12,272 matches
-
vorbind, filosofia existențială a eroilor lui Jean Băileșteanu este una în linia lui Albert Camus. Fundamentalmente, Jean Băileșteanu este un povestitor care gândește existența. Prin istoriile relatate meditează la sensul lumii. Înseși istoriile prezentate dau semnificație vieții. Eul narativ și eul auctorial trăiesc prin eroul aflat în scena epică. Misiunea primară a naratorului este aceea de a obliga personajele să-ți facă timp să trăiască. Misiunea secundă constă în a le integra în istoria ce le impune acestora să trăiască viața
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
din 1871. La temelia tehnicii simboliste stau sugestia și simbolul, corespondențele, muzicalitatea. Starea de inefabil se realizează prin sugestie. Corespondențele sunt un model de iluminare a zonelor ascunse ale realității. Ideea fundamentală a simbolismului constă în exprimarea unor corespondențe între eul poetului și lume, și tot în categoria corespondențelor intră analogiile între senzații, emoții și imagini de naturi diferite. Muzicalitatea are rostul de a sugera starea de inefabil, de taină a poeziei, și Macedonski socotea că arta versurilor este arta muzicii
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
ale creatorului său. În primul rând trebuie să facem o distincție între o comunicare reală și una imaginară, iluzorie și fictivă. Comunicarea iluzorie devine reală prin chiar faptul că este singura posibilă în poem. La fel, în locul tradiționalei distincții între eul empiric și eul poetic propun o alta, între poet și personajul care figurează ca poet, acestuia îi recunosc posibilitatea unei comunicări reale, obiective: nu poetul, ci un personaj care figurează ca poet comunică obiectiv cu noi în poezie.Personajul de
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Legile_poeziei_sau_iluzia_comunicarii_0.html [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
În primul rând trebuie să facem o distincție între o comunicare reală și una imaginară, iluzorie și fictivă. Comunicarea iluzorie devine reală prin chiar faptul că este singura posibilă în poem. La fel, în locul tradiționalei distincții între eul empiric și eul poetic propun o alta, între poet și personajul care figurează ca poet, acestuia îi recunosc posibilitatea unei comunicări reale, obiective: nu poetul, ci un personaj care figurează ca poet comunică obiectiv cu noi în poezie.Personajul de care vorbeam e
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Legile_poeziei_sau_iluzia_comunicarii_0.html [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
golului sucit; Sfârșeam și începeam cu-o gură Pentru pătruns, pentru ieșit... Mă repetam de azi pe mâine, Din mine să rezult eu, eu... O multitudine...Întâi ne Îngrămădeam într-un nucleu Și-apoi ne separam: tu, el, voi... Mulțimea eurilor iar Lucra să-și pună staturi noi Frângându-se din nou binar... Eram de-acum un pumn de forme Expus falangelor din jur Și presiunilor enorme, Constrâns în propriu-mi contur. Prin porii-mi, îmbibat de ape, Sorbeam și refulam
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_fatala_romeo_tarhon_1333255932.html [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]
-
o ”cămașă poetică” neîncăpătoare. Admirăm necondiționat curajul de a schimba formula și abordarea, întru-un pariu cu ea însăși pe care vrea, cu orice preț să-l câștige, iar această îndrăzneală o ridică mai sus, pe un palier valoric superior. Eul liric se aruncă, fără plasă la trapez în ”carnea realului” și atacă teme inedite, variate, cu încărcătură imagistică plină de culoare, savoare și spontaneitate. Copleșită de amintirile copilăriei, autoarea rămâne ancorată într-un trecut mitic și se zbate să zboare
