203 matches
-
1992); Spre o filozofie a disidenței (Litera, 1992); Cel mai iubit dintre ambasadori. Cohen Stork în dialog cu Gabriel Andreescu (ALL, 1993); Patru ani de revoluție (Litera, 1994); Polemici neortodoxe (Noesis, 2001); Extremismul de dreapta în România (Centrul pentru Diversitate Etnoculturală, 2003); Schimbări ale hărții etnice a României (Centrul pentru Diversitate Etnoculturală, 2005). De același autor, la Editura Polirom au mai apărut: Solidaritatea alergătorilor de cursă lungă (1997); Locurile unde se construiește Europa. Adrian Severin în dialog cu Gabriel Andreescu (2000
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dintre ambasadori. Cohen Stork în dialog cu Gabriel Andreescu (ALL, 1993); Patru ani de revoluție (Litera, 1994); Polemici neortodoxe (Noesis, 2001); Extremismul de dreapta în România (Centrul pentru Diversitate Etnoculturală, 2003); Schimbări ale hărții etnice a României (Centrul pentru Diversitate Etnoculturală, 2005). De același autor, la Editura Polirom au mai apărut: Solidaritatea alergătorilor de cursă lungă (1997); Locurile unde se construiește Europa. Adrian Severin în dialog cu Gabriel Andreescu (2000); Ruleta. Români și maghiari, 1990-2000 (2001); Națiuni și minorități (2004); Reprimarea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
manifestărilor și de stăruința cu care a urmărit ideile de bază, idei reductibile În fond la o cât mai deplină cunoaștere de sine și la o cât mai armonioasă raportare a poporului român la valorile lumii din jur. Orice comunitate etnoculturală, ajunsă la stadiul unei națiuni conștiente de rostul ei, are drept să exprime „comoara cuprinsului său sufletesc“, cum aprecia Xenopol În cuvântarea de la Putna. Fiecare individ e dator să lucreze, potrivit cu propriile sale puteri, pentru a extinde sfera binelui, a
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
atunci nu le-au putut dezminți. Amintiți-vă pur și simplu de "principiul constanței", care sancționează în cadrul unei societăți fiecare dezechilibru tehnic printr-o reechilibrare simbolică a apartenenței. Fiecare nouă treaptă în mondializarea tehno-economică sporește cu o treaptă echivalentă balcanizarea etnoculturală a planetei. Fiecare nou principiu de unificare, a unei țări, a Europei sau a planetei, deplasează altundeva principiul său de diferențiere, fără a-l aboli. Ceea ce vrea să spună că: multiplul este viitorul lui Unu (și viceversa: cu cît vor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Ioan Slavici interpretat de...”, LCF, 1978, 5; Mircea Anghelescu, Nesățios scrutător al limbii, T, 1983, 6; Gabriel Țepelea, Ioan Slavici, „Opere”, XIII, RL, 1985, 27; Valeriu Rusu, Elogiul Ardealului, SPM, 1985, 6; Gh. Deaconu, Constantin Mohanu. Documentar, în Izvoare. Caiete etnoculturale vâlcene, Râmnicu Vâlcea, 1993; Z. Ornea, Pe marginea unor mituri fondatoare, RL, 1998, 34; Z. Ornea, Capodopera lui Slavici: „Mara”, RL, 1999, 31; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 161-162; Gh. Istrate, Monografia unui mare aromân: Victor Eftimiu, „Curierul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
cultural sau confesiunii căreia ii aparțineau. Pe de altă parte minorități cu nivel economic superior cer legi protecționiste ca În exemplul țărilor africane dominate de albi sau În zonele europene care au aparținut fostelor imperii. Este evident că nu diversitatea etnoculturală este generatoarea decalajelor socioculturale ci concepțiile politice declanșează disarmonii și stări conflictuale. Mondializarea problemelor de ecologie, transport, producție, informație sectorizează arii largi ale planetei impunând relații transnaționale sau globale ceeace poate influența trăsăturile tradiționale ale unei comunități. Recrudescența antagonismelor interetnice
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
în satele din Colinele Tutovei. Continuarea vechilor tradiții ale economiei agro-pastorale în satele comunei Filipeni Teritoriul cuprins între Munții Carpați, Dunăre și Marea Neagră, viitorul spațiu etnică românescă a cunoscut toate epocile istoriei, timp în care au avut loc marile sinteze etnoculturale, încheiate cu procesul de etnogeneză, de formare a poporului român și a limbii române. „Revoluția neolitică” (de la cuvintele grecești neos = nou, lithos = piatră) care ne încadrează din preistorie în „Vechea Civilizație Europeană” a însemnat, pe lângă o nouă tehnică de prelucrare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tip vechi, kantian în esență, bazat pe primatul republicanismului în organizarea politică, respectiv pe liberă circulație a ideilor, persoanelor și mărfurilor - și un cosmopolitism de tip nou, "încercând să îmbine constrângerile comunității și autonomia individuală, loialitatea față de națiune sau grupul etnocultural și solidaritatea față de umanitate și fiecare individ în parte, indiferent de grupul căruia îi aparține" (p. 131). Noul cosmopolitism încearcă să fie o sinteză între comunitarianism, înțeles că forma "aerisita" de conservatorism (Charles Taylor), având însă și pronunțate valente de
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
induc o nouă reprezentare despre ceea ce este lumea la un moment dat. Aceasta devine mai deschisă, mai diversă, cu registre culturale diferite, contrastante. Ea îmbie la o punere în chestiune a cetățeniei legate de un teritoriu dat, la o decentrare etnoculturală, la o nouă deontologie a vizării alterității. În fine, caracterul virtual al educației este dat și de delocalizarea și deteritorializarea cadrului de realizare a formării. Se renunță din ce în ce mai mult la întâlnirea fizică a actorilor, la sălile de clasă, la școli
