109 matches
-
Acvariu pe nisip, Timișoara, 1983; Baraj, Cluj-Napoca, 1985; Zodia berbecului, Cluj-Napoca, 1987; Însemnări despre carașoveni. Interferențe lingvistice și culturale specifice Europei Centrale, pref. Smaranda Vultur, Reșița, 1999; Reșița filologică, Reșița, 1999; Academicianul Simeon Mangiuca (1831-1890), Reșița, 2002; Memorial istoric și etnolingvistic: grai, obiceiuri și folclor din Boiu, Reșița, 2003. Culegeri: Trandafir cu creanga-n apă, Reșița, 1976. Repere bibliografice: G. I. Tohăneanu, „Glasul pământului”, O, 1982, 15; Ion Lungu, O interesantă analiză și pledoarie stilistică, TR, 1982, 42; Silviu Guga, „Stilistica
DELEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286719_a_288048]
-
raioanele regiunii Pskov. Regiunile au fost reînființate la 1 ianuarie 1990 în granițele raioanelor sovietice. Din cauza numeroaselor diferențe între împărțirile administrative (dinainte de 1940 și chiar dinainte de 1918), vechile regiuni încă mai constituie regiuni istorice și etnografice, cu specific cultural și etnolingvistic. Estonia este împărțită în 15 regiuni ("maakond"). Fiecare regiune este împărțită mai departe în comune ("omavalitsus"), care sunt cele mai mici unități administrative ale Estoniei. Există două tipuri de comune: comune urbane "linn" (oraș), și comunele rurale "vald" (parohie). Nu
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
moșie”, „domn” → „domnie”, „boier” → „boierie”, „țigan” → „țigănie”", care în limba română generează derivate substantivale ce desemnează de cele mai multe ori o stare. Este foarte probabil ca înainte de a căpăta un sens național, în perioadele istorice premoderne „româniile” să fi desemnat comunități etnolingvistice, foarte aproape de ceeace Iorga numea „Românii populare”
Etimologia termenilor român și România () [Corola-website/Science/310713_a_312042]
-
obținerea independenței Norvegiei în 1814, pe baza dialectelor care fuseseră heteronome față de limba daneză, și exemple relativ recente, bunăoară instituirea limbii luxemburgheze ca limbă națională în 1984. Totodată, Trudgill constată un fenomen "ausbau" actual, care n-ar fi național, ci etnolingvistic, existent la minoritățile lingvistice. Cazurile tendințelor de autonomizare sunt relativ numeroase: "meänkieli" pe baza unui dialect finlandez din Suedia; "võro" în Estonia față de limba estonă standard; "ullans" față de limba scots din Irlanda de Nord; valona, picarda și "poitevin" față de franceza standard; cașuba
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
acest sens al cuvântului putem vorbi despre un număr total de cel puțin 7.132 persoane, numărul persoanelor declarați drept maghiari fiind 5.866 în Moldova (la care se adaugă numărul persoanelor care și-au declarat drept ceangăi). În sensul etnolingvistic al cuvântului ceangăii reprezint un număr mult mai mare decât cel evaluat la recensămintele oficiale: azi existând cca. 60-70.000 de vorbitori de limba maghiară în Moldova (indiferent de naționalitatea lor declarată). Cea mai precisă estimare minimă este cea din
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
teritoriul țării. Societatea precolumbiană din teritoriul de azi al Paraguayului a constat în triburi seminomade, care au fost recunoscute pentru tradițiile lor războinice de temut. Aceste triburi indigene au fost membri a cinci familii de limbi distincte, și 17 grupuri etnolingvistice distincte. Primii europeni au sosit în zonă în secolul al șaisprezecelea iar orașul Asunción a fost fondat la 15 august 1537, de către exploratorul spaniol Juan de Salazar de Espinosa. În cele din urmă, Orașul a devenit centrul unei provincii coloniale
Paraguay () [Corola-website/Science/298136_a_299465]
-
reprezintă elemente care determină caracterul noului popor. În dependența de condițiile istorice pot fi evidențiați diferiți factori ai etnogenezei. În cazul etnogenezei românilor rolul decisiv l-au avut doi factori de natură spirituală: romanitatea și creștinismul. Romanitatea a determinat profilul etnolingvistic al poporului român, limba și conștiința lui națională. Prin factorul român, poporul român a devenit un etnos romanofon. Creștinismul a determinat mentalitatea romanica a neamului românesc, spiritualitatea, unitatea și continuitatea lui în condițiile migrațiunii popoarelor. Prin creștinism românii au devenit
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
un "plan de conținut" ("realitățiile care nu au un corespondent în limbaj vor fi foarte greu de exprimat"). De câțiva ani, lucrările de cercetare ale lui Humboldt au fost studiate de mai mulți cercetători francezi (Trebant și Meschonnic). Proietul său etnolingvistic, care consistă în studiul viziunii asupra lumii analizată prin prisma limbajului, este mult mai apreciat acum decât cu cateva decenii mai înainte. În schimb, în țările anglofone, Humboldt nu este prea cunoscut. Sunt mult mai cunoscuți, lingviști ca Langham Brown
Ipoteza Sapir-Whorf () [Corola-website/Science/325926_a_327255]
-
Mare al Prusiei în 1742, zona Cieszyn făcea parte din mica porțiune sudică ce a rămas în granițele monarhiei Habsburgice (Silezia Austriacă). Până la jumătatea secolului al XIX-lea, membrii populației slave locale nu se identificau ca membri ai unor entități etnolingvistice mai mari. În Silezia Cieszynului (ca și în toate zonele de graniță vest-slave), diferite identități teritoriale erau predominante înaintea apariției identității etnice și naționale. Conștiința apartenenței la poporul polonez sau ceh s-a răspândit încet în Silezia. Din 1848 până la
Transolza () [Corola-website/Science/326609_a_327938]