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_mariana_balasoiu_1473247913.html [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
abulici cum roata destinului ”învârte cercurile înalte/ din care am fost smulsă, ........, cum de un veac șterg cu lacrimi/ dinții ei/ până sau tocit vârfurile”.(Roata destinului) Impresia este puternică în acele poeme în care mă unește revolta, în care eul este tulburat de apele învolburate ale unei existențe tumultoase, și aici poate fi găsit filonul de aur al lirismului salvat ”in extremis”. Viforul strânge în corset/ luni trase prin anotimp,/ țurțurii mușcă din brazi/ în cercuri care desenează sănii albastre
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_mariana_balasoiu_1473247913.html [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
căută Destinul ... . Dialogul poetei cu umbra sa este o măreție a unei inițieri, singura posibilă destăinuirii unor frământări de viață și, totodată, Iubire-n echilibrul / Poetului din tine. Volum-odă, dedicat creatorului de stihuri, Semnele timpului pătrunde în neliniștea continuă a eului, echilibrează poziția bipedă a omului și îl obligă să fie atent la fiecare curgere a mărturisirilor, țintește steaua și nu o lasă să cadă oricum pentru că Elisabeta Iosif este ea însăși o piatră de hotar între lumea de aici și
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/St_lucian_muresanu_cronica_semnele_timp_elisabeta_iosif_1330080043.html [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
poezia simbolistă bacoviană, o oboseală a firii după o descindere în lumea uitării. Ea nu încetează niciodată să se definească: Eu sunt Poetul, culegător al stelelor, / Când lovește-n Lună, șirul lung al cocorilor ... (Glasul Deltei), cu o simplitate caracteristică eului poetei, și aceasta o spune nu pentru a impresiona, ci pentru a înțelege că trăiește pentru o lume a ideilor, a sporului angelic într-o lume vărsată de nevoi. Ea strigă în zi și în noapte, plânge păsările care se
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/St_lucian_muresanu_cronica_semnele_timp_elisabeta_iosif_1330080043.html [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
subtil degajă situația cataclismică: omul începuse să vorbească singur ... , rezultat al unei suferințe, a unui semn care sugerează sfârșitul. Versul al doilea denunță dezastrul, teluricul își pierde protecția celestului iar umbre trecătoare tind să stăpânească viul sub valtrapurile nefiindului. Ideea eului treaz se pierde pentru că materia cenușie este distrusă de imposibilitatea înțelegerii existentului. Versul al treilea, din cel de-al doilea catren al poeziei, sugerează conștientizarea sfârșitului de către simbolul entității-om: Și-nvinețit de gânduri, cu fruntea în pământ, / Omul începuse să
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
Prin întuneric bâjbâiesc prin casă, / Și cad, recad, și nu mai tac din gură (Sonet), sunt repere ale temerii poetului-om strânse în fiindul lui și lepădate prin mișcări nu necontrolate, ci voite, ca manifestări ale grelei încercări a ruperii eului viu de cuvânt. Faptul că vorbește întruna este semnul existenței, al vieții încă dăruită de Cel de Sus. Bacovia previzualizează, conștientizează și sugerează subtil sfârșitul, pe care, poate, în vremea când a creat, a fost reținut de către cei care îi
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > SUNT.EU Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 431 din 06 martie 2012 Toate Articolele Autorului m-am învelit în neputință, prea mult prea trainic, mult prea dens. în iriși arde biruință. în mine ard și iar îmi cer, să
SUNT.EU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Sunteu_anne_marie_bejliu_1331046615.html [Corola-blog/BlogPost/348390_a_349719]
-
