159 matches
-
întregii sale competențe unor activiști, reprezentanți ai ideologiei partidului și statului totalitar 9. O soluție însă găsită neinteresantă psihologic. Evenimente mai importante ale acestei experiențe reușite au fost descrise în lucrarea Aproape de sufletul animalelor o sinteză de psihologie animală și etologie (M.-I. Mihai, 2005), care reprezintă totodată o sinteză a colaborării dintre autor și dascălul său, M. Beniuc. Se întâlneau destul de des la București sau la Constanța, chiar pe marginea bazinului cu delfini, unde profesorul venea câteodată și singur, neanunțat
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
1969. Kuhn, Th., Structura revoluțiilor științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. Mânzat, I., Istoria universală a psihologiei, curs Univ. Independentă "Titu Maiorescu" Facultatea de Psihologie, București, 1994. Mihai, I-M., Aproape de sufletul animalelor o sinteză de psihologie animală și etologie, Institutul European, Iași, 2005. Mihai, I-M., Psihologia animală în leagănul Școlii de Psihologie din București M. Beniuc, comunicare susținută la sărbătorirea Centenarului de învățământ psihologic la București și predat ca manuscris în limba engleză, 2006. Moisii, Gr. C., Les
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se află alături de celelalte viețuitoare, așezat fiind pe coroana evoluției. 5 Text reprodus și completat după comunicarea cu același titlu la Simpozionul Centenar de învățământ universitar la Universitatea București. 6 Chiar dacă în anii imediat următori (1972) cercetări de psihologie și etologie animală efectuate de K. Lorenz, N. Tinvergen și von Frich au fost onorate cu acordarea Premiului Nobel pentru Medicină. 7 Richter O. Neu in Konstanza: Das Delphinarium Poseidon, 1972, 131, 11, p. 505-507. 8 Folosite de edilii vremii pentru dezvoltarea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sisteme intensive destinate să mențină sau să sporească cu orice preț profitul. Unul din principalele motive pentru care vegetarienii evită consumul de carne îl constituie condițiile în care animalele sunt crescute și îngrășate. Mulți oameni apreciază că aplicarea cunoștințelor de etologie, comportament și confort al animalelor, va determina îmbunătățirea condițiilor de întreținere. Cele mai multe sisteme tradiționale de întreținere, care urmăreau realizarea unui optim între cerințele animalelor și producție au fost într-o relație de determinare mai mare decât sunt în prezent. Astfel
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de peste un an se constată de asemenea tulburări în aproape toate sectoarele dezvoltării psihice: retard parțial sau global în dezvoltarea psihomotrică, apatie; sau dimpotrivă instabilitate psihomotrică, comportament fără conținut desfășurate în gol. Lucrările amintite au completat rezultatele cererilor din domeniul etologiei (Harlow, 1961) privind efectele negative ale deprivării materne. Toate aceste studii au avut un răsunet deosebit în politicile sociale privind protecția copilului ocrotit în instituții de îngrijire (creșe și case de copii). R.A. Spitz (1946), J. Bowlby (1958), J. Robertson
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
ins izolat, este un membru al grupului. Angajarea politică merge de la un transfer al imaginii grupului asupra individului (prin imaginea conducătorului sau a conducătorilor grupului), iar intensitatea sentimentului său de apartenență măsoară capacitățile de inițiativă ale militantului sau ale credinciosului. Etologia ne-a învățat că "o societate de primate este cu atît mai riguros integrată, cu cît mediul îi este mai ostil", și în această privință revoluționarii, ca toți credincioșii, sînt un pic mai primate decît media umanoizilor (primate = mamifere placentare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
comportamentul modelului o are pentru atingerea scopului personal; competența care i se atribuie modelului; caracteristici exterioare ale modelului (Îmbrăcăminte, fizionomie); relațiile personale cu modelul. O discuție fructuoasă și explicarea comportamentului agresiv se pot desfășura doar pe baza integrării cunoștințelor despre etologie, biologie, fiziologie, psihologie, pedagogie, sociologie, antropologie culturală, politologie, economie și, nu in ultimul rand, psihiatrie. Pentru a face o delimitarea a activității și a agresivității trebuie să se aibă În vedere următoarele puncte: agresivitatea trebuie Înțeleasă Într-un context de
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
educațional al acestora. Analiza agresivității din perspectiva paradigmelor sale explicative are următoarea structură: A. Paradigma biologică McDougall (1923) vorbește despre instinctul agresiv care s-ar afla la temelia războaielor; Freud (1924) vorbește despre instinctul distructiv (Thanatos); K. Lorenz (1966) întemeiează etologia (știința care se ocupă de studiul comportamentului animal) și afirmă că agresiunea este o forță a vieții cu rol decisiv în viața socială etc. Alte orientări în interiorul aceleiași paradigme sunt teoria hormonală, structura cerebrală, aberațiile cromozomiale etc. B. Paradigma frustrare
