555 matches
-
fi rămas nepregătită pentru a supraviețui În epoca modernă a competiției pentru spațiu vital. Ei susțineau Însă că, pe termen lung, poporul român ar avea o șansă mai bună În această competiție dacă și-ar proteja capitalul uman În conformitate cu prerogativele eugenice. În Europa de Vest se conturase deja o poziție similară referitoare la echilibrarea dezvoltării cu o preocupare mai serioasă pentru limitările biologice impuse de ereditate 70. În cazul României Însă, această critică venea Înainte să fi existat o perioadă autentică de „avânt
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
statul, forța modernă care garanta progresul uman, să corecteze tendințele egalitare din cadrul comunității politice și să Își reorganizeze instituțiile astfel Încât acestea să folosească În mod eficient toate resursele umane - de la fiecare după necesitățile națiunii și la fiecare În funcție de potențialul său eugenic 93. Principiul diferențierii, atât ca rezultat, cât și ca o condiție a evoluției, a fost larg acceptat de comunitatea medicală și științifică. Marinescu, celebrul endocrinolog, a contribuit la propagarea acestei noțiuni printre colegii săi din cercurile academice ale Bucureștiului printr-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În cazul altor măsuri practice, grupul de la Cluj era de departe cel mai activ În această direcție și avea un impact mai mare În Transilvania decât oriunde altundeva. Articole scrise de astfel de medici erau publicate În revistele Transilvania, Buletin Eugenic și Biopolitic, Revista Institutului Social Banat-Crișana și Ardealul medical, reafirmând astfel importanța rolului autorilor În serviciul sănătății națiunii 122. Societatea românească a fost mult mai adânc secularizată, dar În mod forțat, după preluarea puterii de către regimul comunist. Criticii acestui proces
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
puterii de către regimul comunist. Criticii acestui proces au supraestimat, probabil, măsura În care mentalitatea creștin-ortodoxă domina Încă România anului 1944. Mișcarea eugenistă a reprezentat una dintre forțele care au contestat autoritatea Bisercii și gândirea religioasă, Încorporând subtil religia În programele eugenice și dislocând astfel Biserica din centrul de autoritate, mai ales În comunitățile rurale. Astfel, În momentul În care regimul comunist a preluat puterea, imaginea Bisericii ca pilon central al comunității fusese deja slăbită Într-o anumită măsură. Numeroși critici ai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Tratat de sănătate publică Eugeniștii nu și-au limitat ambițiile la simpla critică a problemelor din viața socială și politică a României. Contrar afirmării persistente a neutralității lor politice, eugeniștii doreau să creeze instituții care să pună În aplicare politici eugenice. Mai mult, unii promotori de renume ai eugeniei, iar printre aceștia mai ales Moldovan, au mers atât de departe, Încât să imagineze un ideal al unui stat total, ale cărui instituții și acțiuni urmau să se bazeze În Întregime pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mult, unii promotori de renume ai eugeniei, iar printre aceștia mai ales Moldovan, au mers atât de departe, Încât să imagineze un ideal al unui stat total, ale cărui instituții și acțiuni urmau să se bazeze În Întregime pe prerogative eugenice. Nici o altă mișcare eugenică din Europa sau de pe continentul american nu a fost atât de Îndrăzneață În revendicări și atât de ambițioasă În obiectivele sale politice. Moldovan a numit această construcție vizionară „biopolitică” și a susținut-o neîncetat până În anul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
renume ai eugeniei, iar printre aceștia mai ales Moldovan, au mers atât de departe, Încât să imagineze un ideal al unui stat total, ale cărui instituții și acțiuni urmau să se bazeze În Întregime pe prerogative eugenice. Nici o altă mișcare eugenică din Europa sau de pe continentul american nu a fost atât de Îndrăzneață În revendicări și atât de ambițioasă În obiectivele sale politice. Moldovan a numit această construcție vizionară „biopolitică” și a susținut-o neîncetat până În anul 1948, când a fost
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
modernizare a agriculturii și vieții rurale și de dezvoltare a unor baze industriale viabile, Într-un mediu afectat de nesiguranță economică 1. Aceste probleme erau aproape În totalitate diferite de condițiile materiale care contribuiseră la definirea particularităților discursului și soluțiilor eugenice În Europa Occidentală și Statele Unite. Soluțiile eugeniste propuse În România merită discutate În comparație cu astfel de mișcări, deoarece eugeniștii români - În particular Moldovan - au articulat Într-o formulă mai explicită decât colegii lor din alte țări implicațiile eredității mendeliene În viața
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
