152 matches
-
sarcina generațiilor prezente sarcina imperativă de a gestiona cu surplus de precauție valorile existente. Vestea bună pe care o aduce involuntar Expoziția "Depozit" este că dispunem, prin plastica românească recentă (anii '70-'90), de un instrument de promoționare imediată a europenității culturii românești. Aspectele "fragile" ale acestui patrimoniu nu depășesc ca pondere aspectele fragile ale societății românești privite în ansamblu - deci nu pot fi invocate pentru a-i justifica tăinuirea kafkiană în . . . "Depozit". Politica, industria, agricultura, învățământul, sănătatea, justiția merg - în
Școala din depozit by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/11146_a_12471]
-
întrebare: cum a fost posibil să ne schimbăm atît? E același efect paradoxal pe care îl creează, de exemplu, lectura jurnalului lui Mihail Sebastian: o carte plină de atrocități morale, sociale, politice, în spatele cărora rezidă însă o noblețe și o europenitate de fond imposibil de găsit în mărturiile de după fatidicul 1947. Waldeck nu se înșală în privința sărăcimii rurale, vede foarte bine breșele societății românești prin care se insinuează extremismele, și cu toate astea echilibrul fundamental nu pare să fie în primejdie
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
bine. Proiectele românești care vor fi selectate pentru finanțare vor fi ambasadori de succes ai acestor valori culturale". Evenimente culturale doar prin cooperare Așadar, în domeniile asimilate culturii, Uniunea Europeană finanțează în primul rând proiecte de cooperare culturală. Cum se măsoară europenitatea unui proiect? Comisia Europeană a stabilit cel mai simplu criteriu: cel numeric. Altfel spus, cu cât mai multe organizații și instituții din țări europene diferite colaborează efectiv la realizarea unor acțiuni comune, cu atât este proiectul mai european. În cadrul Programului
Prețul culturii în Uniunea Europeană by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6817_a_8142]
-
sau a bruionului cu corecturile lui Valery fac din această secțiune a revistei un eveniment, efortul Alinei Ledeanu meritînd toată considerația. Revista are peste 500 de pagini. Fiecare secțiune și fiecare articol merită toată atenția. În general, eseurile pe tema europenității emană un aer cu adevărat european, de toleranță și civilitate. Într-un top personal, la cota cea mai înaltă s-ar afla articolul lui Adrian Marino, Idei "simple" despre Europa, la o distanță considerabilă de un altul, foarte diferit ca
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
asasinate. Ar mai fi, probabil, și câțiva intelectuali abulici, care cred - nici ei nu știu de ce - în valorile democrației și ale occidentalismului. Dar, după cum merg lucrurile, vor fi primii sacrificați de mișcările imprevizible ale roții istoriei. Lista doritorilor autentici de „europenitate" se cam oprește aici. Tinerii înțeleg prin Europa mai ales Canada, Australia ori America. De îndată ce se văd cu diploma în buzunar, nu se mai duc - eheu, fugaces! - la „brațele de muncă", ci direct la ambasadele occidentale. Ceilalți, eternii perdanți, speră
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
O situație total incomodă, de permanentă singurătate, cum am spus. M.I.: Să revenim puțin la Dinicu Golescu. S-a folosit, se folosește și astăzi, mai puțin, e-adevărat - nu știu de ce interesează mai puțin acest strămoș al europenizării și al europenității -, s-a vorbit însă cu o formulă devenită stereotip, anume complexul Dinicu Golescu. Nu se poate vorbi mai degrabă de o vocație Dinicu Golescu?! În fond, acel boier valah, care călătorește târziu în Europa, descoperă Europa, scrie o carte despre
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
Timișoara și europenitatea l Pregătită pentru integrare Balkan Trust for Democracy a finanțat un proiect pilot, derulat în perioada aprilie-decembrie 2005, care a permis Grupului de Economie Aplicată ( G.E.A. ) să realizeze și să calculeze în premieră un indice de europenitate pentru municipiile reședință
Agenda2006-08-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284769_a_286098]
-
Timișoara și europenitatea l Pregătită pentru integrare Balkan Trust for Democracy a finanțat un proiect pilot, derulat în perioada aprilie-decembrie 2005, care a permis Grupului de Economie Aplicată ( G.E.A. ) să realizeze și să calculeze în premieră un indice de europenitate pentru municipiile reședință de județ Cluj-Napoca, Constanța, Iași și Timișoara, fiecare reprezentând câte o regiune de dezvoltare. Indicele de europenitate se compune din trei subindici: administrativ, economic și socio-cultural, având valori cuprinse între 1 și 4. Aceste trei variabile, a
Agenda2006-08-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284769_a_286098]
-
aprilie-decembrie 2005, care a permis Grupului de Economie Aplicată ( G.E.A. ) să realizeze și să calculeze în premieră un indice de europenitate pentru municipiile reședință de județ Cluj-Napoca, Constanța, Iași și Timișoara, fiecare reprezentând câte o regiune de dezvoltare. Indicele de europenitate se compune din trei subindici: administrativ, economic și socio-cultural, având valori cuprinse între 1 și 4. Aceste trei variabile, a precizat dl Liviu Voinea, directorul G.E.A. , au fost selectate pentru a reflecta gradul de deschidere către Uniunea Europeană, capacitatea de absorbție