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
despre naționalism, acesta a fost văzut că o ideologie a modernizării, fiind, împreună cu națiunile, "construct social și creații culturale ale modernității, planificate pentru o epocă a revoluțiilor și a mobilizării de masă". Perenialismul consideră că națiunea este "o comunitate politică etnoculturala", de descendentă comună, persistentă și imemoriala, înrădăcinată în spațiu și timp, într-o patrie istorică, o comunitate a poporului, oglindind nevoile și aspirațiile acestuia, un tot unitar, cu caracter și voință unică, apartenența la aceasta fiind "o stare de a
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
unei lumi post-antropocentrice. Și totuși a oamenilor, singurele animale capabile de a numi și a clasifică celelalte animale. Consider că a înțelege prin asta doar dominația arbitrară a omului asupra naturii echivalează cu același tip de ideologie profesat de către naționalismul etnocultural, care fetișizează agresiv propriile particularități, subminând astfel, într-o primă fază, proiectul unei societăți democratice supra-etnice, așa cum sunt toate societățile democratice și, mai apoi, proiectul unei universalități "slabe", dialogice, inter-comunitare, inter-societale și, în sfârșit, inter-naționale. Avem, deci, nevoie de noi
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
Tina Prodan și Dana Fara. Bilete de intrare și informații suplimentare se pot obține la Centrul de Asistență Rurală, telefon 492 493. Ana-Maria Purcherea „Destinație: Stația Europa“ l Implicare în procesul de aderare la U.E. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală și Centrul de Informare Europa din Cluj-Napoca au inițiat proiectul „Destinație: Stația Europa“ pentru a contribui la creșterea vizibilității Uniunii Europene în țara noastră și la o mai bună informare și implicare a cetățenilor în procesul de aderare la U.E.
Agenda2005-25-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/283834_a_285163]
-
Oradea. De altfel, un capitol aparte al acestui proiect european îl reprezintă activitățile de informare pentru tineri privind oportunitățile de mobilități, practică și voluntariat prin programe europene. Mai multe informații despre proiect la adresa web a Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, www. edrc. ro A. M. P. Premieră națională l Servicii noi - „Pentru Voi” Centrul de zi „Pentru Voi” din Timișoara, destinat tinerilor cu dizabilități mintale, a demarat proiectul intitulat Servicii de respiro (respite) pentru persoanele cu dizabilități intelectuale. Acest proiect unic
Agenda2005-25-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/283834_a_285163]
-
lei, la deschiderea lucrărilor Congresului. Informații suplimentare se pot obține la Global Business Travel, telefon/fax: 021-313 39 46 sau 021-313 27 88. MONICA DIANA PAVEL Prezentări de programe l Masterat și doctorat la Budapesta Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală din Cluj-Napoca organizează, în mai multe orașe din țară, prezentări despre programele de masterat și doctorat la Universitatea Central Europeană din Budapesta. În Timișoara, prezentarea a avut loc la Universitatea de Vest, miercuri, 12 noiembrie, urmată de o prezentare la
Agenda2003-46-03-i6 () [Corola-journal/Journalistic/281714_a_283043]
-
la Pădurea Pescarului. Spectacolele Teatrului de Păpuși, ieșirile la ștrand sau vizitele la Muzeul Satului sunt o constantă în programul acestei veri, pentru minorii de la Centrul pentru Primirea Copilului în Regim de Urgență. M. D. MITROI Climatul interetnic l „Diversitate Etnoculturală în România” Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală și Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca au lansat „Barometrul Relațiilor Etnice 1994-2002. O perspectivă asupra climatului interetnic din România, privind relațiile etnice din România”, publicat în
Agenda2005-26-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283866_a_285195]
-
la ștrand sau vizitele la Muzeul Satului sunt o constantă în programul acestei veri, pentru minorii de la Centrul pentru Primirea Copilului în Regim de Urgență. M. D. MITROI Climatul interetnic l „Diversitate Etnoculturală în România” Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală și Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca au lansat „Barometrul Relațiilor Etnice 1994-2002. O perspectivă asupra climatului interetnic din România, privind relațiile etnice din România”, publicat în colecția Diversitatea Etnoculturală în România. Informațiile cuprinse în
Agenda2005-26-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283866_a_285195]
-
Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală și Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca au lansat „Barometrul Relațiilor Etnice 1994-2002. O perspectivă asupra climatului interetnic din România, privind relațiile etnice din România”, publicat în colecția Diversitatea Etnoculturală în România. Informațiile cuprinse în lucrare se pot constitui în răspunsuri la întrebări care vizează percepțiile și preferințele membrilor majorității și ale membrilor din grupurile etnice asupra politicilor publice, dinamica reprezentărilor și stereotipurilor diferitelor grupuri etnice, relația dintre diversitatea etnică