două aspecte ale divergenței se refereau la importanța diminuată pe care eugeniștii români o acordau purității rasiale și la evidențierea mult mai accentuată a educației și a folosirii măsurilor voluntare, mai degrabă decât coercitive, ca instrumente de realizare a Îmbunătățirilor eugenice. Ideologia eugenistă a noului stat se disocia de alte Încercări de a oferi o perspectivă coerentă asupra modernizării României prin faptul că susținea raționalitatea și științificitatea argumentelor formulate, În sprijinul cărora se pretindeau a fi aduse dovezi irefutabile. Alternativa eugenistă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
timpurii: a treia cale, biopoliticatc "Moldovan În scrierile sale politice timpurii \: a treia cale, biopolitica" Prima sinteză publicată de Moldovan a fost o broșură intitulată Igiena națiunii (1925), urmată la scurt timp de lucrarea Biopolitica (1926). Igiena națiunii descria măsuri eugenice imperative, pe care Moldovan le propunea ca răspuns la problemele industrializării și urbanizării. Analiza lui Moldovan nu respingea aceste procese per se, ci excesele pe care le generau. În viziunea autorului, astfel de abordări individualiste și materialiste deturnaseră progresul științific
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Reiterau nevoia de a induce o conștiință biologică (cu alte cuvinte, sentimentul responsabilității față de generațiile prezente și viitoare), În special printre reprezentanții clasei de mijloc ai practicanților de profesii și propuneau măsuri legislative de control al licențelor de căsătorie, avorturilor eugenice și sterilizării. Moldovan nu oferea foarte multe detalii despre instituțiile ce urmau să aplice aceste măsuri sau despre problemele sociale specifice pe care le-ar fi generat propunerile sale. Igiena națiunii nu era decât o abordare orientativă a problemelor sociale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
propunerile sale. Igiena națiunii nu era decât o abordare orientativă a problemelor sociale la care Moldovan se referea aluziv. Această lucrare a reprezentat un laborator al ideilor În formare, ale căror concluzii logice nu fuseseră Încă elaborate. Biopolitica: spre statul eugenic totaltc "Biopolitica \: spre statul eugenic total" În Biopolitica, Moldovan oferă Însă o descriere complet elaborată a impactului prerogativelor eugenice În toate domeniile vieții publice și ale organizării statului. Lucrarea a apărut Într-un volum de mai puțin de o sută
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
era decât o abordare orientativă a problemelor sociale la care Moldovan se referea aluziv. Această lucrare a reprezentat un laborator al ideilor În formare, ale căror concluzii logice nu fuseseră Încă elaborate. Biopolitica: spre statul eugenic totaltc "Biopolitica \: spre statul eugenic total" În Biopolitica, Moldovan oferă Însă o descriere complet elaborată a impactului prerogativelor eugenice În toate domeniile vieții publice și ale organizării statului. Lucrarea a apărut Într-un volum de mai puțin de o sută de pagini, publicat În format
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Această lucrare a reprezentat un laborator al ideilor În formare, ale căror concluzii logice nu fuseseră Încă elaborate. Biopolitica: spre statul eugenic totaltc "Biopolitica \: spre statul eugenic total" În Biopolitica, Moldovan oferă Însă o descriere complet elaborată a impactului prerogativelor eugenice În toate domeniile vieții publice și ale organizării statului. Lucrarea a apărut Într-un volum de mai puțin de o sută de pagini, publicat În format mic. Ca mărime și prezentare grafică se aseamănă mai mult cu un pamflet sau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În 1923. Chiar dacă nu sprijineau mișcările de extremă dreapta precum Liga Apărării Național-Creștine (LANC) a lui A.C. Cuza, acești critici au avut un rol important În diminuarea șanselor pluralismului și stabilității politice. Biopolitica reprezintă, de fapt, un manifest În favoarea statului eugenic total, organizat pe principii biologice - o modalitate complet nouă de organizare politică a României. Aici, Moldovan Își dezvoltă argumentele plecând de la legile științifice ale eredității, dar folosește un limbaj adaptat simțului comun, accesibil astfel oricărui cititor cultivat. Această strategie i-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ale științei. Mai mult, interpretarea optimistă a lui Moldovan susținea că aceste civilizații aveau În eugenie mijlocul de control al evoluției. Declinul era inevitabil numai pentru acele națiuni care nu reușeau să analizeze fenomenele degenerate și se abăteau de la calea eugenică. Națiunile care acționau responsabil față de aceste potențiale evoluții negative puteau să spere Într-un viitor al „regenerării”. Critica ideilor spengleriene era un demers comun cu cel al eugeniștilor din alte țări. Cu toate acestea, Moldovan nu pare să fi cunoscut
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să exprime legile determinismului biologic erau alimentate de dorința de a raționaliza organizarea socială și „selecția artificială”, astfel Încât statul să devină, Într-adevăr, agentul „prosperității biologice a capitalului uman”20. Viziunea sa despre stat avea o legătură directă cu criza eugenică tot mai acută pe care o putea observa În Occident, ca rezultat al confortului oferit de civilizație, dar pe care spera că România o putea evita. Progresul civilizației și al culturii genera, de fapt, o deteriorare a capitalului biologic al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
