111 matches
-
littéraire?, Le Seuil, Paris, 1989; Art, création, fiction, Éditions Jacqueline Chambon, Paris, 2004; Théorie des signaux coûteux, esthétique et art, Université du Québec, Tangence éditeur, 2009. Emanuel A. SCHEGLOFF (n. 1937), sociolog american, profesor la Universitatea din California, promotor al etnometodologiei în analiza convesației. Lucrări de referință: The sociology of knowledge. An attempted assessment, Thesis, Harvard University, 1958; (în colab. cu Ochs, Elinor, Sandra A. Thompson, Sandra A.), Interaction and grammar, Cambridge University Press, Cambridge, NY, 1996; Whose Text? Whose Context
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cooperare este subiacentă etimologiei termenului "comunicare", termen care trimite, simultan, la o transmitere și la un amestec, o partajare a semnificațiilor. Principiul de cooperare sau de înțelegere reciprocă este miezul teoriei sociale moderne. Teoreticienii actelor de limbaj, precum Grice și etnometodologii, de exemplu, afirmă existența unui "principiu de cooperare" drept condiție a posibilității conversației și a sistemelor de schimb în general (dezbatere, convorbire, ceremonie, ritual etc.). Angajarea unei conversații postulează partajarea unui anumit număr de elemente precum codul, interesul sau plăcerea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
toate formele sale (informație, argumentație, narațiune, ilustrare etc.) se elaborează și se difuzează clasificările (Schütz), definițiile situației (Thomas), etichetarea (Becker) care vor orienta schemele percepției politice. Principalele curente care plasează comunicarea politică într-un cadru interpretativ sînt deci interacționismul simbolic, etnometodologia, dramatismul și narativismul 25. Atunci cînd interacționismul simbolic consideră atribuirea sensului ca fiind rezultatul tranzacțiilor sociale, simbolismul sau dramatismul văd mai întîi mobilizarea structurilor cu semnificații profunde, avînd origine culturală, precum miturile 26. Dincolo de dramatismul lui Burke și Goffmann, teoria
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
zut �nmul?indu-se paradigmele ostile func?ionalismului. Ordinea social? este instabil? ?i contingent?, reconstruit? mereu de c?tre actori, spun Erving Goffman, Howard S. Becker, Anselm Strauss, Harold Garfinkel, Aaron Cicourel ?.a. care construiesc teoria �etichet?rîi�, modelul dramaturgic, etnometodologia, sociologia cognitiv? etc. Sociologia �?i extinde c�mpul de studiu la noile forme de consum, de cultur?, de marginalitate, de protestare, la politicile sociale ?i culturale, la via?a local?, b?tr�ne?e, imigra?ie, devian?? juvenil?, s?r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Referin?a la Weber (tradus �nc? �n 1947) ?i mai ales la Marx orienteaz? reflexiile teoretice. Corelativ, Parsons ?i func?ionalismul fac obiectul criticilor care, la sf�r?ițul anilor ?aizeci, vor fi re�nnoite prin primirea cu rezerve a etnometodologiei ?i a curentului fenomenologic american � m?rturie a dificult??îi britanicilor �n fă?a sistemelor teoretice generale [50, 56]. Cazul german nu este mai pu?în contrastant. �nfr�ngerea din 1945 a corespuns cu �ncercarea orient?rîi sintetice a perioadei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
construc?ie colectiv? a actorilor care, cu toat? specificitatea experien?elor lor personale, se acord? tacit asupra unei definiri intersubiective a lumii (Berger ?i Luckmann, 1966). Frapat de similitudinea sociologiei �savante� cu cea implicit? a actorilor sociali, Garfinkel a definit etnometodologia că pe ?tiin?a empiric? a metodelor prin care indivizii dau sens ac?iunilor lor cotidiene (1967). Revolu?ia etnometodologic? C�nd facem sociologie, profan? sau profesionist?, orice referire la �lumea real?�, chiar dac? prive?te evenimente fizice sau biologice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
existente de la sine modurile obi?nuite ?i ingenioase de a le �ndeplini � este fenomen fundamental pentru cei care fac sociologie. �n m?sura �n care un fenomen este fundamental pentru sociologia practic?, el este tem? dominant? a cercet?rilor �n etnometodologie. Această analizeaz? activit??ile de fiecare zi că metode prin care membrii întreprind activit??i vizibil � ra?ionale � ?i � raportabile (�n sensul c? putem da seama de ele) � cu � scopuri � practice, adic? observabile ?i descriptibile [accountable], ca o organizare a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
inteligibilit??îi schimburilor verbale (�indexicalitatea�). O dat? cu �sociologia cognitiv?� (Cicourel, 1973), vor fi studiate ?i procedeele interpretative extralingvistice (Chomsky) care permit �competen?a interac?ional?� a locutorilor. Violent atacat? de c?tre Lewis Coser �n numele AȘA �n 1975, etnometodologia va urma o carier? �nfloritoare �n SUA, unde se va r?sp�ndi spre coasta de Est, ca ?i �n Anglia (Heritage, 1984), �n Germania (la Universitatea din Bielefeld) ?i, mai recent, �n Fran? a. [22] De la teoriile schimbului social
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n act ?i, prin efect, ambiguitatea interpret?rîi rezultatelor (Abell, [17]). AȘA se sup?r? Analiza �path� este o metod? care rapid adoptat? de c?tre cercurile largi ale sociologilor, deoarece ofer? mijloacele tehnice pentru m?sur?ri mai precise; etnometodologia, �n schimb, nu a fost adoptat? dec�ț de c?tre un num?r mic de practicieni str�n?i �n jurul unui lider charismatic ?i a unor apostoli. Prima s-a r?sp�ndit pe larg gra?ie re
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sterile ?i false �ntre macro?i microsociologie, �ntre punctul de vedere al structurilor ?i constr�ngerii ?i cel al actorilor ?i subiectivit??îi [1]. Audien?a lucr?rilor englezului Anthony Giddens (1979, 1984) care �ncearc? s? stabileasc? un continuum de la etnometodologie la marxism este revelatoare pentru aceast? nou? con?tiin??. 2. Dilemele sociologiei franceze Evenimentele din mai 1968 izbucnesc �ntr-o Fran?? care iese dintr-o perioad? de cre?tere economic?, de restructurare social? ?i de organizare administrativ? f?r? precedent. Ele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sau liniile teoretice pe baza cărora se construiesc analizele neoinstituționale: teoriile cognitive inițate de concepția lui H. Simon, teoriile fenomenologice și culturale inspirate de concepțiile lui C. Geertz în antropologie, P. Berger și T. Luckmann în sociologie și studiile de etnometodologie (H. Garfinkel). În acest capitol, R. Scott introduce problematica și totodată tema relației complexe dintre instituții și organizații și a cercetărilor care și-au propus acest tip de analiză. Rădăcinile acestor abordări sunt plasate la un triplu nivel: a) cel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]