214 matches
-
autopercepție, ceea ce înseamnă că putem vorbi de două realități paralele, ipoteza lansată mai sus rămânând sub semnul întrebării. 6.4. Dimensiunea etnospirituală 35 În această secțiune vom analiza din punct de vedere sincronic 36 identificările tinerilor cu elemente din cadrul dimensiunii etnoculturale. Studiul sincronic al identității în ceea ce privește această dimensiune încearcă să descopere care sunt elementele etnospirituale cu care se identifică tinerii români la un moment dat. Analizele ce urmează intră sub această umbrelă, fiind bazate în general pe date culese prin interviu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
imaginea obținută prin metodă calitativă cu elemente cantitative, reprezentative. Așa cum am constatat în Capitolului 4, studiile și teoriile românești arată că ortodoxia, cultura populară (folclorul, arta), tradițiile, limba, opera eponimă și personalitatea reprezentativă sunt definitorii pentru caracterizarea identității pe dimensiunea etnoculturală, spirituală. Aceste elemente sunt, în teoria noologică, cadre de trăire, cadre spirituale care prin actualizare deschid accesul la universul latențelor. Ele au devenit coordonate pe care le-am preluat în operaționalizare 37 și le-am urmărit în interviuri. 6.4
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aceste informații, elementul „rezidenței temporare”, care îi motivează pe imigranți să rămână loiali culturii lor etnice, nu pare să fie un factor important pentru acest grup. În același timp, aproape toate respondentele au declarat că participă activ numai în cadrul organizațiilor etnoculturale, alt fenomen care contribuie la „ghettoizarea” imigranților. Câteva dintre motivele oferite de respondente pentru a justifica imigrarea au fost: căsătoria, pentru cincisprezece femei (75%); o educație mai înaltă, nu doar pentru cele cinci femei imigrante singure, ci și pentru încă
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
în principalele organizații socioculturale și politice americane a fost, de asemenea, folosită ca un indicator de aculturație. O singură respondentă, analistul clinic N, s-a declarat membră a unui partid politic (Partidul Democrat). Restul femeilor sunt membre numai în organizații etnoculturale, considerate o trăsătură distinctivă a solidarității etnice și care răspund nevoii de identitate etnică. Ultimul indicator al aculturației - cetățenia - nu a fost un factor semnificativ, deoarece numai trei dintre respondente au cetățenie americană. Interesant este că, deși cercetătorii migrației globale
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și facilitarea comunitară printre prioritățile de intervenție: Fundația pentru o Societate Deschisă și Soros Open Network; prin sprijinul lor s-au înființat: Centrul de Asistență Rurală (CAR-2000), Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi (CRCR-1999), Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală (CRDE), programe ale unor fundații externe (Charles Stewart Mott Foundation, Ford Foundation, Allavida etc.) sau ale Uniunii Europene, ale ambasadelor din România sau ale agențiilor de dezvoltare din SUA (USAID, UNDP). Posibilitatea de a accesa resurse de finanțare a permis
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a societății noastre ("Reintrăm în Europa" a fost un leitmotiv al primelor zile), mi-a venit în minte o situație analoagă, demnă de pus alături de aceea prin care trecem acum. Îndată după întâia mare conflagrație, România întregită în hotarele ei etnoculturale se confrunta, după anii de război și criză, cu nevoia prezentă a reintegrării în ansamblul continentului. C. Rădulescu-Motru a scos atunci revista Ideea europeană, tocmai pentru a înlesni dialogul cu lumea, a limpezi opțiunile și a oferi publicului interesat un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
decât să sporească tensiunile și să precipite marele război, care avea să fie prima conflagrație mondială. Sistemul de la Versailles a voit să creeze un nou echilibru, ținând cont acum de frumoasele principii exprimate de Wilson, principii în numele cărora orice comunitate etnoculturală e în drept să pretindă autonomie. Numai că între principii și realitate distanța era considerabilă. Se poate spune că odată cu sistemul de la Versailles s-a născut și revizionismul, ideea unui alt echilibru, care a produs noi tensiuni și în cele
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și evoluțiile mai noi, căci "echilibrul în stat e ca sănătatea în corp" spunea Eminescu, știind bine că "toate sunt o ecuațiune" și că "numai din egala îndreptățire a tuturor se naște echilibrul"1. Egalitate în afară, cu alte comunități etnoculturale, dar și înăuntru, armonia internă fiind intim legată de integrarea armonioasă în lume. Evenimentele din ultimul an, mai ales, arată cît de greu se poate obține o asemenea armonie, atunci când puterea pune mai mult preț pe continuitate decât pe reformă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
un calvar, o continuă tragedie. Prin masive și persistente dizlocări demografice, deportări, colonizări etc. S-a urmărit de atunci, sistematic, schimbarea compoziției etnice înlăuntrul Republicii. A fost o politică de adevărat genocid față de moldoveni. Ei și-au păstrat totuși ființa etnoculturală, izbutind până la urmă a-și redobândi dreptul de a scrie în limba lor, de a recurge la simbolurile naționale, de a-și organiza țara în acord cu ideile timpului. Adversarii reformei n-au ezitat să recurgă la cele mai diverse
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
demn de tot interesul; alta subsidiară e de ordin afectiv, autorul cunoscând bine chestiunea romandă, adică a supraviețuirii romanice în zona helvetă. Era firesc să-l intereseze "taina" rezistenței altei comunități romanice, în regiunea carpato-danubiană, ca fragment al acelui complex etnocultural care a fost Romania. Cum să nu-l incite aventura istorică a unor rude așa de apropiate? Curiozitatea l-a făcut să se apropie de istoria unui popor care a pătruns în durată "sub semnul lupului", semn în care M.