Agenda2006-08-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284769_a_286098]
-
directorul G.E.A. , au fost selectate pentru a reflecta gradul de deschidere către Uniunea Europeană, capacitatea de absorbție a fondurilor europene, capacitatea instituțională și nivelul de interes local pentru teme de integrare europeană. Conform studiului, Timișoara înregistrează cel mai ridicat indice de europenitate - 3,20, urmată de Cluj, Constanța și Iași. Municipiul nostru stă cel mai bine la subindicatorul economic, datorită investițiilor masive de capital străin, obținând valoarea maximă - 4. Stăm cel mai bine și la indicatorul socio-cultural, datorită capacității O. N.G. -urilor
Agenda2006-08-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284769_a_286098]
-
încă destui români care se gândesc nu doar la viitor, ci și la o viață prezentă curată. Oricum am privi lucrurile, cam o treime din voturi au mers în direcția unor formațiuni care n-au renunțat nici la ideea de europenitate a României, nici la lupta anti-corupție și nici nu încearcă să torpileze reforma morală desfășurată - cu incredibile, constante piedici - prin CNSAS. Și pentru că am pomenit de această instituție: cum au rămas lucrurile cu Felix? A turnat sau n-a turnat
Și totuși, de ce n-ați votat? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8325_a_9650]
-
Grete Tartler Adevărul versurilor lui Goethe, "höchstes Glück der Menschenkinder/ sei nur die Persönlichkeit" (supremul noroc al oamenilor/ fie personalitatea) s-a vădit a fi chiar principiul europenității apusene, conform căruia rolul individului trebuie respectat și pus în valoare. La școlile noastre elevii învățau aceste versuri, dar nimeni nu îndrăznea să spună elevilor că făceam astfel un soi de disidență față de concepția comunistă - și asiatică, și orientală - după
Personalități românești, spirit european by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/6994_a_8319]
-
de aur ale "Vetrei Românești") și de-un Mădălin Voicu pur și simplu ridicol, încât Păunescu făcea figură de ins aproape rațional. Nu știu dacă dl Hașoti fusese invitat în calitate de parlamentar și de reprezentant al unui partid cu pretenții de europenitate. Știu doar că prestația sa a fost absolut lamentabilă. Dacă asta e poziția partidului condus de Valeriu Stoica privind misia bisericii "naționale" în lumea de azi, înseamnă c-am feștelit-o. Timp de două ore, dl Hașoti n-a scos
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
Timișoara care de ani de zile încearcă să probeze apartenența României și la tradiția culturală, politică și civilizațională a Europei Centrale. Sub conducerea Adrianei Babeți și a lui Cornel Ungureanu, grupul de cercetare "A Treia Europă" a făcut pentru demonstrarea europenității României mai mult decât toate institutele dolofane din subordinea Academiei! Cum destule dintre ele se ocupă de "sud-estul" european, abhorat azi cu vigoare de către dl. Iliescu, nu le văd un viitor prea strălucit! Cunosc foarte bine activitatea zecilor de tineri
Svejk, precursorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16027_a_17352]
-
trece. Canalele de comunicare cu administrația Bush sunt de-acum construite, așa încât următorii patru ani ar trebui să beneficiem de același sprijin al americanilor. Republicanii lui Bush au înțeles înaintea Europei că o țară precum România are un potențial de... europenitate deloc neglijabil. Cred, de asemenea, că o lume în fruntea căreia se află oameni pragmatici e mai sigură decât una condusă de diverși idealiști, mai mult sau mai puțin de celuloză. Nu trăim în vremuri de perfecțiune morală. Dorința de
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
se pronunța asupra acurateții demersului, rezumîndu-mă la o observa că, alături de eseul lui Paul Valéry, studiul lui Grosser propune discutarea unei chestiuni care pe noi, la porțile Orientului, pare să ne frămînte tot mai mult în ultima vreme: cea a europenității. Mă tem însă că nu vom afla prea mari încurajări pentru pretențiile noastre de europenitate la Grosser, și nici măcar la Valéry, în ciuda cuvîntului sau introductiv adresat explicit cititorilor români. Paul Valéry, Eseuri aproape politice, traducere și ediție îngrijita de Marius
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
studiul lui Grosser propune discutarea unei chestiuni care pe noi, la porțile Orientului, pare să ne frămînte tot mai mult în ultima vreme: cea a europenității. Mă tem însă că nu vom afla prea mari încurajări pentru pretențiile noastre de europenitate la Grosser, și nici măcar la Valéry, în ciuda cuvîntului sau introductiv adresat explicit cititorilor români. Paul Valéry, Eseuri aproape politice, traducere și ediție îngrijita de Marius Ghica, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1999, 302 pagini, preț nemenționat. Alfred Grosser, Occidentalii. Țările Europei
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
a junelui premier dâmbovițean n-avea cum să nu provoace la Ierusalim oarecare stânjeneală. Răspunsul, demn de-un Martin Buber, al omologului său israelian probabil că l-a amuțit pe dl. Năstase! Trăim un moment al destrămării iluziilor noastre de europenitate, dar nu văd nici o tragedie în asta. La un recent sondaj de opinie, românii au început să facă, pentru prima oară, distincția între N.A.T.O. și U.E. Toată lumea vrea să se integreze în U.E., dar tot mai puțini în N.A.T.
