care funcționează și ca element de compunere și își are originea în greacă, dar cuvintele construite cu el au fost preluate din franceză, iar, uneori, și din alte limbi: etnie (< fr. ethnie), etnocentrism (< fr. ethnocentrisme, engl. ethnocentrism), etnogeneză (< fr. ethno-genèse), etnograf (< fr. ethnographe), etnografie (< ethnogra-phie), etnolog (< fr. ethnologue), etnologie (< fr. ethnologie), etnonim (< fr. ethnonyme). De la baza germanică, folk, româna are cîteva elemente referitoare la creația populară și la știința care o are ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
propune o comparație sistematică Între istoriile intelectuale și politice din România și Germania de Est, dar permite unele clarificări reciproce. Miza acestei intersectări a sociologiei cu istoria este aceea de a evita limitările fiecărei discipline, Închiderea paradigmatica În teorie sau etnocentrismul istoric. Glosar ABM - Arbeits-Beschafungs-Maßnahmen, posturi cu durată determinată, create pentru a sprijini reconversia sau inserția diferitelor categorii de personal care au trebuit să-și schimbe locul de muncă În Germania de Est după 1990. ABF - Arbeiter und Bauern Fakultäten, facultățile
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
el, ideologia avea un sens mai ales peiorativ, poate și mult prea conotat istoric. Undeva, propunea Înlocuirea noțiunii de ideologie prin cea de sociodicee (referindu-se astfel la unul dintre sensurile sale particulare, acela de Weltanschauung). Ideologia evocă prin etimologie etnocentrismul, În vreme ce sociodiceea trimite mai degrabă la o viziune fundamentală a oricărei construcții științifice sau invenții artistice. Ideologia este pentru el fără Îndoială un echivalent posibil pentru doxa, forma de credință («adeziune doxică» sau «sacru cultural») și forma de rezistență la
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
vorba aici despre o gândire despre economie și societate specifice lumii occidentale, occidentalismului în general. Nu am discutat despre bani și legi economice raportându-ne la lumea orientală și la valorile sale, altele decât cele ale noastre. Suntem în mijlocul unui etnocentrism declarat , prin asta înțelegând "judecarea altor culturi prin comparație cu cea căreia îi aparți"32. Dincolo de această platformă doctrinară declarată este important să înțelegem că J.M. Keynes ne-a oferit, începând cu mijlocul secolului trecut, soluțiile de intervenție statală în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]