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
întregi, înainte de sfâșierea ei, a Valahiei și a fraților din Transilvania". La trei decenii după raptul din 1812, în plin regim reglementar, istoricul nu se sfia să spună, cu inerente precauții de limbaj, adevărul. Pentru el, patria era una, definită etnocultural, iar nu geopolitic. Cum să nu lupte pentru refacerea unității pierdute? Unirea a fost crezul cel mai înalt al generației sale, generație care ajunsese la concluzia, formulată plastic de Bălcescu, că fericirea nu poate exista fără libertate, libertatea fără putere
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
posibilă fără a regândi și reajusta un trecut pe care sistemul comunist l-a supus deformării sistematice. Atitudinea voluntaristă față de trecut e un fapt plin de urmări în istoria umanității, după cum se poate vedea și în exemplele evocate, pentru spațiul etnocultural moldav, în acest volum. De unde concluzia legitimă, definind prima parte a tripticului, că "starea actuală a istoriografiei noastre nu e doar opera istoricilor". În adevăr, ea constituie un produs întemeiat pe numeroși factori, între care istoria însăși. Ideea subliniată de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să nu prețuim și să nu promovăm folclorul autentic. Mulți slujitori ai săi arată că folclorul este invadat de creații cu valori îndoielnice, de kitsch-uri lansate prin intermediul noilor mijloace tehnice. Sunt formații ai căror membri sunt dezinteresați în pregătirea etnoculturală și religioasă nedoctrinară. Nu exagerăm dacă spunem că peste tot în lume folclorul ne invită spre spațiile unei metafizici "trăite", "intuite" deopotrivă de creatorii și receptorii săi. Până la urmă, fiecare popor își exprimă prin folclor crezurile despre sine și despre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
49,49 Harghita 84,61 53,74 Mureș 39,30 31,75 Satu Mare 35,19 35,03 Sălaj 23,04 20,25 Surse: Institutul Național de Statistică (Recensămâmntul populației și al locuințelor, 18-27 martie 2002), Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală din Cluj-Napoca, Autoritatea Electorală Permanentă și Biroul Electoral Central din București. FDGR FDGR este singura formațiune politică de extracție germanofonă care a participat la alegerile locale de după '89. Chiar dacă numărul total al voturilor obținute de acest partid nu este impresionant
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
03 1,75 0,1 0,0 0,0 București 97,02 0,30 1,41 0,12 0,02 0,14 Surse: Institutul Național de Statistică (Recensămâmntul populației și al locuințelor, 18-27 martie 2002), Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală din Cluj-Napoca. Partide regionale și democrație locală în România DRAGOȘ DRAGOMAN Introducere Spre deosebire de cercetările occidentale despre partidele mici și candidații independenți, care s-au dezvoltat sensibil în ultimele decenii (Reiser și Holtmann 2008; Copus et al. 2009), în România numărul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Kellam. 2008. "The nationalization of electoral change in the Americas." Electoral Studies 27(2): 193-212. Andreescu, Gabriel. 2001. Ruleta. Români și maghiari, 1990-2000. Iași: Polirom. Andreescu, Gabriel. 2005. Schimbări în harta etnică a României. Cluj: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală . Birnir, Jóhanna Kristín. 2009. "Where Are the Disgruntled Voters? Voter-Party Relations under Cartelizing Conditions." Party Politics 16(1): 29-49. Bochsler, Daniel. 2010. "Measuring party nationalization: A new Gini-based indicator that corrects the number of units." Electoral Studies 29(1): 155-168
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Burden, Barry C. 2005. "Minor parties and strategic voting in recent U.S. presidential elections." Electoral Studies 24: 603-618. Călușer, Monica. 2009. Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare în România. Între norme și practici. Cluj: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. Ciobanu, Vasile. 2001. Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni. 1918-1944. Sibiu: hora-Verlag. Coenders, Marcel, Marcel Lubbers și Peer Scheepers. 2009. "Opposition to Civil Rights for Legal Migrants in Central and Eastern Europe. Cross-national Comparisons and Explanations." East European Politics and
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Converging and Diverging Effects of Radical Right Populism in France and Sweden." European Journal of Social Theory 6(1): 45-68. Salat, Levente și Smaranda Enache, eds. 2004. Relațiile româno-maghiare și modelul de reconciliere franco-german. Cluj: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. Salat, Levente. 2008. Politici de integrare a minorităților naționale din România. Aspecte legale și instituționale într-o perspectivă comparată. Cluj: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. Sartori, Giovanni. 1976. Parties and Party Systems: A Framework for Analysis. Cambridge: Cambridge University
