479 matches
-
(n. 28 noiembrie 1908, Bruxelles - d. 30 octombrie 2009, Paris) a fost un antropolog francez, teoretician al structuralismului etnologic. A fost membru al Academiei Franceze. S-a născut din părinți francezi, de etnie evrei alsacieni, care pe atunci locuiau în Brussel, unde tatăl lucra ca pictor. A copilărit la Paris. În timpul Primului Război Mondial a locuit la bunicul matern care era
Claude Lévi-Strauss () [Corola-website/Science/314220_a_315549]
-
clujeană. Folclorul, limba și viața poporului l-au fascinat încă din primii ani de studenție, când, sub îndrumarea mentorilor săi - profesorii Dumitru Pop, Ion Cuceu, Ion Șeuleanu, Nicolae Bot - s-a aplecat spre studiul acestora dintr-o perspectivă mai largă, etnologică și antropologică. Studentul Viorel Rogoz a activat în Cercul de Folclor existent la Facultatea de Filologie și a participat la cercetările de teren organizate. Cercul de Folclor, înființat de profesorul D. Pop încă în 1955, a devenit mai târziu Cerc
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Bărbat-femeie, Raportul dintre generații (Funcțiile culturale ale familiei), Neamul - o entitate între lumea reală și mit ("Raportul "cei morți - cei vii), Rudenia spirituală Nășia)", după ce, în prealabil, autorul face precizări privind: "Suportul antropogeografic al cercetării (Ținutul Codrului), Orientarea metodologică, Perspectiva etnologică românească." Lucrarea este însoțită apoi de: "Lista de informatori, Glosar și Bibliografia selectivă." Așa cum profesorul Dumitru Pop preconiza în "Cuvântul înainte", lectura acestei cărți de știință înseamnă „descoperirea sau redescoperirea unei lumi pe cât de vechi, pe atât de interesantă și
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
de Folclor din București Între 1949-1954 lucrează în calitate de coordonator al activității științifice în cadrul nou înființatului Institut de Folclor, ajungând apoi director adjunct științific (între 1954-1965) și, ulterior, director al Institutului de Etnografie și Folclor (într-o vreme Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice) între 1965-1974. În 1963 devine docent în științe filologice al Universității din București. În anul 1957 revine la catedră, fiind conferențiar (1957-1963) și apoi profesor de folclor (1963-1975) la Facultatea de limba și literatura română a Universității din
Mihai Pop () [Corola-website/Science/302912_a_304241]
-
și interreligioase poate confirma sau nega. Comunitate Școala din Budieni se află în centrul așezământului și este continuitoarea unei școli ridicate cu mai mult de 100 de ani în urmă. Aceasta din urmă a fost pt. câțiva ani lăcașul muzeului etnologic Budieni și care acum este în stare de degradare cu proporția de 90%. La ora actuală în clădirea școlii primare (2 nivele) mai învățau în jur de 20 copii. În centrul localității, în apropierea locului unde a existat în epoca
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
revista "Unknown" în 1940, în timp ce romanul a apărut opt ani mai târziu la Fantasy Press. Roamnul a fost retipărit în 2003 de Orion Books în cadrul seriei "Fantasy Masterworks" ca numărul 38. Romanul începe cu anunțul făcut de membrii unei expediții etnologice în Mongolia că printre oameni există persoane care se pot transforma în animale. Dar conducătorul și purtătorul de cuvânt al expediției moare pe neașteptate în mijlocul conferinței de presă, tocmai când era pe cale să aducă dovezi incontestabile în sprijinul afirmațiilor sale
Mai întunecat decât crezi () [Corola-website/Science/329277_a_330606]
-
Pârvan a propus citirea "Sarmiz-egetusa" în sensul „Egetusa a lui Sarmos” sau „Zarmos”, arătând că "Zarmos/Zermos" a fost un nume tracic cunoscut și citat de cercetătorul austriac (de etnie cehă) Wilhelm Tomaschek, în lucrarea standard "Vechii traci," un studiu etnologic. Opinia lui Pârvan a fost împărtășită de savantul bulgar tracolog Dimităr Decev, care a adus în discuție, comparativ, numele de persoane din Lycia (Licia)"Zermounsis, Ro-zarmas, Ia-zarmas, Troko-zarmas" și varianta tracă bazată pe "Zermos, Xermo-sígestos" sau "Zermo-sígestos". Tomaschek propusese în
