478 matches
-
Bârleanu, Iași, 1986; Ornamente populare tradiționale din Moldova. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Iași, 1988; Valea Șomuzului Mare. Monografie folclorică, I-II, cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, Iași, 1991; Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul funebru din Moldova, București, 1999; Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, vol. I: Arhitectura populară. Textilele de interior. Portul popular de sărbătoare, Iași, 1998, vol. II: Obiceiurile familiale și calendaristice, Iași, 2002; Gherăești. Un sat din ținutul Romanului
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
172-174; Nicolae Edroiu, „Catolicii din Moldova. Universul culturii populare”, SUB, Historia, 1999, 1-2; Iordan Datcu, Argumentul etnografic, CRC, 2000, 2; Antonio Patraș, O problemă lămurită definitiv: catolicii din Moldova și identitatea lor etnică, CRC, 2002, 11; Dumitru Pop, O monografie etnologică esențială, TR, 2003, 9. I.D.
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
de furtună cu grindină : cruentæ secures contra cælum minaciter levantur („se ridică contra cerului, în mod amenințător, securi însângerate” ; cf. 5, p. 247). Că astfel de rituri au supraviețuit până în secolul nostru nu este nici un dubiu. Sursă inepuizabilă de „documente” etnologice, folclorul abundă în astfel de credințe și practici magice. Stihiile meteorologice sunt alungate astfel : se înfige toporul „cu muchia în sus în pragul ușii” (8, p. 477) ; sau se îngroapă „în pământ muchia săcurii cu tăișul spre cer” ; sau se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
copaci înrudiți (arvun, jugastru). Se pune întrebarea dacă paltinul (în general, arborele sacru sau consacrat) a jucat aievea rolul de copac la rădăcina căruia avea loc ceremonia de inițiere feciorească și cea de învestire a unui conducător. Sursele istorice și etnologice ne oferă unele informații în privința unor atribute similare acordate monumentelor dendro- morfe : arbori sau stâlpi „de judecată” (divină, obștească sau pro- fesională), „de sacrificii”, „suplicatorii”, „de legare sau dezlegare a frățiilor” (de cruce, de sânge), „de spovedanie” etc. (3, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de târziu în spațiul carpato-dunărean (51), încât să rămână înmagazinate în „memoria” unor texte folclorice. Referindu-se la ediția anterioară a prezentei cărți, folcloristul Constantin Eretescu admite noutatea abordării mele : „funcția funerară a paltinului, neexplorată până astăzi în literatura noastră etnologică”. Dar el crede că ipoteza privind supraviețuirea în cultura tradițională românească a unor străvechi rituri funerare „este puțin probabilă” (138, pp. 44-46). Totuși, anumite texte folclorice și obiceiuri magico-rituale conțin unele evidențe greu de ignorat (118). Karl Meuli a arătat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se va dovedi gratuit și nu va rămâne fără ecou, mai ales în rândul lingviștilor. Dovedirea unei filiații între cei trei termeni (din maghiară, sârbo-croată și română) și determinarea exactă a direcției eventualei filiații ar da un impuls nou cercetărilor etnologice. Altfel, cercetările privind vechimea (grabancijas e atestat încă din secolul al XVII-lea !), originea și semnificația acestui personaj misterios din mito-folclorul românesc riscă să bată pasul pe loc. Spun aceasta pentru că este evidentă asemănarea (cu excepția unor particularități firești) și, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
topoare ruginite, Cu securea Domnului, Cu cuțitul omului. Adu mamă druga, S-o omor pe murga, Murga a murit, Soarele-a ieșit. Chiar și numai acest recitativ, folosit încă de copii, este în măsură să dovedească uriașa valoare ca document etnologic pe care o au creațiile din folclorul infantil. Fiecare vers, fiecare imagine conține importante referiri și informații privind arhaice practici rituale și concepții mitice. Voi încerca să le comentez pe rând. Norii, purtători de furtună, de grindină sau de ploaie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