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2004. Relațiile româno-maghiare și modelul de reconciliere franco-german. Cluj: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. Salat, Levente. 2008. Politici de integrare a minorităților naționale din România. Aspecte legale și instituționale într-o perspectivă comparată. Cluj: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. Sartori, Giovanni. 1976. Parties and Party Systems: A Framework for Analysis. Cambridge: Cambridge University Press. Sartori, Giovanni. 2008. Ingineria constituțională comparată. Structuri, stimulente și rezultate. Iași: Institutul European. Schaser, Angelika. 2000. Reformele iosefine în Transilvania și urmările lor în viața
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
așa cum am arătat, în decembrie 1930, doar 38% dintre locuitorii orașului erau născuți în Bacău. Plecând de la această ultimă constatare, nu putem să nu remarcăm faptul că mediul citadin moldovenesc a fost martorul - în unele cazuri, chiar, creația - unor fluxuri etnoculturale deosebit de intense. Relevantă, în acest sens, este evoluția comunității evreiești din orașele din jumătatea de nord a Moldovei, care a deținut, până la sfârșitul secolului al XIX lea, o incontestabilă preponderență demografică. Recensămintele populației dovedesc cu claritate acest fapt. Bacăul, de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
așa cum am arătat, în decembrie 1930, doar 38% dintre locuitorii orașului erau născuți în Bacău. Plecând de la această ultimă constatare, nu putem să nu remarcăm faptul că mediul citadin moldovenesc a fost martorul - în unele cazuri, chiar, creația - unor fluxuri etnoculturale deosebit de intense. Relevantă, în acest sens, este evoluția comunității evreiești din orașele din partea de nord a Moldovei, care a deținut, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, o incontestabilă preponderență demografică. Recensămintele populației dovedesc cu claritate acest fapt. Bacăul, de pildă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la Târgu-Mureș nu vor fi fost, dacă nu provocate, măcar precipitate de explozia simbolică a Proclamației de la Timișoara. Există acum dovezi incontestabile ale faptului că violenta confruntare între români și maghiari în inima unui oraș pe care aceste două componente etnoculturale și-l împart aproape egal se pregătea încă din februarie. Dar ea ar fi putut să fie grăbită pentru a pune în scenă amenințarea pe care noile forțe politice ar fi reprezentat-o pentru statul român. Era de așteptat de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
întreg parcursul cercetării). 16. www.csis.org (accesat pe întreg parcursul cercetării). 17. www.cybersociology.com (accesat pe întreg parcursul cercetării). 18. www.deviantart.com/deviation (accesat pe întreg parcursul cercetării). 19. www.edrc.ro (Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală) (accesat pe întreg parcursul cercetării). 20. www.e-scoala.ro/geopolitica (accesat la 20.12.2005). 21. www.foreignaffairs.org (accesat pe întreg parcursul cercetării). 22. www.fractali.blogspot.com (accesat la 23.05.2008). 23. www.geopolitica.ro (accesat
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului. București: Integral. Anderson, N. (1923). The Hobo: The Sociology of the Homeless Man. Chicago: The University of Chicago Press. Andreescu, G. (2003). Extremismul de dreapta în România. Cluj-Napoca: Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală. Austin, J.L. (2005). Cum să faci lucruri cu vorbe. Pitești: Paralela 45. Babu-Buznea, O. (1979). Dacii în conștiința romanticilor noștri: schiță la o istorie a dacismului. București: Minerva. Balibar, E. (1996). The Nation Form: History and Ideology. În G. Eley
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comune și a unor parteneriate de succes între organizațiile membre, ce funcționează ca centre de expertiză și de dezvoltare a politicilor publice (de exemplu, Centrul de Asistență Rurală, Centrul Euroregional pentru Democrație, Centrul Educația 2000+, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Centrul de Parteneriat în Egalitate). • Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC). Misiunea acesteia este de a mări impactul social al organizațiilor nonguvernamentale, acționând direct și dezvoltând capacitatea acestora pentru cooperare, reprezentare și servicii, prin programe de educație civică, educație pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]