și idee, între abstract și imaginație, între vis și realitate, chiar între copilărie și bătrânețe. Imaginația lui Elron nu are margini. Dar, în acelaș timp, vede lumea concretă că un sat global. Puterea să de a exprima reacțiile adânci ale eului ne invită într-un labirint în care se găsesc frumosul, raționalul, fantezia, imaginația. El ne conduce prin acest labirint (cu experiența sa personală, dar și cu cea colectivă), ne plimba printre subiecte biblice, istorice sau sociale pentru a ne lasă
EXPOZITIA PICTORULUI BARUCH ELRON de DOREL SCHOR în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Aceasta_nu_este_o_pasare_cantatoare_expozitia_pictorului_baruch_elron.html [Corola-blog/BlogPost/357071_a_358400]
-
făcut. În opoziție cu materia, este gândire, este spirit. Conștiinței i-a fost acordată o atenție mai mare începând cu secolul al XIX-lea. Psihiatrul elvețian Carl Gustav Jung (1875-1961) înțelegea prin conștiință punerea în relație a conținuturilor psihice cu eul (subiectul conștiinței). În cazul în care nu era percepută de eu, se afla în sfera inconștientului. Conștiința nu se identifică cu psihicul, acesta reprezentând totalitatea conținuturilor psihice: „Există o atitudine de complexe psihice care nu toate sunt legate în mod
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1455557320.html [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
a fost acordată o atenție mai mare începând cu secolul al XIX-lea. Psihiatrul elvețian Carl Gustav Jung (1875-1961) înțelegea prin conștiință punerea în relație a conținuturilor psihice cu eul (subiectul conștiinței). În cazul în care nu era percepută de eu, se afla în sfera inconștientului. Conștiința nu se identifică cu psihicul, acesta reprezentând totalitatea conținuturilor psihice: „Există o atitudine de complexe psihice care nu toate sunt legate în mod necesar de eu”, afirma Jung. Psihologul și gânditorul britanic Herbert Spencer
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1455557320.html [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
incapacitatea de a-ți utiliza inteligența fără a fi ghidat de o altă inteligență” și astfel printr-un sclavaj al banilor „Deținerea puterii corupe inevitabil rațiunea” într-o germinare a propriei apocalipse, ignorându-se auto-cultura de a se forma un eu al respectului de sine. De aceea suntem o națiune fără adăpostul rațiunii și într-o continuă elucubrație ne desprindem din Lumină fără perspectiva Transfigurării, șoptind prinși de aceeași orbire metafizică și de o metamorfoză clorotică doar pentru noi : În ierni
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_cozma_1410633494.html [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
MINE, POVESTIRE ONIRICĂ DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Evadare în mine Povestire onirică de Al.Florin ȚENE De la o vreme Sinele s-a îndrăgostit de Eu. De atunci bate vântul gândurilor deșarte prin amurgul zilelor mele. Am încercat vindecarea, chemândul din Dicționarul Mitologic pe Zeul Paean, dar acesta plecase până la vecinul Dumnezeu , lăsând această sarcina zeului Apollo. Înotănd prin nori de zăpadă, era ianuarie, trăgând sania
EVADARE ÎN MINE, POVESTIRE ONIRICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Evadare_in_mine_povestire_onirica_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355871_a_357200]
-
din volumul său Turnul de fildeș.Acesta mi-a strigat din urmă: În orice amurg surâde o auroră și în orice auroră suspină un amurg. Am alunecat, am alunecat și m-am trezit în aurora dimineții. Atât Sinele cât și Eul intraseră în trupul meu îmbrăcat în pijama.Am privit spre raftul de cărți, trei dintre ele s-au prins de coperți, precum copii de mână, plecând prin fereastra deschisă spre grădină unde cireșul îmi trimetea parfumul florilor de mai. Al.