române, erau duci ai neamului românesc. Ca atari ei erau solidari cu rasa română și pururea gata a-și pune capul la mijloc pentru drepturile acestei individualități etnice. Nouă ni se pare însă că în otelul actual intitulat "Romînia" espresia etnologică e prea mult deconsiderată în favorul espresiei geografice, fie aceasta locuită de orișicine. Aceasta e atât de adevărat pentru trecut încît pururea se deosibea rasa pământeană de rasele străine, din care unele (bunăoară armenii) erau mai vechi în țară decât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ei, vă puteați bate joc de noi încă mult timp, dar astăzi nu se mai poate. Azi limba este una de la Satmar pîn-în Cetatea Albă de lângă Nistru, de la Hotin pîn-în Granița militară, azi datina e una, rasa e una și etnologic e unul și același popor, care nu mai doarme somnul pământului și a veacurilor. Ceea ce numesc maghiarii ideea lor de stat e istoricește un neadevăr și, ca realitate etnologică, asemenea un neadevăr. Încă din suta a treisprezecea poporul românesc avea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pîn-în Granița militară, azi datina e una, rasa e una și etnologic e unul și același popor, care nu mai doarme somnul pământului și a veacurilor. Ceea ce numesc maghiarii ideea lor de stat e istoricește un neadevăr și, ca realitate etnologică, asemenea un neadevăr. Încă din suta a treisprezecea poporul românesc avea ținuturile lui proprii, legea lui proprie - antiquam et aprobatam legem -, principii proprii, autoritățile proprie elective, fără nici un amestec din partea Coroanei ungurești. Era un neam de ostași, oameni de arme
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Romînului" reamintește iarăși foarte viu păcatele de omisiune ale politicei externe a Austriei și de aceea nu-l putem citi cu aceeași ilaritate curată pe care desigur o va produce în alții cari nu sunt interesați. [7 aprilie 1882] MATERIALURI ETNOLOGICE PRIVIND ÎN PARTE ȘI PE D. NICU XENOPULOS, CRITICUL LITERAR DE LA "PSEUDO - ROMÎNUL " D. Nicu Xenopulos, criticul literar de la "Romînul", binevoiește a se juca de-a baba oarba cu cititorii "Telegrafului - fundescu " în socoteala mea. Se preface a se supăra
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că ceea ce n-au putut face de la Ștefan cel Sfânt încoace vor putea face acum, când spiritul național e deștept, acum când rasa lor proprie constituie abia a treia parte din populația Regatului. În loc de-a cerceta cu scumpătate natura etnologică a patriei lor și a se convinge că Ungaria e un stat poliglot, deci trebuie tratat ca atare, trebuie ca dezvoltarea statului să consiste în dezvoltarea paralelă a tuturor elementelor sale aliate prin istorie, maghiarii persistă a impune la zece
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu aceeași lesniciune a fi redactorul unei foi conservatoare, cu care devine al unei foi guvernamentale, ni se pare că aceluia i-am putea da noi lecții de onestitate politică și să ne dispensăm de lecțiile sale de tact. Adevărul etnologic pe care-l repetăm adeseori își are înțelesul lui și nu atinge "oameni de înaltă onorabilitate, care în orice ocazii au dovedit că sunt buni romîni", pentru că nu de aceștia vorbim. Când vedem însă înființîndu-se o foaie cu scopul anume
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sunt buni romîni", pentru că nu de aceștia vorbim. Când vedem însă înființîndu-se o foaie cu scopul anume de-a începe prin opoziție și de-a se pune apoi la dispoziția guvernului pentru o funcție și o subvenție, atunci adevărul nostru etnologic devine foarte substanțial și dovedește că nu de "oameni de-o înaltă onorabilitate" vorbim, nu de acei cari prin caracter și fapte s-au asimilat și cu spiritul și cu caracterul acestei țări, ci de aceia pentru cari patriotismul și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că nu există nici o necesitate ca ei să fie anexați la Grecia. Gazete însă cari combat un raport ce nu există, a unei misiuni ce n-a fost trimisă, luând de sprijin fantaziile etnocratice ale d-lui Paparigopolu în locul adevărului etnologic aievea și făcând analogii filologice din lună dovedesc pe de o parte o deplină ignoranță în materia ce-o tratează, pe de alta că o rea cauză susțin daca, în favorul ei, au nevoie de-a înainta neadevăruri. [11 august
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
restul presei române. Nu e vorba de România irredenta, care nu există decât în imaginația maghiarilor, nu de "Daco - românia ", o invențiune austro - rusească, făcută pentru a fi opusă de-o putere celeilalte, ci de-un adevăr, de-o realitate etnologică. Deși munții despart poporul românesc în bucăți, deși acești munți, care le-a păstrat naționalitatea în evul mediu, constituie azi o piedică statornică pentru unirea politică a lor, totuși, din suta a șaptesprezecea începînd, au prins a se naște un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
existente pe acest pământ e mai mare decât acum douăzeci și cinci de ani, dar e așa repărțită încît prea puțin din ea e 'n mâini indigene. Daca însă acest lucru e indiferent, daca prosperitatea pe espresia geografică e totul, iar espresia etnologică a naționalității nu 'nseamnă nimic, atunci fără îndoială e mare progres și ne-am mira de-un singur lucru, de ce "Romînul" n-ar propune mijloace pentru ca acest progres să fie și mai mare? Există oameni cari susțin cu toată seriozitatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