Sarmizegetusa Regia () [Corola-website/Science/299029_a_300358]
-
credința sașilor evanghelici și controversele în problemele religioase al secolului Reformei. Valoarea teologică a învățăturii lutherane, în viziunea lui Dürr, și valoarea lingvistică, a stadiului limbii în acea epocă, sunt și ele deosebit de mari. Lucrarea mai are și o valoare etnologică, fiind o sursă de cunoaștere a obiceiurilor și tradițiilor populației germane din Transilvania. Damasus Dürr intrase aproape în uitare, când, în 1883, Albert Amlacher a scris o biografie a sa. Opera lui Dürr a început să fie publicată în 1939
Damasus Dürr () [Corola-website/Science/309880_a_311209]
-
impresie mult mai caldă despre Estraven decât cea prezentă în observațiile lui Ai. Juxtapunerea celor două oferă o viziune completă a conflictului interior și exterior. Între capitolele dominate de cele două personaje apar fragmente ale civilizației de pe Gethen/Iarnă: rapoarte etnologice, relatări despre mituri și legende indigene și descrierea unor ceremonii religioase. Aceste capitole permit culturii întâlnite de Genly Ai să vorbească în numele ei, așa încât nu suntem obligați să o cunoaștem doar prin experiențele și perspectiva sa limitate. Relevanța acestor fragmente
Mâna stângă a întunericului () [Corola-website/Science/321603_a_322932]
-
Universității din București (cu o teză despre "Jertfa zidirii în fondul baladesc nord și sud-dunărean. Corpusul baladei jertfei zidirii din spațiul slav sud-dunărean") și cu o specializare în antropologie culturală și folclor (Universitatea București), este interesat, cu precădere, de spațiul etnologic și religios românesc, balcanic și slav (baladă, legendă, colind, hagiografie, mentalități, relațiile istorice dintre Patriarhia și Mitropolia de Târnovo și Țările Române, literatura medio-bulgară, cronica vieții religioase contemporane), publicând mai multe cărți, articole și traduceri (120 de titluri - din bulgară
Gheorghiță Ciocioi () [Corola-website/Science/335647_a_336976]
-
care intenționează să compenseze și uneori să substituie carențele existente în descrierile de natură sau în analiza psihologică a personajelor. Originalitatea poveștilor lui Creangă constă în realismul atmosferei, în umanizarea elementelor fantastice și în restrângerea și localizarea întâmplărilor la spațiul etnologic al satului natal. Criticii literari consideră că basmele sunt originale mai ales prin limbajul popular. Astfel, Mihai Eminescu scria într-un articol despre poveștile lui Creangă că basmele au aceeași substructură, la toate popoarele, iar „ceea ce e original în basm
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
Signeulx, Willancourt, Baranzy și Gennevaux. Suprafață totală a comunei este de 34,81 km². La 1 ianuarie 2008 comună avea o populatie totală de 4.296 locuitori. Comună este situată în sudul provinciei, în regiunea naturală Gaume, parte a regiunii etnologice Lorena Belgiană. Înainte de 1989,în cadrul programului Villages roumains (Sate românești, inițiat de Doina Cornea și alți intelectuali români), comuna Musson s-a înfrățit cu satul Aruncuta ,jud.Cluj , pentru a împiedica desființarea acestuia și a încuraja firava opoziție existența la
Musson () [Corola-website/Science/318348_a_319677]
-
oferă capacitatea de a reprezenta vizual și artistic cultura și identitatea tribului. Principalul studiu privind viața beduinilor arabi din acest spațiu este atribuit lui William C. Young ( "The Rashaayda Bedouin: Arab Pastoralists of Eastern Sudan" ). Regăsim aici înregistrări antropologice și etnologice bine documentate despre viața de zi cu zi, relații intertribale și mai ales, despre repartizarea spațiului, puterii și muncii între sexe. În 1978, acest tânăr antropolog primește o bursă în valoare de 7000$ pentru a putea merge și studia viața
