1,759 matches
-
în transporturi, comunicații și servicii, arhitectura viitorului, economie locală, îndeletniciri, rase, etnii și relațiile dintre ele, aprovizionare în condiții de aparentă izolare geografică, producție și comerț, artă, cultură și spectacole cu protagoniști și public, originalitate, cosmopolitism și heraldică, elemente de etnografie și civilizație, bucătărie și artă culinară, instituții și agenții ale administrației locale, districtuale sau statale, oameni și multe altele, um amlgam și angrenaj evident de problematici pe care încercăm, pe cât este cu putință să le sistematizăm și să vi le
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Nuntile_utc_iste_togile_virilis_si_proprietarii_lui_peste_in_vegas_vi_.html [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
din Palermo (Sicilia), cu tema ‚,Între trecut și prezent: tradiții europene, ca ocazia dialogului intercultural și mijloace de combatere a rasismului și xenofobiei”. Cu sprijinul ANFDUR și al elevilor a colecționat obiecte de artă și a înființat un muzeu de etnografie locală. A ieșit la pensie începând cu 1 septembrie 2008. Viorel Mălăcea (1950) S-a născut în Rucăr la 6 iulie 1950, unde a urmat cursurile școlii generale și ale liceului din localitate. În anul 1975 a absolvit Facultatea de
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlvii_george_nicolae_podisor_1330241028.html [Corola-blog/BlogPost/346850_a_348179]
-
loc pentru toți, că doar Dumnezeu ne-a făcut, nu Monica Babuc, numai că liberul ei arbitru e împotriva noastră, a celor nedreptățiți, e împotriva neamului și a existenței culturii autohtone. - Am impus statul să accepte statutar existența Teatrului de Etnografie și Folclor ”Ion Creangă”, prin trei greve ale foamei, spune Silviu Fusu, iar Monica Babuc merge împotriva justiției... -Tata Sava, mi-a spus, înaintea morții: “Silvică, amu să ai grijă de teatru și de mama Vighenia”, îmi povestește domnul Fusu
SILVIU FUSU ŞI DUMINICA MARE A ILUMINĂRII, CU ECATERINA NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1470645523.html [Corola-blog/BlogPost/353364_a_354693]
-
tema mai sus menționată, reprezentând un reportaj turistic sau cultural, articol despre locuri, oameni și fapte, evocări culturale și istorice, evocări ale unor mari personalități românești (din țară sau de peste hotare), povestire, amintiri despre locurile natale, eseu despre tradiții, obiceiuri, etnografie și folclor, etc. Se pune condiția ca lucrările să nu fi fost publicate în volum, în reviste online sau pe hârtie și să nu se facă publice pe durata concursului sau a jurizării. Textele care nu îndeplinesc condițiile de mai
CONCURS INTERNAŢIONAL DE PROZĂ SCURTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1398409124.html [Corola-blog/BlogPost/347950_a_349279]
-
mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea acelor cutume, a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă, iar etimologia lui ar putea distribui
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea din limba tracă, iar etimologia lui ar putea distribui următoarea explicație: cuvântul trago, de origine dacă, a devenit cu timpul, în limba română
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
ivit ca un nou început, nașterea este umană, ivirea este divină; ivi, ivesc, vb. IV. refl. - a se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. Cf. DOOM. Referințe bibliografice: • Anuar, Academia Română - Institutul de Etnografie și Folclor, Considerații etnologice asupra mentalității agrare a poporului român de dr. Georgeta Moraru, Comunicări, Ssesiunea ”Eminesciana”, București, 1990. • Micul dicționar academic, (2002), Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București. • Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Eminesciana”, București, 1990. • Micul dicționar academic, (2002), Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București. • Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, (1982), Editura Academiei, București. • Tradiții și obiceiuri de Crăciun, anexa Colinde vechi, Academia Română, Institutul de Etnografie și Folclor, București, 1993. Alecsandri, Vasile, (1852), prefața la volumul Poezia populară, Editura Tineretului, București. Călinescu, George, (1941), Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București. Constantinescu, Olimpiu, (1928), Sentimentul religios în poezia poporeană, Editura Tipografia Centralei Cooperativelor de Producție
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
și multi, foarte mulți miniștri și parlamentari. Când voi putea fi egalat? Niciodată! Numărul 5 al Meridianului Cultural Românesc are între coperțile sale contribuții fundamentale la cunoașterea istoriei neamului, a literaturii, a artei, a creației poetice, ba și elemente de etnografie, filosofie, știința și educație. Revista se comandă la redacția noastră (15 lei) și e primită gratuit că drept de autor de primării intervievați și de autorii incluși. Rezumativ: „un segment (moment) din bătălia pentru Limba Română cu arma cuvântului și
MERIDIAN CULTURAL ROMÂNESC, REVISTĂ INTERNAŢIONALĂ DE CULTURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1459349934.html [Corola-blog/BlogPost/384635_a_385964]