părea mai adormit, un spirit nou, dătător de viață, s-a deșteptat. Cine are dreptate la urma urmelor nu este pretinsul drept istoric sau dreptul public, durat în favorul unei singure naționalități, a celei maghiare, cine are dreptate este realitatea etnologică, este adevărul. În numele adevărului și sub suflarea lui binefăcătoare e scrisă și această lucrare și, pentru că niciodată în cursul istoriei n-am văzut adevărul învins ci pururea învingător, de-aceea și acum putem prezice că, per ardua ad astra, cauza
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de 11 fevruarie și-au călcat jurământul și onoarea militară se va afla că sunt greci de origine. Se va zice că mulți s-au asimilat cu românii, mulți sunt buni patrioți, bun români. Ei bine, așa fie. însă aci, etnologic vorbind, am zice cu Sf. Augustin: pater semper incertus. Etnologic vorbind oamenii aciia nu sunt greci: sunt albanezi ori în genere ilirii și tracii cei peninsulari cari s-au grecit, au trecut drept greci, dar n-au fost greci. Am
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se va afla că sunt greci de origine. Se va zice că mulți s-au asimilat cu românii, mulți sunt buni patrioți, bun români. Ei bine, așa fie. însă aci, etnologic vorbind, am zice cu Sf. Augustin: pater semper incertus. Etnologic vorbind oamenii aciia nu sunt greci: sunt albanezi ori în genere ilirii și tracii cei peninsulari cari s-au grecit, au trecut drept greci, dar n-au fost greci. Am zice că grecul se distinge prin miopie fizică, abstracție făcând
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
există schimbul economic, mondializarea, laicitatea deschisă, rațiunea, individul. Ca un "cară-te de-aici, vrăjitorule, ca să-ți iau locul" al inginerului și savantului. Această expresie a uitat că progresul tehnic înseamnă și neîncetata întinerire a vechiului prin nou și a etnologicului prin tehnică. Sub forma savantului taumaturg, a medicului mare vraci și a tehnicianului șaman, ori sub cea a lui "știu, dar să-l întrebăm totuși și pe preot". Dacă religiile istorice nu erau decît mitologii agrare sforăitoare, industrializarea planetei, care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la altul, legate de populație, infrastructură, izolare, sunt reflectate, determinate și influențate în ultimă instanță de aspectul economic. Interdisciplinaritatea este caracteristica principală a studiului de față. Cele două mari perspective de abordare ale temei au fost cea sociologică și cea etnologică. Acolo unde problematica a cerut-o, am apelat și la moduri de analiză specifice unor domenii interdisciplinare sau conexe celor două: istorie, psihologie socială, sociologie economică, sociologie politică. Consider că nu puteam concepe o lucrare despre ceea ce se întâmplă azi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
existenței materiale. * Realizarea unor comparații între cele două comunități abordate prin studiu de caz și ruralul românesc în general. Metodologia utilizată a fost una triangulată, fiind axată pe trei mari metode specifice sociologiei și pe o abordare metodologică specifică analizei etnologice. Astfel, am utilizat analiza secundară pentru pe bazele de date naționale disponibile în scopul explorării ruralului românesc în general și analiza pe bază de chestionar și pe bază de interviu semistructurat, pentru studiul de caz pe cele două sate. Valorificarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Steven. 2001. Gemeinschaft Revisited: A Critique and Reconstruction of the Community Concept, în Sociological Theory, vol 19, 1. Bucur, Corneliu. 1977a. Noi dovezi etno-lingvistice ale permanenței populației autohtone în Mărginimea Sibiului, în Repere Sibiene, Sibiu. Bucur, Corneliu. 1977b. Noi contribuții etnologice la stabilirea profilului istorico-cultural al populației românești, în Repere Sibiene, Sibiu. Bucur, Corneliu. 1985. Coordonate diacronice ale modului de viață zonal în secolele XI-XX, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Politica războaielor pare mult mai demnă ca interes. Probabil de aceea nașterile au intrat doar În sfera de interes a unor femei: Gail Kligman, cercetătoare care s-a ocupat de politica pronatalistă În România lui Ceaușescu, din perspectivă combinată (antropologică, etnologică, sociologică, politologică), și Maria Bucur, care, departe de a avea doar o perspectivă de istoric - specialiștii În științe sociale, mai ales politologii, vor Înțelege bine cât folos pot dobândi În urma abordărilor ei -, caută rădăcinile tendințelor colectiviste și totalitare În ispitele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]