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pattern-uri de agresivitate asemănătoare cu ale noastre (așa cum, la alte specii, se regăsesc pattern-uri ale foamei asemănătoare cu ale noastre). Dovezile legate de această problemă s-au schimbat de-a lungul anilor. În anii ’60, primele lucrări de etologie sugerau că există diferențe majore Între oameni și alte speciimai exact, că animalele, spre deosebire de oameni, dispun de mecanisme care controlează instinctele agresive (de exemplu, Ardrey, 1966; Lorenz, 1966). Lucrările ulterioare, din anii ’70 și ’80 precizau că, totuși, animalele nu
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
ACȚIUNE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) DEZADAPTAREA SOCIALĂ A PERSOANEI MORBIGENEZĂ DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA DE LIBERTATE A PERSOANEI (INTERNĂ) ZONA DE LIBERTATE SOCIALĂ A COMPORTAMENTULUI PERSOANEI (EXTERN) CORESPONDEȚĂ PROCES DE ELIBERARE A PRESIUNIULOR ACUMULATE DE INDIVID CULTURA SPIRITUALĂ CREAȚIE ETOLOGIE PROIECȚIE RELAȚII (EFECTE) ACTIVITATE CIVILIZAȚIE MATERIALĂ CÂMPUL VOLIȚIONAL SFERA AXIOLOGICĂ A PERSONALITĂȚII CONFLICT CÂMPUL SUBIECTIV (IDEALUL) Factorii exogeni au valoare de motive. Acestea declanșează mobiluri individuale, ambele realizând o acțiune de tip motivațional din partea persoanei. În această situație, persoana va
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
va putea fi caracterizat ca fiind bine susținut, chiar dacă nu va putea fi probat în mod experimental. De ce un principiu care unifică și explică o uriașă varietate de fapte acumulate prin cercetări de paleontologie, biogeografie, sistematică, embriologie, anatomie comparată și etologie nu ar fi tot atât de bine întemeiat pe experiență cum este o anumită corelație care poate fi testată experimental? Până astăzi, cercetători pentru care știința experimentală reprezintă prototipul științei sunt înclinați să pună la îndoială valoarea de cunoaștere a acelor principii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
vedere metodologic, de aici nu rezultă că același lucru va fi valabil pentru disciplinele biologice. Presupunerea că reflecții metodologice bazate pe experiența practică a cercetării în discipline cum ar fi biochimia și fiziologia, pe de o parte, biologia evoluției și etologia, pe de altă parte, ar fi valabile pentru științele biologice în general nu este în nici un fel asigurată. Vechea dezbatere cu privire la legitimitatea orientării cercetării științifice a vieții după idealul metodologic consacrat prin dezvoltarea științelor fizico-chimice va fi pusă pe o
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
științei. Reflecții asupra propriei lor experiențe i-au condus însă pe cercetători din alte discipline biologice la concluzii diferite. Mă voi referi, mai întâi, la unele considerații principiale asupra obiectivelor cercetării științifice a vieții, care au fost formulate de creatorul etologiei, Konrad Lorenz, și de discipolul său Norbert Bischof, un cercetător specializat în studii de psihologie animală. Bischof distinge două mari genuri de cercetare sau două tipuri de științe ale naturii: cele care au drept obiect materia, substanța; și cele care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
un organism are funcțiile și structurile constatate prin observație. În cercetări de acest gen, subaprecierea descrierii și tendința de a privilegia experimentul, caracteristice științelor de tip fizicalist, va avea efecte nedorite. Lorenz se referă la asemenea efecte în disciplina lui, etologia, remarcând că prioritatea acordată cercetărilor experimentale „face sistemele vii mai mari și mai integrate puțin atractive ca obiecte potențiale ale cercetării, deoarece, în mod evident, abordarea directă prin metode experimentale cantitative este cu atât mai dificilă cu cât o unitate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
posibilitatea probării existenței ei prin urme fosile va fi mică. Așa se explică lipsa unor verigi intermediare în rămășițele fosile, care a fost adesea invocată ca argument de adversarii teoriei evoluției. În contrast cu disciplinele experimentale, în discipline ca biologia evoluției și etologia principiile explicației nu sunt testate, de obicei, prin predicții în sensul strict al termenului. Prognozele cu privire la viitor sunt aici mult mai greu de făcut și mai nesigure chiar decât în meteorologie. Să ne întrebăm de ce nu ar putea fi anticipată
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
limitează posibilitatea anticipării comportării organismelor complexe și, cu atât mai mult, a evoluției lumii vii. Într-o încercare de sistematizare, Mayr a menționat câțiva din factorii care generează acea „indeterminare“ de care se izbește cercetătorul în domenii ca biologia evoluției, etologia sau ecologia: relația aleatorie dintre evenimente ca mutațiile și combinațiile acestora și efectele lor asupra evoluției organismelor, unicitatea ființelor vii, complexitatea lor excepțională, emergența de noi calități la niveluri mai înalte de integrare a sistemelor. Subliniind cât de mult îl