Agenda2005-26-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283866_a_285195]
-
membrilor din grupurile etnice asupra politicilor publice, dinamica reprezentărilor și stereotipurilor diferitelor grupuri etnice, relația dintre diversitatea etnică și ritmul de transformare al societății etc. Mai multe informații pot fi obținute pe adresa web a Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, www. edrc. ro. Ana-Maria Purcherea Harta Timișoarei, reactualizată l O mapă cu date foarte utile „CECMA Partner“ din Timișoara a realizat zilele acestea un nou produs informațional bilingv româno-englez destinat nu numai turiștilor prin Timiș și Timișoara, ci și cetățenilor
Agenda2005-26-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283866_a_285195]
-
proiecte de informare europeană au participat recent la seminarul de încheiere a proiectelor finanțate de Uniunea Europeană prin Programul de Microproiecte Fondul Europa 2003 și 2004, desfășurat în Delta Dunării. Proiectul „Destinație: Stația Europa”, derulat de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, a obținut locul I la secțiunile cea mai creativă campanie de informare, cel mai inovativ produs de informare - Buletinul „Eurotren” - și cel mai bun afiș. Prin acest proiect se urmărește creșterea vizibilității Uniunii Europene în țara noastră, precum și o mai
Agenda2005-40-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284268_a_285597]
-
cu Italia. Totodată, a fost făcută prezentarea Conferinței Regionale a Multiplicatorilor de Informație Europeană, care a avut loc la Oradea, între 14-15 februarie. A. M. Grad „Minorități în tranziție“ l Serie de rapoarte realizate de C.R.D.E. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală din Cluj-Napoca și Institutul Român de Istorie Recentă au lansat raportul „Minorități în tranziție“, privind politicile publice în domeniul minorităților naționale și etnice din România. Raportul consideră necesară facilitarea comunicării interculturale și a educației multiculturale, precum și adoptarea de măsuri în ceea ce privește
Agenda2005-08-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283410_a_284739]
-
profesională de minimum 3 luni în domeniile marketing, finanțe, contabilitate, administrarea afacerii, managementul proiectelor, management organizațional, resurse umane, tehnologia informației, educație, psihologie, sociologie, asistență socială. Informații mai detaliate pot fi aflate pe site-ul www. aiesectm. ro. A. M. Purcherea Diversitate etnoculturală l Practică de vară pentru studenți Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală și Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca au inițiat un program de Practică de vară pentru studenți. Programul oferă posibilități de studiu și activitate
Agenda2005-21-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283718_a_285047]
-
managementul proiectelor, management organizațional, resurse umane, tehnologia informației, educație, psihologie, sociologie, asistență socială. Informații mai detaliate pot fi aflate pe site-ul www. aiesectm. ro. A. M. Purcherea Diversitate etnoculturală l Practică de vară pentru studenți Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală și Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca au inițiat un program de Practică de vară pentru studenți. Programul oferă posibilități de studiu și activitate profesională (cercetare) studenților de la facultăți de științe politice și administrative interesați de
Agenda2005-21-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283718_a_285047]
-
a relațiilor interetnice prin asigurarea unor resurse moderne și competitive de studii în vederea dezvoltării profesionale a participanților. Studenții selectați pentru a urma acest stagiu de practică vor realiza o bază de date cu politici de stat menite să acomodeze diversitatea etnoculturală, participanții la program beneficiind de sprijinul unui îndrumător. Durata programului este de 84 de ore, programate în perioada iunie-iulie, în funcție de opțiunea studentului, iar activitățile se vor desfășura la sediul C.R.D.E. , cu posibilități de acces la reursele existente în cadrul centrului. Dosarele
Agenda2005-21-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283718_a_285047]
-
Situația minorităților din România l Promovarea dialogului și a politicilor multiculturale Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală derulează un program al cărui obiectiv principal îl constituie elaborarea unor rapoarte exhaustive despre situația minorităților naționale din România, care să conțină informații istoriografice, lingvistice și sociologice, o bibliografie extinsă și o listă cu adrese ale instituțiilor minoritare existente. Proiectul
Agenda2005-35-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284128_a_285457]
-
multor organizații din Europa Centrală și de Sud-Est active în domeniul minorităților naționale și urmărește promovarea dialogului și încurajarea liberei circulații a informațiilor în domeniul relațiilor interetnice, a politicilor multiculturale și a drepturilor minorităților. Partenerii Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală în derularea acestui proiect sunt Centrul de Documentare și Informare despre Minoritățile din Europa - Europa de Sud-Est și Consorțiul de Resurse privind Minoritățile Naționale. Până în prezent au fost realizate o serie de rapoarte despre romii, maghiarii și penticostalii din România
Agenda2005-35-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284128_a_285457]