puternică a propriului rol În acțiunile de control al degenerării. Istoriografia existentă nu oferă exemple care să sugereze că mișcările eugeniste din aceste țări erau preocupate de implicarea maselor la un alt nivel decât cel de simpli recipienți ai programelor eugenice. Faptul că Moldovan adresează o chemare indivizilor de a se mobiliza și de a-și dezvolta un sentiment al responsabilității reprezintă un pas În plus față de abordarea eugeniștilor din Europa Occidentală, pentru că denotă un efort de a coopta Întreaga populație
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
strictă a națiunii Înclinația „naturală” a românilor de a practica toleranța. Cu alte cuvinte, Moldovan părea deschis către ideea unei Românii În interiorul căreia coexistau diferite grupuri etnice, dar, În același timp, nu părea la fel de Înclinat către posibilitatea ca viitorul stat eugenic să servească nevoile specifice - culturale sau biologice - ale grupurilor minoritare. De altfel, chiar și o astfel de toleranță limitată a devenit, cu timpul, din ce În ce mai greu de susținut pentru Moldovan, mai ales În confruntarea cu colaboratorii săi (În special Făcăoaru și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Constituție a României. Pentru Moldovan, feminismul era inamicul deplin al eugeniei, un punct de vedere pe care Îl va articula mult mai clar ceva mai târziu 30. În opinia sa, feminismul era o formă de individualism care se opunea destinului eugenic al femeilor, doar unul dintre rezultatele nefericite ale excesului iresponsabil de individualism și materialism În procesele de modernizare și industrializare din secolul al XIX-lea. Moldovan percepea această mișcare ca pe o amenințare la adresa intereselor mai largi ale comunității, pentru că
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și la diminuarea importanței intereselor comune 31. Mai mult, aceste revendicări feministe amenințau să oblitereze separația dintre sfera publică și cea privată, pe care Moldovan Încerca să o construiască de-a lungul unor diviziuni de gen. Conceptele sale de valoare eugenică și virtute morală erau strâns legate de segregarea sferei publice de cea privată. Pentru istoricii genului din Europa secolului al XIX-lea, atitudinea lui Moldovan reflectă o poziție familiară 32. Diferența dintre situația europeană și argumentul autorului român constă În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În același timp, prerogativele statului au căpătat un caracter tot mai paternalist. Dezbaterilor ulterioare asupra politicilor de control al căsătoriilor și al reproducerii au implementat măsuri mult mai radicale de reconfigurare a rolului femeilor din participanți deplini la un stat eugenic În supuși obedienți ai unui regim paternalist 35. Justiția ereditarătc "Justiția ereditară" Statul imaginat de Moldovan În Biopolitica depășea În prerogative orice discuții anterioare despre organizarea și guvernarea vieții publice. Noul stat eugenic avea atribuții care se refereau la toate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
femeilor din participanți deplini la un stat eugenic În supuși obedienți ai unui regim paternalist 35. Justiția ereditarătc "Justiția ereditară" Statul imaginat de Moldovan În Biopolitica depășea În prerogative orice discuții anterioare despre organizarea și guvernarea vieții publice. Noul stat eugenic avea atribuții care se refereau la toate domeniile vieții publice și private și Întemeia modalități de interacțiune socială bazate pe o nouă ierarhie de valori - biopolitica. Moldovan prezintă În detaliu modul În care urmau să fie reorganizate toate ministerele existente
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cum ar fi care urmau să fie criteriile specifice de evaluare a „capitalului uman”, În funcție, de exemplu, de diferențele etnice sau de gen. O altă componentă importantă a viziunii sale despre justiție era ideea că valoarea individuală În sens eugenic (care avea În centru calitațile ereditare și, mai general, sănătatea) urma să aibă un rol esențial În evaluarea gravității unei infracțiuni. Fiecare cetățean trebuia să devină o rotiță a marelui motor care urma să pună statul În mișcare. Acțiunile fiecărui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
rol esențial În evaluarea gravității unei infracțiuni. Fiecare cetățean trebuia să devină o rotiță a marelui motor care urma să pună statul În mișcare. Acțiunile fiecărui individ urmau să fie evaluate În funcție de interesele biologice ale națiunii și de potențialul său eugenic. Aceeași infracțiune - de exemplu, avortul - urma să fie judecată În acord cu potențialul eugenic al femeii care alesese Întreruperea sarcinii; cu cât era mai sănătos capitalul său genetic, cu atât pedeapsa urma să fie mai mare. O astfel de concepție
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]