Tradiții de nuntă la arabi () [Corola-website/Science/328961_a_330290]
-
în locul lor români din Basarabia, dar de cele mai multe ori înlocuindu-i cu ruși, sârbi, bulgari sau ucraineni. Ultimele sate românești din Crimeea au fost găsite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar nu au intrat decât marginal în cercetările etnologice făcute asupra așezărilor românești din răsăritul Nistrului în acei ani. Ca urmare a Războiul Crimeii (1853-1856) o parte din populația tătară a emigrat în Dobrogea, Anatolia și alte regiuni ale Imperiului Otoman. Pe data de 18 octombrie 1921 s-a
Republica Autonomă Crimeea () [Corola-website/Science/299176_a_300505]
-
limba română, . [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|Unirea bisericii din Transilvania cu Roma]] în [[1698]] a determinat o scindare între termenii liturgici folosiți în [[Vechiul Regat]] (de origine slavă) și cei folosiți în [[Transilvania]] (de origine latină). Standardul internațional etnologic [[ISO 639]] conferă limbii române codurile "ro" (ISO 639-1), "rum" (ISO 639-2/B), și mai recent "ron" (conform ISO 639-2/T). [[Limba moldovenească|Limbii moldovenești]] i-au fost atribuite codurile "mo" și respectiv "mol" scoase din utilizare din [[2008]], fiind
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
Scriitorilor - Filiala Iași (2001, 2006), Premiul opera omnia acordat de revista „Convorbiri literare” (2001), Premiul opera omnia acordat de Biblioteca „Vasile Voiculescu”, Buzău (2001). A decedat la 7 august 2013 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. Cercetările etnologice și folcloristice ale lui Petru Ursache au fost realizate dintr-o amplă perspectivă interdisciplinar-enciclopedică, încercând să pătrundă până la rădăcinile creațiilor literare. Studiile publicate evidențiază preocuparea sa pentru cultura tradițională veche a poporului român, abordată laturile sale estetice și etnologice. Petru
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
Cercetările etnologice și folcloristice ale lui Petru Ursache au fost realizate dintr-o amplă perspectivă interdisciplinar-enciclopedică, încercând să pătrundă până la rădăcinile creațiilor literare. Studiile publicate evidențiază preocuparea sa pentru cultura tradițională veche a poporului român, abordată laturile sale estetice și etnologice. Petru Ursache a cercetat din punct de vedere mitologic balada "Miorița", acordând atenție aspectelor morale și estetice ale unor opere religioase precum "Filocalia", care i-a inspirat scrierea unui tratat de „Estetică teologică”. Balada "Miorița" este abordată de Petru Ursache
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
de reprezentanți diferiți. Și Erich Fromm interpretează mitul lui Oedip ca simbol al revoltei fiului față de autoritatea tatălui, într-o societate patriarhală, și nu ca rivalitate sexuală în competiție cu atașamentul matern. Critici serioase au fost aduse pe baza constatărilor etnologice (Claude Lévi-Strauss). Noțiunea de „complex Oedip” este inseparabilă de o formă familială precisă, denumită „nucleară”, în care tatăl, mama și copiii trăiesc împreună și tatăl biologic exercită autoritatea părintească asupra copiilor. Ori acest tip de familie nu este universal, în
Complexul Oedip () [Corola-website/Science/297675_a_299004]
-
geografic, cât și cultural. De la nord, la sud acestea sunt: Grupul nordic (insulele Washington, insulele Revolució): Grupul sudic (insulele Mendaña) În paranteză apar numele anterioare ale insulelor. Primii locuitori ai insulelor au fost polinezienii, în jurul anului 300 e.n. După dovezile etnologice și lingvistice, cel mai probabil, aceștia au venit din insulele Samoa și Tonga. Primul european care a ajuns pe insulă a fost spaniolul Álvaro Mendaña la 21 iulie 1595. În călătoria sa din Peru către insulele Solomon, a descoperit insulele
