203 matches
-
a Școlii clujene de folclor de a reface unitatea culturii populare; studiul acoperă Întreg timpul ritual și ceremonial al anului(ciclul calendaristic și ciclul familial). Analizând ursirea copilului, autoarea constată că ceremonialul din Mărginimea Sibiului apare simplificat față de alte zone etnofolclorice. Sunt oferite În această lucrare informații privind așezarea mesei ursitoarelor la opt zile de la naștere (timp de trei zile și trei nopți), interzicerea lehuzei de a coborî din pat opt zile după naștere etc. Volumul Cum s-a stins țara
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în arhivele institutelor de cercetare, reprezintă un corpus uriaș de texte, mărturisind extrema bogăție a repertoriului național (circa 600 de titluri, aproximează Ovidiu Bârlea, dintre care aproape jumătate „nu figurează în catalogul internațional”). Culegerile acoperă toate provinciile, respectiv marile zone etnofolclorice românești, începând cu Transilvania și cu Banatul, de unde au cules frații germani Albert și Arthur Schott (1845), apoi Franz Obert, Mircea Vasile Stănescu-Arădanul, Demetriu Boer, Ștefan Cacoveanu, între precursori numărându-se, în Bucovina, I. Gh. Sbiera (1855-1856, dar culegerea sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Directorului Institutului Central de Statistică și Oficiului de Studii eminentul specialist Anton Galopenția. Cercetătorii români au fost surprinși de faptul că În multe colonii se vorbește românește nu numai de bătrâni dar și de copii. În obiectivul Comisiei de Studii etnofolclorice era și crearea În satele de români a condiților de repatriere și În această ordine de preocupări prima localitate a fost satul Moldovanskaia din Caucaz. Altă așezare a fost Dunaievca din județul Melitopol cu populație transplantată din comuna Sărata județul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
interiorul caselor precum și starea culturală. După revoluția rusească și instaurarea regimului sovietic s-au Întrerupt orice relații cu comunitățile românești din Uniunea Sovietică. În timpul celui de-al II-lea război mondial, odată cu depărtarea ostilităților, a fost posibil accesul unor echipe etnofolclorice organizate de Institutul Social Român având cooperarea unor prestigioase personalități : Traian Herseni (1907-1981), Henri H. Stahl (1901-1991), alți cărturari, discipoli și colaboratori ai Profesorului Dimitrie Gusti (1880-1955). O contribuție valoroasă În studiul organizat În urma frontului din Răsărit a avut-o
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
O particularitate constă În aceea că tinerii nu caută pereche În căsnicie decât numai din comunitatea lor de moldoveni. Multe obiceiuri se păstrază după 6-8 generații cum ar fi : sărbătorile, practica vrăjilor și descântecelor. Echipele de cercetători repartizate pentru studii etnofolclorice au stabilit că cea mai mare parte de coloniști În spațiul Ucrainean de dincolo de Bug s-au stabilit În două etape. Emigrația masivă a avut loc pe timpul Împărătesei Ecaterina a II-a a Rusiei. Emigrația a dislocat românii din Sudul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
ospitalier din țară. În unele localități mai apropiate de Bug au cules date Dimitrie Gusti și Constantin Brăiloiu, ambii impresionați de similitudinea spiritualității cu mediul rural din țară. Ei au avut marea satisfacție să imprime un număr mare de piese etnofolclorice tezaur necunoscut În mediul național. Condițiile climatice În cursul toamnei și al iernii erau extrem de aspre Încât În două cazuri echipele de studiu au rămas blocate, cu săptămânile. Satele locuite de români cereau să fie repatriate iar pentru a veni
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
expoziții de fotografii, În special cu imagini ale obiectivelor vechi de pe timpul romanilor cu care să se facă propagandă peste hotare; 13) Revitalizarea și reorientarea activității casei de cultură, inclusiv printro colaborare mai strînsă, cu căminele culturale din principalele centre etnofolclorice din zonă. 5.5.4. Băile Olănești - uzină de dizolvat pietre Renumită În țara noastră, ca și pe plan mondial, pentru tratarea unor afecțiuni ale rinichilor, căilor urinare și ale glandelor anexe, boli alergice pe fond hematic, metabolice și de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În castel; - monument al eroilor din 1916 - 1918; - m. arh. pop. - Casa de lemn a lui Ana Clinici - Casa de lemn a lui Nicolae Parancea - Casa de lemn a lui Preda iosif - Casa de lemn a lui Paraschiv Runceanu - zonă etnofolclorică; - cabana Bran; - stațiune climaterică de interes local; - hanul Bran, Cabana Bran și foarte multe pensiuni turistice rurale și agroturistice; - drum de pornire spre cabana Omu din Bucegi; CRISTIAN. - vestigii dacice; - așezare daco -romană; - descoperire arheologică din epoca feudală; - m. arh.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
desfășurate înainte de 1989, ca director al unor instituții culturale din România: Ateneul Tineretului, Ansamblul Tineretului din România (azi Tinerimea Română) și ca inspector general în Consiliul Culturii, precum și din pregătirea profesională, ca filolog, preocupat de dialectele limbii române și cultura etnofolclorică a poporului român. De asemenea, am luat contact cu diaspora românească și cu prilejul unor stagii diplomatice de pregătire efectuate la Paris (Institutul de Administrație Publică), Madrid (Escuela Diplomatica) și Roma (Institutul Diplomatic Italian), precum și în cadrul cursurilor postuniversitare de pregătire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
