KorAP: Find »[drukola/base=etruscă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...11 >

254 matches

Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494

erau aleși doar dintre cei descendenți de sânge regal. Ei practicau Arta Magică. Educația lor ocultă era aplicată riguros și cu devoțiune excesivă. Iulius Cezar, inițiat în cultele druide din Britania raportând toată cunoașterea obținută la misterele egiptene și tradițiile etrusce, grecești, mesopotamiene și buddhiste, relatează că pentru onorurile oculte în perioade de douăzeci, treizeci și respectiv patruzeci de ani de la inițiere erau primite gradele pe care le-am amintit. Rangul de arhimag putea fi conferit unui singur mag ce avea

Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
Corola-website/Law/141463_a_142792

ARTEI 1. Civilizația Greciei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalități și opere reprezentative 2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din artă etrusca; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; artă română provinciala. 3. Renașterea în Italia. Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare

ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/141463_a_142792]
Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450

ale zeiței memoriei, Mnemosyne: Clio (istoria), Euterpe (poezia lirică), Thalia (comedia), Melpomene (tragedia), Terpsihore (cântecul și dansul), Erato (poezia erotică, elegia), Polymnia (poezia religioasă), Urania (astronomia), Calliope (poezia epică și elocința). Zeități romane Anna Furrina / Anna Perenna este o zeiță etruscă arhaică, adorată în festivaluri de invocare a fertilității naturii și a fecundității oamenilor, fiica lui Belus (întemeietorul mitic al Babilonului) și a Didonei (întemeietoarea mitică a Cartaginei și regina ei). După moartea mamei, Didona, Anna Furrina a fost găzduită de

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

viziunea lui Allan R. Bomhard 225. Joseph Greenberg a propus și el o variantă lărgita, sub numele de macrofamilia eurasiatica 226. Lingvistul american include în familia limbilor eurasiatice, alături de limbile indo-europene, uralice și altaice și alte familii și limbi izolate: etrusca, limbile eschimo-aleute, grupurile gilyak, ciukot, ainu, coreeană și japoneză. Alți lingviști au mai inclus în această super-familie și familii sau ramuri precum elamita, sumeriana, ciukoto-kamceatkiană, eschimo-aleută, nivkhe (considerată de obicei o limbă izolată din familia paleo-siberiană), yukaghir (considerată o limbă

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
în categoria limbilor izolate, ca de pildă sumeriana și elamita, dar și pentru acestea s-au propus posibile filiații. Elamita, de pildă, a fost relaționata cu limbile dravidiene. În perimetrul european se pot aminti, printre altele, limbile pictă, iberă și etrusca. Bibliografie specială: Allières, Jacques, Manuel pratique de basque, Picard, Paris, 1979. Lyle Campbell, Language Isolates and Their History, or, What's Weird, Anyway?, University of Utah, Berkeley Linguistics Society 36th Annual, 2010. Holst, Jan Henrik, Einführung în die eskimo-aleutischen Sprachen

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Limba nu este indo-europeană și are o genealogie controversată. Două opinii dominante: 1. Veche limba iberica, vorbită aici încă înaintea romanizării; 2. Limba ibero-caucaziană (înrudită cu limbile caucaziene), poporul care o vorbea migrînd în Peniunsula Iberica. Unele asemănări și cu etrusca, limba din Peninsulă Italica, si cu limbile semito-hamitice. O fază anterioară a limbii basce este aquitana (euskera veche). Caracterizată prin ergativitate, ca și georgiana (numită și gruzina, limba caucaziana), dar și ca eschimosa și tibetana. Influențe romanice și arabe în

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
se constituie în sec. al XIX-lea; puternică influență din partea limbii germane familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; formă de tranziție între limbile aglutinante și cele flexionare; trei durăte vocalice și consonantice; SVO; adj. - subst. latină cu diacritice suplimentare 105. etrusca LM, vorbită între sec. VIII i.C. - sec. ÎI i.C. în Etruria (Italia centrală de astăzi) probabil ne-indo-europeană, aglutinanta etrusca, de influență grecească 106. ewe N Ghana, Togo, Benin familia nigero-congoleză, grupul kwa; SVO transcriere latină 107. faroeză, feroeză