EVADARE ÎN MINE, POVESTIRE ONIRICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Evadare_in_mine_povestire_onirica_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355871_a_357200]
-
Revăd tabloul sacru al bunătății tale/ Cu drag, în poarta casei de sub munți/ Mă așteptai c-un zâmbet și-mi așterneai în cale/ Doar flori de bucurie și sfinte rugi, fierbinți.” (Tatălui meu). Mai mult, poeta nu-și poate percepe eul propriu și nici nu se poate raporta la eul colectiv, fără a trece - prin sufletul său tânjind spre împlinire - fierul înroșit în focul simțirii pentru satul străbun: „De câte ori revin și-ți sărut glia,/ Măicuții mele, mâna, în pridvor/ Purtând în
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
poarta casei de sub munți/ Mă așteptai c-un zâmbet și-mi așterneai în cale/ Doar flori de bucurie și sfinte rugi, fierbinți.” (Tatălui meu). Mai mult, poeta nu-și poate percepe eul propriu și nici nu se poate raporta la eul colectiv, fără a trece - prin sufletul său tânjind spre împlinire - fierul înroșit în focul simțirii pentru satul străbun: „De câte ori revin și-ți sărut glia,/ Măicuții mele, mâna, în pridvor/ Purtând în suflet cald, melancolia,/ Te voi numi mereu - SATUL CU
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
înstelat al sinelui de noi” ( Un altfel de moarte) „cu pioase dezlănțuiri de genunchi înfometați„ poetul își caută „întregirea” în adâncurile structurii sale „răspândită în celule”- acolo unde s-a aflat înainte de căderea adamică, „regăsind-o „atâ de tandru surâzând”... Eul liric, identificându-se cu tistețea, melancolia, încremenit uneori în întrebări sfâșietoare... unde este „femeia singurei lumini pe care o știu”, caută printre semne desăvârșirea. „cine ești tu / te-am întrebat de o eternitate de ori / de o veselie de întrebări
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 by http://confluente.ro/Exegeza_ea_tot_ea_absolut_valentina_becart_1374516088.html [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
păstrez în inima mea/ și-n fiecare zi/ tumultul tău pulsează în mine ...// Te păstrez în inima mea/ ca pe-o sfântă icoană”... („Te păstrez”..., p. 179). Ne mai întâmpină, de asemenea, o poezie reflexivă și ușor elegiacă, în care eul liric meditează cu înfiorare pe tema timpului în inexorabilă curgere: „Se zbate ora .../ Se zbate ora între cadrane/ Și ticăie minutul .../ Și ticăie minutul nemilos .../ Sacadat/ Și cercul se închide sub cortină” („Continuitate”, p. 183). În aceeași notă persuasiv nostalgică
DELICATEŢE, CANDOARE, SINCERITATE, DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1444760161.html [Corola-blog/BlogPost/367986_a_369315]
-
lume. Cel mai bine cunoști un autor după cărțile lui. Acolo nu minte. Și e întreg, nu doar pe părți distincte. “Iubirea e o cale de cunoaștere. Iubindu-te, am ajuns să te cunosc” - spune autoarea. Un “tu” în lumina eului. În chip analitic.Tonul preponderant panseistic, reflexiv, cu nuanțe lirice, al micilor tablete diurne, dă un farmec aparte scriiturii. De obicei, frazele de final ale acestor mici fragmente, crâmpeie de viață sunt aproape șocante, cu talc, precum morala din fabulă
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Eternele_iubiri_secvente_sufletesti_cezarina_adamescu_1333215822.html [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
din toate timpurile. Fiecare femeie are câte un EL al său. Care o face să sufere enorm, care-i centrul vieții sale. În afara lui, nimic nu mai contează. Ori toate se împalidează. El-ul autoarei este, de fapt, propriul său Eu. În El se oglindește, prin El respiră. Toate le face cu El și prin El. Și moartea îl apare, tot prin El. Chemată, strigată, adusă de El. Cum să te mai poți opri dintr-un astfel de vârtej al cascadei
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 by http://confluente.ro/Eternele_iubiri_secvente_sufletesti_cezarina_adamescu_1333215822.html [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
în umbră de-ntuneric, corăbierii ies la mal din oaza de generic. Trecutul arbore de lut și crengi de diamante, timpul se surge, a trecut, în miezul lui de frate. Fratele meu, fratele meu trecut, doar amintire, peste întinsul unui Eu colindă altul mâine Desfigurată de avânt mă-ntorc și amintirea, aleargă peste tot ce-i scump aidoma, iubirea. Citește mai mult Motto,,Tristețea mea aude nenăscuții câini”Regele Lear W. ShakespeareCăzând tristețile se spargîn umbră de-ntuneric,corăbierii ies la
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/petru_jipa/canal [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]