204 matches
-
o prețioasă muncă de documentare, folosită ulterior de monografi. Aceeași valoare o au și cercetările sale de folclor (îndeosebi cele din „Șezătoarea”), la care se adaugă mai extinsele studii antroposociologice despre țăranul român. Adevărată mină de informații literare, istorice și etnofolclorice, din care oferea oricui i se adresa, „Moș Gheorghe” a lăsat imaginea unui „om al cărții” (Șerban Cioculescu) de o infinită generozitate și modestie, confirmată de o fabuloasă corespondență și de mărturiile contemporanilor. SCRIERI: Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și
KIRILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287713_a_289042]
-
descrierea obiceiurilor, orânduite după principiul funcționalității. Metoda de culegere și editare a textelor, îndatorată lui Al. I. Amzulescu, și configurarea creațiilor populare în sincretismul lor (text și melodie) fac din colecțiile lui M. lucrări folcloristice importante. SCRIERI: Contribuții la cercetarea etnofolclorică a nordului dobrogean, Tulcea, 1976. Culegeri: La fântâna de sub deal, Tulcea, 1971; Flori dalbe, flori de măr, Tulcea, 1972 (în colaborare cu Aurel Munteanu); La dalba cetate, transcrierea muzicală Iosif Herțea, pref. Al. I. Amzulescu, Tulcea, 1975; Aho, aho, copii
MIHALCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288133_a_289462]
-
tip sociologic, tematistă. Ca folclorist, M. se remarcă prin culegerea Fântâna dorului. Poezii populare din Țara Loviștei (1975), care cuprinde colinde, cântece lirice - pastorale și naturistice -, strigături, texte culese din Țara Loviștei și de pe valea Lotrului, zonă bogată în elemente etnofolclorice și lingvistice arhaice. Intenția a fost de a epuiza repertoriul, în special pe acela al poeziei obiceiurilor, cartea fiind prevăzută cu ample note despre obiceiurile la naștere, nuntă și înmormântare. Eposului popular îi este dedicată și Fata munților. Basmele și
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost distins cu Premiul „Dacia” (1990) și cu Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române (1995) pentru lucrarea Cât îi Maramureșul (1993), realizată în colaborare cu alți cercetători. Culegător, cercetător și editor al tezaurului etnofolcloric românesc, M. a efectuat îndelungate cercetări de teren în Moldova, Transilvania, Bucovina, Maramureșul de Nord, în localitățile românești de la est de Bug ș.a. A publicat studiile monografice Poetica liricii populare moldovenești (1978), Lumea ghicitorilor (1981), La izvoarele gândirii. Motive filosofice
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
se impune într-o formă sau alta, nu neapărat prin constrângere și (abuz de) putere - de la intensitatea pozițiilor lor și nici nu se repliază pe valorile lor exclusiv în sfera privată: canibali/poligami acasă, „multiculturali” în mediul festiv, de carnaval etnofolcloric al orașului postmodern. Cred că trebuie să existe un set de valori comun împărtășite pentru a putea construi o societate bună, dar rămân deschis discuției privind temeiul, substanța, poziționarea relativă, aplicarea lor. Gray și alții, din perspective foarte diverse, afirmă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a românității. În studiul Poezia populară românească din spațiul carpato-nistrean (1998), își propune să detașeze identitatea artistică românească de unele tangențe interetnice, de unele paralelisme tipologice. Fără să ignore contactele interetnice, cercetătorul își bazează demersul critic pe examinarea caracteristicilor zonelor etnofolclorice, pe procesul demografic al acestora, pe fondul lor ancestral (dacoroman) și original, stabilind, nuanțat, dacă este vorba de interferențe, de împrumuturi reciproce, și luând în calcul, de fiecare dată, gradul de asimilare a unor produse populare, creativitatea receptorilor, aria de
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
luând în calcul, de fiecare dată, gradul de asimilare a unor produse populare, creativitatea receptorilor, aria de circulație a unor bunuri culturale. Înzestrat cu o bună cunoaștere a domeniului, manifestând calmul omului de știință, autorul argumentează identitatea și persistența tradițiilor etnofolclorice românești în spațiul studiat. Mai mult decât atât, el respinge discursul oficial univoc - care vorbea doar despre influența culturii slave asupra celei românești - și demonstrează puterea de iradiere a tradițiilor românești către alte etnii. În colinda românească din spațiul cercetat
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
care vorbea doar despre influența culturii slave asupra celei românești - și demonstrează puterea de iradiere a tradițiilor românești către alte etnii. În colinda românească din spațiul cercetat, există unele conexiuni româno-slave, care însă „n-au atins straturile esențiale ale sistemului etnofolcloric românesc”, influențele „menținându-se mai mult la periferie - ca elemente suprapuse”; plugușorul ucrainean are puncte de tangență cu plugușorul românesc, însă textul ucrainean nu este o „epopee a muncii plugarului”; afirmațiile despre un masiv împrumut ucrainean în teatrul nostru popular
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