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
etnic și politico-administrativ. Populația sa româneasca a utilizat prevalent, din evul mediu timpuriu și până în prezent, denominația geografică, desemnând teritoriul sub numele Țara Oltului. Sinonimul său german poartă denumirea Altland. Cronologic ulterioare sunt o serie de apelative care enunță realități etnologice din Țara Oltului. Toate aceste denumiri sunt compuse din numele formei de organizare teritorial-administrativă și din etnonimul maghiar atribuit românilor. Aceste denominații sunt evocate în documente emise în anii 1222 (Terra Blacorum), 1224 (Silva Blacorum) și 1252 (Terra Olacorum). După
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
din școli, spitale, închisori etc.), respectiv înspre (b) dimensiunea reflexiv-critică a antropologiei (punând accent pe faptul că antropologul reflectează asupra ceea ce face tocmai în postura sa de etnograf). În spațiul științific românesc aceste accepțiuni ale etnografiei nu sunt curente, metodologia etnologică fiind mult mai mult asociată cu o "perspectiva folclorică", și în cele din urmă cu o viziune textuală, literaturizată a culturii. În istoria științelor sociale din România există însă o perspectivă metodologică mult mai apropiată de etnografia modernă, metoda monografică
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
folclorică", și în cele din urmă cu o viziune textuală, literaturizată a culturii. În istoria științelor sociale din România există însă o perspectivă metodologică mult mai apropiată de etnografia modernă, metoda monografică, care nu a fost însă adoptată de știința etnologică românească. Pentru mai multe date, vezi și Iordan Datcu, "Dicționarul etnologilor români", Ed. Saeculum I.O., București, 2006
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
la Daniel Vighi și la remarcabila sa desțelenire critică. Față de toate celelalte provincii românești, observă el, Banatul a dezvoltat de timpuriu o matrice mentalitară capitalistă. Nearistocratică. Nesupusă. Middle class. Remarca e plauzibilă, fie și la o succintă examinare istorică sau etnologică a zonei. Dar dacă luăm în calcul lumea din proze ca Mara, Budulea Taichii, Popa Tanda ? Rezultatul e cam același, numai că mult mai spectaculos ca substanță, mai paradoxal ca argumentare. Într-o tradiție literară românească majoritar romantică și deseori
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
teorii aplicabile la viața statului, căci acele teorii, departe de a fi absolut adevărate, nu sânt decât rezultatul, cristalizațiunea, formula matematică oarecum a unei stări certe a societății, care stare iarăși e condiționată prin o mulțime de factori economici, climatici, etnologici ș. a. m. d. Precum haina se îndreptează după climă și e în țările calde un obiect de lux, supus unor schimbări foarte fantastic, pe când la nord devine un apărător foarte neschimbat contra frigului, adaptîndu-se agenților naturii, tot astfel legile și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
păzi un silențiu tăcut sau o tăcere silențioasă, după cum ar zice d. Pantazi Ghica, asupra activității acestei sesiuni estraordinare, în care s-a pus la cale cestiunile cele mai grave pentru viitorul României. Această tăcere se manifestă prin deosebitul interes etnologic ce-l arată ziaristica pentru regiuni depărate, unele pentru Bosnia și Erțegovina, altele pentru Afganistan și pentru îndrăznețul Șir-Ali, încît, urmîndu-se acest metod de-a discuta cestiunile, vom ajunge mai departe, până ce concertul penelor oficioase va ajunge la o simfonie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]