KorAP: Find »[drukola/base=eugenist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...38 >

947 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292

nu Înseamnă a face apologia eugeniei, fiind mai degrabă o Încercare de a evalua fiecare mișcare În propriul context istoric și „În mod prospectiv mai degrabă decât retrospectiv”17. Stepan și istorica germană Atina Grossman au subliniat faptul că mișcarea eugenistă s-a concentrat de asemenea și asupra modalităților de a limita și controla rolurile de gen, În special cele ale femeilor. Autoarele menționate consideră acest aspect crucial pentru Înțelegerea semnificației eugeniei 18. Analiza mea subliniază În câteva rânduri modurile În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
limita și controla rolurile de gen, În special cele ale femeilor. Autoarele menționate consideră acest aspect crucial pentru Înțelegerea semnificației eugeniei 18. Analiza mea subliniază În câteva rânduri modurile În care genul și rasa funcționează drept concepte esențiale pentru construcția eugenistă a sferei publice. Cu toate acestea, reliefarea celor două aspecte ale orientărilor eugeniste nu reprezintă obiectivul principal al argumentării mele. Mă situez pe o poziție care consideră noțiunile eugeniste de rasă și gen ca parte a unui Weltanschauung ale cărui

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
consideră acest aspect crucial pentru Înțelegerea semnificației eugeniei 18. Analiza mea subliniază În câteva rânduri modurile În care genul și rasa funcționează drept concepte esențiale pentru construcția eugenistă a sferei publice. Cu toate acestea, reliefarea celor două aspecte ale orientărilor eugeniste nu reprezintă obiectivul principal al argumentării mele. Mă situez pe o poziție care consideră noțiunile eugeniste de rasă și gen ca parte a unui Weltanschauung ale cărui implicații se extind dincolo de definirea și controlul capacităților reproductive ale femeilor și de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
În care genul și rasa funcționează drept concepte esențiale pentru construcția eugenistă a sferei publice. Cu toate acestea, reliefarea celor două aspecte ale orientărilor eugeniste nu reprezintă obiectivul principal al argumentării mele. Mă situez pe o poziție care consideră noțiunile eugeniste de rasă și gen ca parte a unui Weltanschauung ale cărui implicații se extind dincolo de definirea și controlul capacităților reproductive ale femeilor și de omogenizarea rasială a națiunii. Transformarea diferențelor de gen și a celor etnice/rasiale În criterii de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
individuale și cele comunitare. Măsurile eugenice au acționat la fel de pregnant În sensul distrugerii autonomiei indivizilor „normali” ca și În cazul celor „degenerați”19. Fără Îndoială, au existat deosebiri calitative de proporții Între tratamentul efectiv al acestor două categorii de indivizi. Eugeniștii doreau Însă ca deciziile despre felul În care vor fi tratați indivizii să fie apanajul unei elite tehnocratice profesionale (În special cea a igieniștilor), În colaborare cu reprezentanții statului. Astfel, nici indivizii sănătoși, nici cei bolnavi nu se puteau baza

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
de două principii fundamentale: interesele colective (adică naționale), În special cele de natură multigenerațională, trebuiau să aibă Întotdeauna Întâietate asupra celor individuale; era responsabilitatea statului să apere aceste interese. Cazul Românieitc "Cazul României" Pentru cei familiarizați cu cercetările despre mișcările eugeniste, România poate părea că reproduce aceeași dinamică a dezvoltării eugeniei Întâlnită și În alte țări20. Cu toate acestea, cea mai mare parte a istoriografiei se referă la țări În care interesul pentru eugenie nu s-a dezvoltat În paralel cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
cu o schimbare politică de cea mai mare importanță, așa cum a fost cazul formării României Mari, când o națiune s-a Întemeiat peste noapte, fără să țină seama de aspirațiile părților sale constituente. În Franța, Germania, Anglia și Statele Unite, ideile eugeniste s-au referit la crize observate În dezvoltarea unor populații care aveau deja un sentiment al identității naționale bine definit. Dacă au Încercat să redefinească această identitate, eugeniștii au trebuit să aducă În dezbatere teme cunoscute de publicul larg. Acesta

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
de aspirațiile părților sale constituente. În Franța, Germania, Anglia și Statele Unite, ideile eugeniste s-au referit la crize observate În dezvoltarea unor populații care aveau deja un sentiment al identității naționale bine definit. Dacă au Încercat să redefinească această identitate, eugeniștii au trebuit să aducă În dezbatere teme cunoscute de publicul larg. Acesta a fost În special cazul Germaniei, unde după primul război mondial discursul public despre identitatea germană era dominat de un sentiment de malaise 21. Acolo Însă, eugeniștii au