-
și a analizei, Omul și leul. Studiu de antropologie culturală, apărută la Editură Academiei Române anul trecut, definitivează cercetarea temei folclorice, dovedită unică în literatura popoarelor balcanice. Acestora li se adaugă numeroasele articole etnografice, apărute în publicațiile de specialitate - ,,Revista de Etnografie și Folclor”, ,,Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, ,,Anuar de Lingvistică și Istorie Literară”, ,,Limba română”, ,,Cahiers Roumains d’Etudes Littéraires”, ,,Steaua”, ,,Tribuna”, ,,Vatra” și multe altele. O operă cât o viață de om (peste 270 de titluri), care va înfrunta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/honorem-ion-talos/ [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
Unirii, Alba Iulia Muzeul Național al Banatului, Timișoara Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion", Tulcea Muzeul Județean „Ștefan cel Mare", Vaslui Complexul Muzeal Județean Neamț Muzeul Județean Botoșani Muzeul de Artă, Cluj-Napoca Complexul Muzeal „Iulian Antonescu", Bacău Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș Muzeul de Artă „Ion Irimescu", Fălticeni Muzeul Pomiculturii și Viticulturii, Golești Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Baia Mare Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida", București Muzeul
Români uitați de guvernanți. Emil Ursu, director general: Nu suntem vizibili în campaniile electorale, dar asta nu înseamnă că trebuie să fim pedepsiți () [Corola-website/Journalistic/102449_a_103741]
-
vicisitudinilor istoriei (războaie, năvăliri barbare, formarea și prăbușirea unor imperii), deseori sprijiniți de românii din stânga Dunării”. Dedicat cercetărilor privind istoria națională, Tănase Bujduveanu a scos în lumina tiparului cărți de referință ca „Mărturii numismatice greco-romane de la vicus Quintionis-Sinoe - județul Constanța”, „Etnografie balcanică. Aromânii din Dobrogea”, „Dimitrie Cantemir și Vlahii Balcanici. Mărturii din Hronicul vechimii a romano-moldo - vlahilor”. Ultimele sale volume apăreau în anul 2014 purtând pecetea aceleiași pasionate vocații: „Evoluția cântecelor și jocurilor populare ale meglenoromânilor din localitatea Cerna, județul Tulcea
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]
-
Ioji'' Kappl și Costin Petrescu. A fost momentul în care s-a produs o modificare în sound-ul Phoenix, apelându-se tot mai mult la folclorul arhaic, ceea ce dădea un plus de originalitate trupei. Au început o colaborare cu Institutul de Etnografie și Folclor și Catedra de Folclor a Universității din Timișoara pentru a pregăti poemul rock Cei ce ne-au dat nume, prezentat în premieră la Opera din Timișoara la 13 ianuarie 1972. În spectacol era prezent și Valeriu Sepi, care
La Mulți Ani, Nicu Covaci! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105604_a_106896]
-
Potrivit istoricului instituției, postat pe site-ul MNȚR, pe baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de regele Carol I, Mihail Vlădescu, ministru al cultelor din acea vreme, îl numește pe Alexandru Tzigara-Samurcaș director al Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, care a funcționat pe locul fostei Monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea 'neo-românească' a Muzeului de la Șosea - cum îl vor numi
Muzeul Național al Țăranului Român, 26 de ani de la refondare; intrarea liberă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101435_a_102727]
-
temelie a ceea ce avea să devină clădirea 'neo-românească' a Muzeului de la Șosea - cum îl vor numi multă vreme bucureștenii. Viziunea despre menirea și amenajarea unui asemenea muzeu se decantează în timp, fiind exprimată și prin schimbarea denumirii în Muzeul de Etnografie și Artă Națională, iar apoi în Muzeul de Artă Națională Carol I. Muzeul de la Șosea își va continua periplul istoric și după schimbările fundamentale de după cel de-al Doilea Război Mondial, când clădirea se va transforma, începând cu 1953, în
Muzeul Național al Țăranului Român, 26 de ani de la refondare; intrarea liberă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101435_a_102727]
-
și au petrecut Pastile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locașurile lor subpământene și încep să facă rele oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc și îi înnebunesc pe toți cei care nu le respectă zilele. Conform specialiștilor în Etnografie, în vechime, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii până la Duminică Mare.. Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: Iele, Zâne, Frumoasele ș.a. Aceste
Rusalii. Tradiții și superstiții. De ce ramurile de tei au puteri miraculoase by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102012_a_103304]
-
Lerești, cât și pe platoul situat în spatele acesteia. În cinstea acestei sărbători doamna Elena Marin, localnică în vârstă de 58 de ani, posesoarea unei colecții de 300 de obiecte de artizanat local, a organizat în incinta pensiunii o expoziție de etnografie ce ne creează o puternică impresie de viață, datorită culorilor vii, cu nuanțe de roșu, roz, lila, mov, cât și amabilității cu care suntem întâmpinați de organizatori. Mesele tradiționale sunt bogat împodobite cu fețe de masă cusute cu acul, macaturi