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
între limbile aglutinante și cele flexionare; trei durăte vocalice și consonantice; SVO; adj. - subst. latină cu diacritice suplimentare 105. etrusca LM, vorbită între sec. VIII i.C. - sec. ÎI i.C. în Etruria (Italia centrală de astăzi) probabil ne-indo-europeană, aglutinanta etrusca, de influență grecească 106. ewe N Ghana, Togo, Benin familia nigero-congoleză, grupul kwa; SVO transcriere latină 107. faroeză, feroeză (faeroysk) O Insulele Feroe (care intră, alături de Danemarca și Groenlanda, în componență Regatului Danemarcei), Danemarca, Islanda; la nivelele fonetic și lexical este

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
al IV-lea) Latină medievală, latină ecleziastica (catolicism), latină scolastica, neolatina. Latină populară (vulgara), folosită în paralel cu latină clasică, s-a transformat (sec. VII-VIII) în limbi romanice. familia iando-europeană, ramura italica, grupul latino-falisc; flexionara, SOV latină, derivată din scrierea etrusca, derivată, la rîndul ei, din scrierea greacă 215. letona O Letonia; limba conservatoare, apropiată de indo-europeană primitivă, dar ceva mai inovatoarea decît lituaniana. Prima atestare, cu alfabet gotic: Tatăl nostru, din 1526. familia indo-europeană, ramura slavă, grupul baltic; flexionara; SVO; adj.

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Italice, pînă în sec. I i.C.; urme în latină și în limbile romanice; inscripții sec. III i.C.-I d.C.; Cippus Abellanus; Tabulă Bantina familia indo-europeană, ramura italica, grupul osco-umbrian; structura gramaticala comună cu a latinei proprie, derivată din etrusca 280. oseta O Osetia de Nord (Federația Rusă) / N Osetia de Sud, Georgia, Turcia familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian oriental; SOV chirilica + o literă proprie (æ) 281. ostiacă (khanty, xanti) N Rusia (Siberia, cursul inferior al fluviului Obi) familia

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
estoniana) 177, 178, 179, 180, 259, 322, 344, 345 Ethnologue 18, 39, 115, 166, 170, 171, 174, 181, 182, 183, 188, 191, 193, 196, 200, 201, 210, 213, 216, 224, 225, 226, 315, 325, 330, 339, 341, 342, 359, 363 etrusca 119, 226, 244, 259, 260, 263, 279, 290, 312, 313 eurasiamericană 121 eurasiatica 119, 121, 122, 128, 149, 175, 219, 225 eurolang 232 Eva mitocondriala 16 ewe 61, 88, 212, 228, 259, 323, 336 expresie perifrastica 65, 79 F faroeză

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
devanagari 242, 243, 245, 246, 248, 250, 255, 266, 267, 268, 274, 278, 282, 284, 285, 288, 290, 291, 295, 300, 303, ~ drantha 303, ~ ebraica 240, 255, 260, 269, 272, ~ elbasan 238, ~ etiopiana (geeză) 237, 239, 253, 289, 302, 309, ~ etrusca 259, 260, 263, 279, 290, 312, 313, ~ feniciana 153, 239, 255, 260, 266, ~ georgiana 237, 264, ~ glagolitica 164, 247, 248, 266, 303, ~ glifică 242, ~ gondi 266, ~ gotica 260, 264, 266, 280, 281, ~ grantha 174, 283, 307, ~ greacă 164, 238, 241

Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755

simbolisticii această "potrivire voluntară sau involuntară de nume": "M de la mântuire? Să fie o pură coincidență?"12. Despre numele Una din Întoarcerea din rai enumeră ca posibile surse o cantilenă a lui Dan Botta, opera lui Poe sau numele zeiței etrusce 13. În ceea ce-l privește pe Zaharia Fărâmă, observă fragilitatea și fragmentarismul pe care le exprimă numele, idee la care aderă Gheorghe Glodeanu (legând numele, asemeni Lăcrămioarei Berechet, de tehnica narativă), iar în Șanțurile, Moșu exprimă stratul legendei, al mitului

Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
545. Relația de sinonimie - creată prin intensiune - dintre prenume și supranume (Leana-Văduva-Îngerul Morții-Persephona; Adrian-Poetul-Îngerul Morții-Dionysos; asemănarea celor doi cu Îngerul Morții, prin oglindire înseamnă recuperarea stării de androginie) are funcție semnificativă 546. Celălalt supranume al Leanei este Una (Uni, zeița etruscă identică Junonei), menționat de Eliade în însemnarea din 30 noiembrie 1959 a Jurnalului inedit 547. Dacă în Întoarcerea din Rai numele este o modalitate transparentă de redare a frumuseții și măreției femeii iubite asemănătoare unei zeități, în nuvela În curte

Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
Elefterescu trebuie să-și asume mitologia prințului Siddharta (al cărui nume înseamnă "cel care și-a ajuns scopul"), Bodhisattva ("Ființa menită Trezirii"), "Trezitul" (buddha) pentru a-și cuceri libertatea interioară. Eliade folosește mitonime pe care le recreează: Una (Uni, zeița etruscă identică Junonei) în text, întruchipare a lui Orfeu, și Leana, reprezentare a eternului feminin al basmelor românești, Ileana Cosânzeana (În curte la Dionis, Elena se asociază Înțelepciunii coborâte din cer, Ennoia). Alteori, Eliade desacralizează mitonimul, prin adăugarea de sufixe; Gavrilescu

Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471

comedie pe fundalul unei naturi convenționale. A doua jumătate a secolului marchează o cotitură datorată apariției curentului "sufletelor sensibile" și descoperirii istoriei. Expedițiile arheologice se înmulțesc și permit descoperirea monumentelor antice din Italia (săpăturile de la Herculanum și de la Pompei, ruinele etrusce) din Grecia sau din Orientul Apropiat(arta egipteană, hieroglifele).Pe urma gravorului venețian Piranese, ale cărui planșe fac cunoscute monumentele ruinate, pictorul francez Hubert Robert face să strălucească razele soarelui printre vestigiile romane. La Paris, ducele de Chartres construiește ruine

Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428

cu aceeași origine. Latina făcea parte dintr-un val de populații care au coborît la sfîrșitul mileniului al II-lea î.Hr. în Peninsula Italică, ocupînd o zonă restrînsă numită Latium, unde au întemeiat cetatea Roma. Aflați un timp sub dominație etruscă, latinii s-au organizat în timpul luptei pentru libertate, și, la sfîrșitul secolului al VI-lea î.Hr., după eliberare, au întemeiat Republica romană. În veacurile următoare, a avut loc o rapidă expansiune politică și eco-nomică a Romei, care a avut drept

Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585

Opera lui Horia Lovinescu, inspirată până în detaliu din cronica lui Titus Livius, include o aluzie fugară la felul de a prezenta faptele al altui mare istoric latin. În secvența a V-a a piesei, senatorii din Caere, însărcinați de confederația etruscă să poarte tratative pentru recuperarea bunurilor lui Tarquinius Superbus, declară că au primit această misiune fără ură și părtinire (V, p. 80). Sintagma respectivă reia deviza imparțialității istorice enunțată în deschiderea Analelor lui Tacit : sine ira et studio. Sugestia nu

În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie (2014) [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
Titus Livius și piesa lui Horia Lovinescu este semnalată de autorul român în argumentul lucrării sale și vizează identitatea ucigașului lui Brutus. În De la fundarea Romei, moartea fondatorului republicii are loc într-o luptă directă cu Aruns Tarquinius, comandantul cavaleriei etrusce în atacul asupra Romei menit să restaureze regalitatea (II 6). În Negru și roșu, cel care pune capăt vieții lui Brutus este fratele lui Aruns, Sextus, violatorul Lucreției. Schimbarea are valoare simbolică, de vreme ce înfruntarea se încheie, așa cum a început, între