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sunt sigur că această îndoctrinare așa cum putem să o întâlnim în altă parte reușește cu adevărat. Constat doar și mă mulțumesc să fixez punctul în care am ajuns. Nu am luat în considerare noile cercetări. Se cercetează astăzi în domeniul etologiei animale, al unei biologii a societăților umane. Se înțelege mai bine mecanismul social. Toate acestea se situează dincolo de discuțiile tradiționale în care mă încadrez. Aceasta, nu pentru că ignor cercetările ulterioare, dar pentru că aceste cercetări în biologie, sau în etologie nu
[Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
domeniul etologiei animale, al unei biologii a societăților umane. Se înțelege mai bine mecanismul social. Toate acestea se situează dincolo de discuțiile tradiționale în care mă încadrez. Aceasta, nu pentru că ignor cercetările ulterioare, dar pentru că aceste cercetări în biologie, sau în etologie nu sunt încă concludente și ne lasă pentru moment în situația pe care am încercat să o descriu. Fericita excepție a societăților libere Un ultim cuvânt, care nu este o concluzie ci o remarcă marginală. În fond, lucrurile despre care
[Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
că, așa cum există visul american, există și visul românesc al reușitei. Manelele sunt epopeea zilnică, cotidiană, a reușitei la români (...) Oricine se uită pe texte vede un lucru simplu - Ťprietenii și dușmaniiť. Nu ai nimic intermediar. Eu cred în această etologie de care vorbeam - ataci sau fugi". Dar mai multe ne spun chiar cîntecele, duioasele manele. De dragoste, cîntă astfel: "Iubito, nu plînge, știi că n-o să te las? Poți să mă urmărești la fiecare pas,/ Iubito, nu plînge, ce a
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
comportament care să asigure supraviețuirea speciei. Din aceste sisteme face parte și comportamentul atașat. Arietta Slade, psihanalist american, cercetătoare în domeniul teoriei atașamentului și terapeut de copii și adolescenți, rezumă următoarele stadii: În esența teoriei sale, Bowlby se raporta la etologia lui Charles Darwin, (cercetarea comparata a comportamentului). După jumătatea anilor 1950 au apărut în teorie și referințe strânse la Konrad Lorenz si Nikolaas Tinbergen, care experimentau comportamentele innăscute ale animalelor. El făcea referiri la cercetări din Teoria învățării care au
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
invitați. Pentru cine are intenția să mă trimită să fac altceva, de exemplu să trec la cratița, menționez că nu îmi place la cratița. Și am și copil, care este bine îngrijit. Și mi-ar plăcea să mă specializez în etologie. Desigur, când această meserie va fi recunoscută la noi. Mai este timp să dovediți că gândiți: Veniți luni, în Parcul Izvor, între orele 14-17, la mitingul pentru câini unde să protestam: * împotriva intenției de a se adoptă omorârea în masă
Credeţi că maidanezii vor să stea pe străzi? APEL emoționant la oprirea uciderii câinilor () [Corola-journal/Journalistic/26773_a_28098]
-
care ne popula întreaga casă, ca un fel de deodorant cu miros proaspăt. Pot marca cu precizie de ce-am ales cărțoiul lui Girard. În primul rând pentru că, în vremea aia, eram foarte interesată de relația dintre antropologia teatrală și etologie, iar Violența și sacrul fusese cu ceva vreme înainte o descoperire tulburătoare, modificatoare, la fel ca Watzlawick sau Lorenz. Citind interviurile pe nerăsuflate, am avut senzația acută că și cartea, și sarcina îmi sunt „trimise“. De aceeași mână. Mi-aș
Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
ochi și dinte pentru dinte” de dinaintea creștinismului. A întoarce și obrazul celălalt nu mi s-a părut niciodată un gest moral în lumea oamenilor. Mai degrabă printre animale el poate să capete un astfel de sens: așa cum menționează Konrad Lorenz, etologia lupilor conține o mișcare de expunere voluntară a gâtului în luptă, care e interpretată ca un semn de cedare: lupul învingător nu-și sfâșie adversarul, îi ia prada, dar îl lasă să trăiască. (Câți oameni sunt capabili de echivalentul acestui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
foc (una dintre ele era fața Feliciei). În alunița de pe gușa ei se vedeau clar rămășițele fumegânde ale unui accident feroviar, și într-un atom din acest fum se zăreau planetele și sorii unui alt univers, cu flora, fauna și etologia lor, și așa mai departe, la nesfârșit. Orice detaliu ai fi explorat, mereu trebuia să alegi câte o ramificație, să ignori restul desenului și să te fixezi doar pe un detaliu al detaliului inițial, și apoi pe un detaliu al
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
151 • Viața și opiniile lui Nea Gică frizerul / 155 • Domnului profesor, cu dragoste / 159 • O relansare? / 162 • Imperiul și anarhia / 166 • Despre violență / 170 • Viespea și reperele / 174 • Despre fascism, sine im et studio /177 • Un război pierdut / 181 • Puțină etologie / 184 • între prea-prea și foarte-foarte / 188 • O divagație / 192 • Ruina unei utopii / 196 • "...eseu" / 197 • Europa are forma creierului meu / 205 • Refuz să fiu altceva decât eu însumi / 213 • Un român la Bruxelles (sau Haga?) / 216 • Medicul și vrăjitorul / 222
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]