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
identitate, eugeniștii au trebuit să aducă În dezbatere teme cunoscute de publicul larg. Acesta a fost În special cazul Germaniei, unde după primul război mondial discursul public despre identitatea germană era dominat de un sentiment de malaise 21. Acolo Însă, eugeniștii au Încercat să ofere soluții pentru aspirații distruse și nu să construiască semnificații identitare pline de promisiunea necunoscutului, așa cum au făcut eugeniștii români, imediat după război. Din acest punct de vedere, susținătorii români ai eugeniei au devenit părtași la o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
primul război mondial discursul public despre identitatea germană era dominat de un sentiment de malaise 21. Acolo Însă, eugeniștii au Încercat să ofere soluții pentru aspirații distruse și nu să construiască semnificații identitare pline de promisiunea necunoscutului, așa cum au făcut eugeniștii români, imediat după război. Din acest punct de vedere, susținătorii români ai eugeniei au devenit părtași la o politică de construire a identității care era mai aproape de cea a Uniunii Sovietice decât de cea a țărilor vestice. În timpul perioadei interbelice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
români, imediat după război. Din acest punct de vedere, susținătorii români ai eugeniei au devenit părtași la o politică de construire a identității care era mai aproape de cea a Uniunii Sovietice decât de cea a țărilor vestice. În timpul perioadei interbelice, eugeniștii sovietici au Încercat să definească Omul Sovietic, În acord cu legile evoluției și determinismului ereditar, la fel cum cei români au Încercat să construiască un model În Întregime nou al unui român sănătos tipic. Varianta română și cea sovietică a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
al unui român sănătos tipic. Varianta română și cea sovietică a eugeniei sunt Însă radical diferite sub aspectul teoriilor științifice folosite și al scopurilor politice pe care și le-au propus 22. Cealaltă diferență semnificativă dintre modul În care mișcarea eugenistă s-a dezvoltat În România În comparație cu țările vestice constă În faptul că aici a lipsit industrializarea. În timp ce eugeniștii din Anglia, Statele Unite și Germania și-au construit discursurile despre reformă În jurul unei retorici a crizei legate de costurile Înspăimântătoare ale industrializării

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
teoriilor științifice folosite și al scopurilor politice pe care și le-au propus 22. Cealaltă diferență semnificativă dintre modul În care mișcarea eugenistă s-a dezvoltat În România În comparație cu țările vestice constă În faptul că aici a lipsit industrializarea. În timp ce eugeniștii din Anglia, Statele Unite și Germania și-au construit discursurile despre reformă În jurul unei retorici a crizei legate de costurile Înspăimântătoare ale industrializării, eugeniștii români au avut În centrul preocupărilor economia rurală, agricolă. Românii erau convinși că pot Învăța din experiențele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
s-a dezvoltat În România În comparație cu țările vestice constă În faptul că aici a lipsit industrializarea. În timp ce eugeniștii din Anglia, Statele Unite și Germania și-au construit discursurile despre reformă În jurul unei retorici a crizei legate de costurile Înspăimântătoare ale industrializării, eugeniștii români au avut În centrul preocupărilor economia rurală, agricolă. Românii erau convinși că pot Învăța din experiențele negative ale altor țări și că În România puteau fi astfel evitate costurile sociale enorme ale industrializării, de la alcoolism până la sifilis și subnutriție

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
probleme foarte diferite de cele ale Franței sau Germaniei la sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-a dezvoltat interesul pentru eugenie În aceste țări. În consecință, cazul românesc a Însemnat mai mult decât o modificare sau adaptare a ideilor eugeniste vestice la contextul est-european. Eugeniștii români au folosit teoriile și strategiile de mobilizare socială eugeniste pentru scopuri diferite de cele ale omologilor lor vestici. Studiul cazului românesc oferă bazele pentru o tratare și o Înțelegere mai nuanțate ale interesului pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
ale Franței sau Germaniei la sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-a dezvoltat interesul pentru eugenie În aceste țări. În consecință, cazul românesc a Însemnat mai mult decât o modificare sau adaptare a ideilor eugeniste vestice la contextul est-european. Eugeniștii români au folosit teoriile și strategiile de mobilizare socială eugeniste pentru scopuri diferite de cele ale omologilor lor vestici. Studiul cazului românesc oferă bazele pentru o tratare și o Înțelegere mai nuanțate ale interesului pentru eugenie În contexte culturale și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
scopuri diferite de cele ale omologilor lor vestici. Studiul cazului românesc oferă bazele pentru o tratare și o Înțelegere mai nuanțate ale interesului pentru eugenie În contexte culturale și de dezvoltare diferite. O altă susținere des Întâlnită printre istoricii mișcărilor eugeniste În Europa de Vest a fost aceea că oamenii de știință și reformatorii eugeniști aveau o natură „fundamental conservatoare”. William Schneider, un istoric al mișcării eugeniste franceze, definește „conservatorismul” folosind formularea lui Garland Allen, ca fiind dorința de „Întoarcere la vremurile bune