cu dizabilități, indiferent de natura lor, dar aplicat la posibilitățile lor. După o trecere În revistă a posibilităților creative pe care le oferă județul Vaslui În varii domenii, În care un loc important Îl ocupă oferta locală relevată În „Repere etnofolclorice și de istorie locală” (autor Dan Ravaru) sub forma meșteșugurilor tradiționale; țesături, ceramică, Împletituri, olărit, prelucrarea lemnului și alte Îndeletniciri creative legate de industria casnică, specifice unor zone cu tradiții; Codăești, Brădești, Dragomirești, Todirești, Vetrișoaia etc. Este o pledoarie convingătoare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a Școlii clujene de folclor de a reface unitatea culturii populare; studiul acoperă Întreg timpul ritual și ceremonial al anului(ciclul calendaristic și ciclul familial). Analizând ursirea copilului, autoarea constată că ceremonialul din Mărginimea Sibiului apare simplificat față de alte zone etnofolclorice. Sunt oferite În această lucrare informații privind așezarea mesei ursitoarelor la opt zile de la naștere (timp de trei zile și trei nopți), interzicerea lehuzei de a coborî din pat opt zile după naștere etc. Volumul Cum s-a stins țara
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mai de-aproape! 67 EMILIA COMIȘEL: Folclorul nu este o artă în sine, ci un fenomen absolut social Stimată Doamnă, ați dedicat aproape cinci decenii investigării, culegerii și interpretării științifice a cântecului nostru popular, colindând în această perioadă atât zonele etnofolclorice ale țării, cât și spațiile românești de peste hotare. De unde a izvorât această pasiune? Cred că au fost doi factori esențiali. Tatăl meu, în primul rând, care, fiind de la țară, a știut să ne arate toate frumusețile satului (comportament, omenie, dragoste
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
mai de-aproape! 67 EMILIA COMIȘEL: Folclorul nu este o artă în sine, ci un fenomen absolut social Stimată Doamnă, ați dedicat aproape cinci decenii investigării, culegerii și interpretării științifice a cântecului nostru popular, colindând în această perioadă atât zonele etnofolclorice ale țării, cât și spațiile românești de peste hotare. De unde a izvorât această pasiune? Cred că au fost doi factori esențiali. Tatăl meu, în primul rând, care, fiind de la țară, a știut să ne arate toate frumusețile satului (comportament, omenie, dragoste
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Zonele împădurite din Calea Codrului, Opler sau marginea Cumpătului sunt colonizate de vile; de multe ori nu se respectă planul de urbanism. Resursele antropice sunt dominate de amenajările sportive. Sunt prezente și de importanță de necontestat și atracții istorice, religioase, etnofolclorice, care diversifică oferta. În majoritatea stațiunilor montane se poate schia, existând pârtii separate pentru începători și pentru avansați. Elementele de caracterizare a unei pârtii de schi sunt: lungimea, panta, lățimea, orientarea, facilități de tipul tunurilor de zăpadă, existența trambulinelor naturale
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
bunuri de valoare universală, realizate de-a lungul întregii istorii a societății umane, o serie de elemente și structuri specifice sistemului social-economic. Astfel, situri arheologice, ansambluri arhitectonice din diferite epoci, structuri rurale, amenajări urbane, tehnici tradiționale, comunități rurale arhaice, manifestări etnofolclorice tradiționale ș.a., sunt recunoscute și conservate pentru valoarea lor de unicat patrimonial (fiind utilizate adesea în mod eficient ca formă a potențialului turistic antropo-cultural). Se adaugă patrimoniul artistic propriu-zis, adăpostit în muzee sau în colecții particulare (picturi, sculpturi, obiecte artizanale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
arhitectonice coloniale din Africa și Asia de Sud ș.a.. În unele regiuni se mai află în regim de conservare viața rurală tradițională, cu tot ceea ce ține de cultivarea pămîntului, creșterea animalelor, meșteșuguri, construcția caselor, porților și a drumurilor, port popular și manifestări etnofolclorice ș.a. Spre exemplu, comunitățile rurale quechua, din aria andină, comunitățile dogon, din Africa de Vest, comunitățile sherpa, din Nepal, cele lapone din nordul Europei, comunitățile sarde, oșene și maramureșene tradiționale ș.a., au devenit obiect al unor politici naționale de conservare, conștientizate până la
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Pe lângă articolele pe care dl. Prof. V-le Tega le-a oferit Curierului „Ginta Latină” remarcăm minunatul album cu imagini din viața macedoromânilor și ne exprimăm adâncul regret că în condițiile noastre nu am putut da tiparului o valoroasă colecție etnofolclorică. Aromânii din țară ne-au onorat cu expuneri și articole: Atanase Nasta , N. Saramandru, Carol Papanace. Am beneficiat de articolele și presa care ne-au fost oferite de către dl. Hristu Cândroveanu, cercetător și neobosit militant pentru cauza aromânilor. Este de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
lingvistică, istorică, etnografică, religioasă, culturală. El deplânge restricțiile la care sunt supuși istroromânii de către autoritățile croate, în special cele bisericești. Un alt cercetător, Prof. Th. T. Buranda de la Universitatea din Iași străbate satele locuite de istroromâni adunând un valoros material etnofolcloric și a pregătit condițiile de organizare în aceste locuri a învățământului în limba maternă. El reușește să Andrei Glavina școlarizeze în țară un tânăr istroromân Andrei Glavina care înființează pentru prima dată o școală cu 150 elevi pe care o