În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie (2014) [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497

a prețuit pe români pentru modul în care au folosit viclenia, ca și forță, în cuceririle lor56. Deoarece, în mod evident, Machiavelli a considerat că Florența a făcut greșeala de a-si supune imediat vecinii, prima metodă, ilustrata de liga etrusca, merita în continuare toată atenția. Machiavelli a sugerat că aceasta ar putea fi cea mai bună opțiune, inca deschisă, pentru toscanii epocii lui. Castruccio a părut să indice această cale când a vorbit în Vită de împrietenirea cu statele vecine

Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
dezbateri academice ale Renașterii, sugerează el, au fost, de asemenea, dispute asupra relației dintre dreptul cutumiar și dreptul român. După cum a observat Bruni, tradițiile și legile care au fost conservate în statutele comunelor toscane constituind dreptul cutumiar erau de origine etrusca, deoarece aceste orașe au fost fondate de etrusci. Florența, în schimb, a fost fondată de români, ceea ce înseamnă că dreptul florentin era de origine română. Dreptul florentin a avut, astfel, aceeași prioritate în raport cu dreptul altor orașe toscane așa cum avusese și

Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Transition from Medieval to Modern Thought, vol. 2, Princeton University Press, Princeton, 1988, I, pp. 43-67. Brucker, Gene A., The Medici în the Fourteenth Century, repr. în Renaissance Florence: Society, Culture and Religion, Goldbach, Keip, 1994. Cipriani, G., "Îl mito etrusco nella Firenze repubblicana e medicea dei secoli XV e XVI", Ricerche storiche, ÎI, 1975. Bruni, Leonardo, Laudatio florentinae Urbis, Hans Baron (ed.) în Baron, From Petrarch to Leonardo Bruni: Studies în Humanistic and Political Literature, University of Chicago Press, Chicago

Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
di Storia e Letteratura, Romă, 1969. Chittolini, Giorgio, "L'onore dell'officiale", în Florence and Milan: Comparisons and Relations, Sergio Bertelli, Nicolai Rubinstein și Craig Hugh Smyth (eds), Florența, La Nuova Italia, 1989, I, pp. 101-133. Cipriani, G., "Îl mito etrusco nella Firenze repubblicana e medicea dei secoli XV e XVI", Ricerche storiche, ÎI, 1975. Cochrane, Eric, Historians and Historiography în the Italian Renaissance, University of Chicago Press, Chicago, 1981. Colucci, Benedetto, Lazareus, în Francesco Antonio Zacharia, Bibliotheca pistoriensis, Torino, 1752

Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Coluccio Salutați and the Origins of Florența", Îl pensiero politico, ÎI, 1969, pp. 161-172; A. P. McCormick, "Goro Dați and the Român Origins of Florența", Bibliothèque d'Humanisme et Renaissance, XLVI, 1984, pp. 21-35. Vezi de asemenea G. Cipriani, "Îl mito etrusco nella Firenze repubblicana e medicea dei secoli XV e XVI", Ricerche storiche, ÎI, 1975, pp. 259ff. 61 Leonardo Bruni, Laudatio florentinae Urbis, Hans Baron (ed.) în lucrarea lui, From Petrarch to Leonardo Bruni: Studies în Humanistic and Political Literature, University

Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

după care vor căpăta un caracter sistematic. Orașele comerciale vor prelua inițiativa înființării de noi colonii 19. Comerțul începe să producă bogăție, iar cetățile comerciale vor fi mai bogate decât celelalte cetăți. ,, Odată cu așezarea grecilor în Italia începe dezvoltarea coloniilor etrusce, din a căror unire a rezultat puternicul stat etrusc, care la un moment dat a supus centrul și nordul Italiei și a fost aproape mereu în conflict cu grecii (...). Restul populațiilor din Italia și Sicilia mai trăia încă în epoca

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]