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
bazele pentru o tratare și o Înțelegere mai nuanțate ale interesului pentru eugenie În contexte culturale și de dezvoltare diferite. O altă susținere des Întâlnită printre istoricii mișcărilor eugeniste În Europa de Vest a fost aceea că oamenii de știință și reformatorii eugeniști aveau o natură „fundamental conservatoare”. William Schneider, un istoric al mișcării eugeniste franceze, definește „conservatorismul” folosind formularea lui Garland Allen, ca fiind dorința de „Întoarcere la vremurile bune de altădată”23. Schneider și alți susținători ai aceleiași perspective nu au

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
eugenie În contexte culturale și de dezvoltare diferite. O altă susținere des Întâlnită printre istoricii mișcărilor eugeniste În Europa de Vest a fost aceea că oamenii de știință și reformatorii eugeniști aveau o natură „fundamental conservatoare”. William Schneider, un istoric al mișcării eugeniste franceze, definește „conservatorismul” folosind formularea lui Garland Allen, ca fiind dorința de „Întoarcere la vremurile bune de altădată”23. Schneider și alți susținători ai aceleiași perspective nu au reușit să depășească aparența superficială a retoricii eugeniste despre normalitate. Este adevărat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
un istoric al mișcării eugeniste franceze, definește „conservatorismul” folosind formularea lui Garland Allen, ca fiind dorința de „Întoarcere la vremurile bune de altădată”23. Schneider și alți susținători ai aceleiași perspective nu au reușit să depășească aparența superficială a retoricii eugeniste despre normalitate. Este adevărat că această retorică este conservatoare, dar ideile exprimate de eugeniști - În special efortul acestora de a mobiliza capitalul biologic al națiunii - reprezintă o diferențiere radicală față de opiniile existente despre identitatea individuală În cadrul societății și În special

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
efortul acestora de a mobiliza capitalul biologic al națiunii - reprezintă o diferențiere radicală față de opiniile existente despre identitatea individuală În cadrul societății și În special În ceea ce privește puterile și responsabilitățile statului. Cercetarea mea are În vedere În principal viziunea fundamental modernizatoare a eugeniștilor asupra statului, În special așa cum este ea prezentată În lucrarea lui Iuliu Moldovan, Biopolitica (vezi capitolul 3). Discursul reformator al eugeniștilor din România și Germania punea un accent puternic pe extinderea prerogativelor statului, deoarece aceste țări aveau o tradiție consolidată

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
și În special În ceea ce privește puterile și responsabilitățile statului. Cercetarea mea are În vedere În principal viziunea fundamental modernizatoare a eugeniștilor asupra statului, În special așa cum este ea prezentată În lucrarea lui Iuliu Moldovan, Biopolitica (vezi capitolul 3). Discursul reformator al eugeniștilor din România și Germania punea un accent puternic pe extinderea prerogativelor statului, deoarece aceste țări aveau o tradiție consolidată a intervenției statului În asigurarea bunăstării sociale, a sănătății publice și a altor activități publice propuse de eugeniști. În Franța, Marea Britanie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
publice propuse de eugeniști. În Franța, Marea Britanie și Statele Unite, sprijinul neguvernamental acordat acestor activități a oferit o bază substitutivă pentru a experimenta cu proiectele eugenice. Dar tocmai datorită existenței acestor alternative, precum și datorită prezenței unei culturi politice a individualismului, eforturile eugeniștilor de a modifica legislația și de extinde responsabilitățile statului În domeniul sănătății publice și al asigurării bunăstării generale nu au avut succes În aceste țări24. Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelicătc " Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
datorită existenței acestor alternative, precum și datorită prezenței unei culturi politice a individualismului, eforturile eugeniștilor de a modifica legislația și de extinde responsabilitățile statului În domeniul sănătății publice și al asigurării bunăstării generale nu au avut succes În aceste țări24. Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelicătc " Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică" Analiza mea folosește discuția despre mișcarea eugenistă și ca modalitate de a reexamina antagonismul dintre forțele tradiționaliste și cele moderniste din România interbelică. Istoriografia despre Europa de Est

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
culturi politice a individualismului, eforturile eugeniștilor de a modifica legislația și de extinde responsabilitățile statului În domeniul sănătății publice și al asigurării bunăstării generale nu au avut succes În aceste țări24. Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelicătc " Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică" Analiza mea folosește discuția despre mișcarea eugenistă și ca modalitate de a reexamina antagonismul dintre forțele tradiționaliste și cele moderniste din România interbelică. Istoriografia despre Europa de Est a acordat o importanță deosebită dezbaterilor polarizate care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]