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1401730969.html [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
cărturar și revoluționar de la 1848; Muzeul de Artă - Râmnicu Vâlcea; Complexul muzeistic “Gheorghe Magheru” - de la Troianu, Râmnicu Vâlcea; Casă memoriala “Anton Pann” - Râmnicu Vâlcea; Colecția de arheologie, carte veche și arta feudala - Govora; Muzeul viei și vinului - Drăgășani; Colecțiile de etnografie și arta populară - Bujoreni, Râmnicu Vâlcea; Colecția “Ipatesti” - Râmnicu Vâlcea; Complexul muzeistic Măldărești; Colecția “Gh. D. Anghel” - Costești; Expoziția “Gib I. Mihăescu” - Drăgășani; Expoziția de arheologie Ocnele Mari; Colecția “Teodor Balasel” - Ștefănești; Peșteră Liliecilor - Bistrița, comuna Costești; Colecția etnografica Irimesti
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
s-a comportat la volan. Ireproșabil! Atentă și volubilă. Am mers direct la pensiune. Se aflase de undeva că masa este gata. Era și timpul. Depășisem ora destul de bine și stomacul dăduse alarma... CAPITOLUL VII O ZI LA MUZEUL DE ETNOGRAFIE „IOAN GRĂMADĂ” Motto: Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi și trebuie și un dram de iubire ca s-o înțelegi..." (Nicolae Iorga) Așteptam ziua această cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
înălțarea, împreună cu câțiva tineri bucovineni, a unei frumoase biserici pentru o comunitate românească de lângă orașul Rokhefort din Belgia, precum și a mănăstirii Orata din comuna Fundu Moldovei”. Anterior, acest sculptor, făuritor de icoane în lemn, prapuri și cruci, donase muzeului de etnografie, la manifestarea „Sfintele Paști în Bucovina”, o icoană pictată cu chipul voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, pe care am admirat-o puțin mai târziu în incintă. Am insistat să evidențiez aceste amănunte referitoare la troiță pentru că ea este foarte
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
vizitatorului despre vârsta și specia sa, despre istoria locurilor în care a crescut zeci de ani ori poate sute. Este vorba de „Bucovineancă cu cofițe”, operă de artă realizată de renumitul sculptor prof. Ion Maftei și donată colecției Muzeului de etnografie prin bunăvoința și înțelegerea prof. Ioan Catargiu, director al Clubului Copiilor din Câmpulung Moldovenesc. Ea reprezintă simbolul ospitalității câmpulungenilor. Acestei lucrări deosebite i s-a adăugat placa ce „vorbește” privitorului despre destinația incintei: ”MUZEU”, cu înscrisul pe verticală. Firesc, este
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
Victor Munteanu - șeful Muzeului Etnografic de la Iași. Cu toții, strânși la umbră pe scaune și pe bănci în fața casei din dreapta, adică cea nouă și mai mare, construită în anul 1987, în care locuiește familia Ioan Grămadă, am ascultat „povestea expoziției de etnografie” expusă de chiar ctitorul ei, de la începuturi și până la zi, urmând ca după aceea să vizităm întregul muzeu. Amfitrionul nostru s-a dovedit a fi un povestitor demn urmaș al lui Ion Creangă, așa de ușor, de frumos și de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
Unirii, Alba Iulia Muzeul Național al Banatului, Timișoara Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”, Tulcea Muzeul Județean „Ștefan cel Mare“, Vaslui Complexul Muzeal Județean Neamț Muzeul Județean Botoșani Muzeul de Artă, Cluj-Napoca Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bacău Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, Fălticeni Muzeul Pomiculturii și Viticulturii, Golești Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Baia Mare Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida”, București Muzeul
Scrisoare pentru Grindeanu. "Munca lor este puțin cunoscută, însă este poate mai importantă decât a celor din alte domenii" by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/101176_a_102468]
-
Loviștei, unde ele sunt încă vii”13. Primele informații despre obiceiurile de Crăciun și Anul Nou din Țara Loviștei sunt consemnate în răspunsurile la chestionarele Densușianu 10,14. În anul 1965, folcloristul Ovidiu Bârlea, cercetătorul Iosif Herțea de la Institutul de Etnografie și Folclor și redactorul de atunci al Editurii Minerva, Constantin Mohanu, originar din Bumbuiești, comuna Boișoara, înregistrează colinde din Boișoara, Bumbuiești, Găujani și Mlăceni, înregistrări intrate în arhiva institutului și folosite ulterior de Monica Brătulescu la elaborarea indicelui tematic 10
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Folclorul de iarnă. Ziorile și poezia păstorească, Editura Minerva, București, 1979, p. 89; 9M. Pop, Obiceiuri tradiționale românești, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice, București,1976, p. 70; 10C. Bălosu, Colindatul în Țara Loviștei, în Oltenia - Studii și Comunicări. IX.Etnografie, 1989, p. 80-99, Muzeul Olteniei, Craiova; 11T. Pamfilie, Sărbătorile la români, Editura Saeculum, 1997, p. 306, 315, 322, 324; 12T. Bălășel, Versuri populare române, Craiova, 1919 (I), 1926 (II) ; 13Ov. Bârlea, Istoria folcloristicii românești, Editura Enciclopedică, București, 1974, p. 394
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]