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în satele Variaș și Bilea din jud. Timiș. Odată cu colectivizarea împreună cu familii de șvabi, sârbi și basarabeni au fost deportați în Bărăgan unde au stat în anii 1951 - 1955. Pentru cunoașterea și conservarea dialectului meglaromân au fost întreprinse recent studii etnofolclorice de către Gh. Oprea și Elena Scărlătoiu iar căminul cultural este foarte activ în popularizarea specificului acestei comunități. Dumitra Petricu relatează că în 1997 a fost înființat grupul folcloric „Altona” care organizează spectacole în colaborare cu școala din localitate, Casa memorială
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
participat la Simpozionul organizat de Societatea patriotică "Bogdan Voievod" "Maramureș vatră de istorie milenară" . Programul simpozionului s-a desfașurat în comuna Bogdan Vodă - Cuhea și Casa de Cultură din Sighetul Marmației. S-a vizitat muzeul din Sighet - Muzeul de artă etnofolclorică și istorie. Cimitirul vesel din Săpînța și Muzeul închisorilor comuniste din Sighet .” 29 septembrie - 1 octombrie - Domnul Ion Nechifor și prof. Ion Raducea au reprezentat societatea noastră la simpozionul organizat la Timișoara de Societatea Culturală "Astra Română pentru Banat și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a Școlii clujene de folclor de a reface unitatea culturii populare; studiul acoperă întreg timpul ritual și ceremonial al anului (ciclul calendaristic și ciclul familial). Analizând ursirea copilului, autoarea constată că ceremonialul din Mărginimea Sibiului apare simplificat față de alte zone etnofolclorice. Sunt oferite în această lucrare informații privind așezarea mesei ursitoarelor la opt zile de la naștere (timp de trei zile și trei nopți), interzicerea lehuzei de a coborî din pat opt zile după naștere etc. Volumul Cum s-a stins țara
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unități frazeologice (I), în "Limbă și literatură", 1974, nr. 1, p. 27; (II), 1974, nr. 2, pp. 242-247. Bosche, Marc, Le management interculturel, Editions Nathan, Paris, 1993. Botoșineanu, Luminița, Dănilă, Elena, Holban, Cecilia (coord.), Distorsionări în comunicarea lingvistică, literară și etnofolclorică românească și contextul european, Editura Alfa, Iași, 2009. Bouacha, Ali, Le Discours universitaire, Peter Lang, Berne, 1984. Bousfield, Derek, Impoliteness in Interaction, John Benjamins Publishing Company, Amsterdam - Philadelphia, 2008. Bouveret, M., Approche de la dénomination en langue spécialisée, în " Meta, XLIII
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Directorului Institutului Central de Statistică și Oficiului de Studii eminentul specialist Anton Galopenția. Cercetătorii români au fost surprinși de faptul că În multe colonii se vorbește românește nu numai de bătrâni dar și de copii. În obiectivul Comisiei de Studii etnofolclorice era și crearea În satele de români a condiților de repatriere și În această ordine de preocupări prima localitate a fost satul Moldovanskaia din Caucaz. Altă așezare a fost Dunaievca din județul Melitopol cu populație transplantată din comuna Sărata județul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
interiorul caselor precum și starea culturală. După revoluția rusească și instaurarea regimului sovietic s-au Întrerupt orice relații cu comunitățile românești din Uniunea Sovietică. În timpul celui de-al II-lea război mondial, odată cu depărtarea ostilităților, a fost posibil accesul unor echipe etnofolclorice organizate de Institutul Social Român având cooperarea unor prestigioase personalități : Traian Herseni (1907-1981), Henri H. Stahl (1901-1991), alți cărturari, discipoli și colaboratori ai Profesorului Dimitrie Gusti (1880-1955). O contribuție valoroasă În studiul organizat În urma frontului din Răsărit a avut-o
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
O particularitate constă În aceea că tinerii nu caută pereche În căsnicie decât numai din comunitatea lor de moldoveni. Multe obiceiuri se păstrază după 6-8 generații cum ar fi : sărbătorile, practica vrăjilor și descântecelor. Echipele de cercetători repartizate pentru studii etnofolclorice au stabilit că cea mai mare parte de coloniști În spațiul Ucrainean de dincolo de Bug s-au stabilit În două etape. Emigrația masivă a avut loc pe timpul Împărătesei Ecaterina a II-a a Rusiei. Emigrația a dislocat românii din Sudul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
ospitalier din țară. În unele localități mai apropiate de Bug au cules date Dimitrie Gusti și Constantin Brăiloiu, ambii impresionați de similitudinea spiritualității cu mediul rural din țară. Ei au avut marea satisfacție să imprime un număr mare de piese etnofolclorice tezaur necunoscut În mediul național. Condițiile climatice În cursul toamnei și al iernii erau extrem de aspre Încât În două cazuri echipele de studiu au rămas blocate, cu săptămânile. Satele locuite de români cereau să fie repatriate iar pentru a veni
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]