acestor etnici cu vechi rădăcini în cultura română. În Serbia, în Valea Timocului, toate satele dintre râurile Sava și Drava sunt populate cu români nerecunoscuți ca etnie, fără școli și biserici, care vorbesc o limbă româna pură și au obiceiurile etnofolclorice identice cu ale românilor de la Nord de Dunăre. Caravana noastră a fost prima de acest fel acceptată de Belgrad, dar monitorizată strict de autoritățile locale și centrale. În schimb, românii din Voivodina (Banatul Sârbesc), pe care i-am vizitat de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
impus proiectul de alcătuire a Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași, în cadrul căreia universul culturii populare este investigat în toată complexitatea sa (fondul arhivistic conține peste 170 000 de documente etnofolclorice). SCRIERI: Chestionar folcloric și etnografic general, Iași, 1970; Vânătorii (în colaborare cu Silvia Ionescu), Iași, 1971; Ornamente populare tradiționale din zona Botoșanilor. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Botoșani, 1982; Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), cu un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
întoarcerea la locurile de origine ale populației urbane, prilejuind amintiri și stări emoționale deosebite; • România dispune de o diversitate de sate turistice : peisagistice și climaterice, balneare, pentru practicarea sporturilor, pescărești, de interes vânătoresc, cu monumente istorice, de artă și arhitectură, etnofolclorice etc. care atrag atenția a numeroși turiști din țară și străinătate. Concluzia care decurge din enumerarea acestor caracteristici este că țara noastră posedă un imens și valoros potențial turistic rural , care ne avantajează față de alte țări și care se impune
CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL by Ilie NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83093_a_84418]
-
care adaugă la colecția din 1898 a lui Artur Gorovei 369 de ghicitori, multe din ele inedite, despre 245 de noțiuni, majoritatea fiind culese din satul natal al folcloristului. Cărțile următoare mărturisesc aspirația lui P. de a realiza o colecție etnofolclorică monografică a zonei Tecuci. În răstimp de numai treisprezece ani (între 1909 și 1921) el publică peste douăzeci și cinci de volume de proză și versuri populare, de credințe și tradiții folclorice, precum și monografii asupra civilizației sătești, multe privind zona Tecuci, unele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
DE CERCETARE ȘI VALORIFICARE TURISTICĂ Vasile GLĂVAN Considerații generale Spațiul mral românesc dispune de un potențial turistic reprezentativ, variat și de mare originalitate. Acesta este alcătuit din resurse naturale specifice fiecărei unități de relief și resurse cultural-istorice, între care cele etnofolclorice sunt cele mai expresive. Evidențiem, în acest sens, următoarele aspecte: - cadrul natural din ariile montane, de deal, de deltă și local, de câmpie, se înscrie cu un potențial turistic variat și pitoresc, lipsit de surse de poluare, care, prin resursele
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
de valoarea sa peisagistică, morfografîcă și ecologică depinde, în mare parte, atractivitatea turistică a unei așezări rurale și a ariei limitrofe. - spațiul rural beneficiază și de un potențial turistic etnografic și folcloric de mare originalitate și autenticitate reprezentativ pentru zonele etnofolclorice, respectiv zestrea creației populare și spirituale a României. Acest potențial, valorificat parțial, constituie o atracție turistică de rezonanță în turismul internațional, inclusiv în cel rural și agroturism. Valorile culturale (obiceiuri, datini, creație populară, folclor și port popular etc.), gastronomia specifică
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
zestrea creației populare și spirituale a României. Acest potențial, valorificat parțial, constituie o atracție turistică de rezonanță în turismul internațional, inclusiv în cel rural și agroturism. Valorile culturale (obiceiuri, datini, creație populară, folclor și port popular etc.), gastronomia specifică zonelor etnofolclorice și satelor, în general, permit realizarea unor produse turistice originale și personalizate fiecărui sat sau pensiune agroturistică. - zestrea etnofolclorică a satului romănesc se completează în mod fericit cu numeroase și valoroase monumente istorice și de artă, vestigii arheologice, muzee, unele
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
internațional, inclusiv în cel rural și agroturism. Valorile culturale (obiceiuri, datini, creație populară, folclor și port popular etc.), gastronomia specifică zonelor etnofolclorice și satelor, în general, permit realizarea unor produse turistice originale și personalizate fiecărui sat sau pensiune agroturistică. - zestrea etnofolclorică a satului romănesc se completează în mod fericit cu numeroase și valoroase monumente istorice și de artă, vestigii arheologice, muzee, unele dintre acestea intrând în patrimoniul cultural mondial, care amplifică inestimabilul tezaur cultural-istoric al spațiului rural românesc. - Infrastructura generală (alimentarea
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
locale și prestatorii de servicii turistice-agroturistice, agențiile de turism și alte organizații de pe raza satului sau în context regional favorizează dezvoltarea agroturismului ca organizare, dezvoltare și promovare. Etnografia și folclorul, elemente csențiale în evaluarea potențialului agroturistic al spațiului rural Zona etnofolclorică, prin trăsăturile sale intrinsece, reprezintă cadrul general de dezvoltare a turismului rural și agroturismului, în sensul că, desemnează specificitatea etnoculturală generală și aria de constituire a ofertei turistice într-un mediu natural variat, nepoluat și cu atracții turistice dintre cele
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
obiceiuri, în creația literară orală, în cântecul și dansul popular. Un potențial turistic etnografic și folcloric bogat și variat, cu note de specifîcitate se află și astăzi nu numai în muzeele și expozițiile de profil ci, și în toate zonele etnofolclorice din țară. Punctăm câteva din aceste valori: - bogăția și diversitatea arhitecturii și tehnicii populare românești ce se află în muzeele etnografice pavilionare sau în aer liber, fie în muzeele sătești sau în așezările rurale maramureșene, bucovinene, argeșene, vâlcene, bănățene, sau
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
câteva din aceste valori: - bogăția și diversitatea arhitecturii și tehnicii populare românești ce se află în muzeele etnografice pavilionare sau în aer liber, fie în muzeele sătești sau în așezările rurale maramureșene, bucovinene, argeșene, vâlcene, bănățene, sau din alte arii etnofolclorice; - instalații tehnice populare aflate în muzeele de la Dumbrava Sibiului, Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Țăranului Român sau Muzeul Satului din București, fie în satele din bazinul Almajului, pe Valea Gurghiului, Moeciu etc. - bisericile din lemn, intrate în Patrimoniul Cultural Mondial și vizitabile
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
obiecte și vase din lemn simple sau decorate; - textile și port popular; - broderia pe pieptare și cojoace, broderia pe sumane; - prelucrarea artistică a pietrei, metalului, osului, comului; - confecționarea măștilor populare; - datini și obiceiuri străvechi; - manifestări populare, culturale, religioase etc. Tezaurul etnofolcloric al unei zone se regăsește în așezările rurale din cuprinsul acesteia și care, prin amenajarea ca "sate turistice" constituie "suportul material și spiritual" în organizarea și promovarea turismului rural și agroturismului. De aceea, pentru a construi și promova un "produs
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
constituie "suportul material și spiritual" în organizarea și promovarea turismului rural și agroturismului. De aceea, pentru a construi și promova un "produs agroturistic" specific și reprezentativ pentru turismul românesc și spiritualitatea poporului român, sunt necesare studii complexe privitoare la zonele etnofolclorice și "satele turistice" adiacente, care să evidențieze identitatea culturală și tradițiile locale atât de căutate de către turiști. Metodologia de cercetare a zonelor etnofolclorice Pentru determinarea funcției turistice a zonelor etnofolclorice se impune o analiză complexă, care să cuprindă atât componentele
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
specific și reprezentativ pentru turismul românesc și spiritualitatea poporului român, sunt necesare studii complexe privitoare la zonele etnofolclorice și "satele turistice" adiacente, care să evidențieze identitatea culturală și tradițiile locale atât de căutate de către turiști. Metodologia de cercetare a zonelor etnofolclorice Pentru determinarea funcției turistice a zonelor etnofolclorice se impune o analiză complexă, care să cuprindă atât componentele cadrului natural și economico-social, cât și resursele turistice naturale și create de om, și cu precădere cele etnografice și folclorice. Desigur, nu trebuie
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
spiritualitatea poporului român, sunt necesare studii complexe privitoare la zonele etnofolclorice și "satele turistice" adiacente, care să evidențieze identitatea culturală și tradițiile locale atât de căutate de către turiști. Metodologia de cercetare a zonelor etnofolclorice Pentru determinarea funcției turistice a zonelor etnofolclorice se impune o analiză complexă, care să cuprindă atât componentele cadrului natural și economico-social, cât și resursele turistice naturale și create de om, și cu precădere cele etnografice și folclorice. Desigur, nu trebuie omise elementele legate de poziția geografică, infrastructura
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
CEC, de schimb valutar; poștă și telecomunicație; televiziune și radioficare; 11. Experiența în domeniul turismului: practicarea turismului rural și agroturismului (sistem de organizare și promovare), alte forme de turism și programe turistice; 12. Propuneri privind valorificarea potențialului agroturistic al zonei etnofolclorice. Analiza - diagnoză a potentialului agroturistic al zonei etnofolclorice se realizează prin utilizarea unei fișe - tehnice sau a unui chestionar, detaliindu- se problemele de relevanță în domeniul valorificării turistice. Această analiză va sta la baza încadrării zonei turistice într-unul dintre
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]