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
mai mult clamată decât pusă în practică, de altfel, și mai evidentă la țară decât la oraș, și mai mult la munte decât la câmpie, după cum spun sociologii) în schimbul unei atenții sporite acordate curățeniei. Ar fi un prim semn de europenitate la care n-ar avea de ce să protesteze nici miliardarii de carton de pe Dâmbovița și nici viitorii noștri concetățeni continentali. Ba dimpotrivă.
Europa concretă și de ce nu, meschină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12574_a_13899]
-
Vulcănescu, chiar și Camil Petrescu), scriitorii români de azi nu mai vor să știe despre factorul național. În Jurnal, Gombrowicz pare să susțină ideea („Nu vom fi o nație cu adevărat europeană până când nu ne vom deosebi de Europa - deoarece europenitatea nu constă în contopirea cu Europa, ci în a fi o parte componentă a ei - specifică și cu neputință de înlocuit.”), însă lucrurile stau pe dos: „E o idee prostească aceea că naționalitatea poate fi realizată conform unui program”. Ideea
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2696_a_4021]
-
Dacă ar fi trăit, sper că nici un politician francez nu i-ar fi invocat - în locul lui Camus, Gide sau Mauriac - drept exemplari pentru cultura franceză... D.R.P.: Aproape toți criticii dumneavoastră subliniază faptul că, practic, puneți sub semnul îndoielii trăsăturile de europenitate ale României, atât în trecut, cât și în prezent. Credeți cu adevărat că pretențiile României de a se alătura Europei sunt doar un aspect între altele al "crizei de identitate" pe care o menționați atât de des? T.J.: Nu sunt
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
Mircea Mihăieș Lăsând deoparte viața politică - murdară, prostească, încăpută pe mâna unor analfabeți moral -, e destul să deschizi ochii în jur pentru a te apuca îndoielile în legătură cu pretențiile de europenitate ale României. Prin toți porii societății noastre urlă asiatismul. De la decizia clasei politice de a începe construcția primei autostrăzi... europene spre Dobrogea (un rol vor fi jucând, probabil, nevestele și odraslele parlamentarilor: petrecându-și, obligatoriu, week-end-urile la mare, s-or
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
regățenii"! Păi, cine să conducă, dacă nu cei care locuiesc acolo?! Poate "lăcătușii" de la centru? Nu cel european, firește! Cât privește diversiunea de a vedea în efectul democrației o simplă excrescență "etnocratică", logica ar fi trebuit dusă până la capăt: în europenitatea sa cu nuanțe xenofobe, dl. Lăcătușu ar fi trebuit să observe că România însăși e condusă, într-o proporție covârșitoare, de români neaoși! Ceea ce nu ne împiedică să rămânem în continuare o țară necivilizată, murdară și obscenă până la insuportabil. O
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
precum Pârvan și Iorga! Dacă ar fi vorba de Kurdistan sau de Berberia, n-aș avea nimic de zis. Dar e vorba de unul dintre cele mai naționaliste popoare ale Europei, care se mândrește cu performanțele sale mondiale și cu europenitatea sa înnăscută. îi cităm și ne închinăn în fața lui Pârvan și Iorga precum buddhiștii la trompa elefantului magic, dar o facem doar pentru a-i batjocori. Ne folosim de aceste simboluri pentru a ne drapa găunoșenia în eleganță și idioțenia
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
noi diplomați. Or, sistemul vechi se apără din răsputeri. Așa-ziși "diplomați de carieră", specializați în genuflexiuni politice și într-o multilaterală cunoaștere a primitivei ideologii comuniste supraviețuiesc, bine-mersi, în structurile de reprezentare externă ale unei Românii cu pretenții de europenitate. ai al multora care-ar trebui să construiască imaginea unei Românii credibile, îi dezarmează până și pe cei mai înfocați dintre iubitorii noștri. Și nu mă gândesc la cine știe ce țară exotică de prin Africa sau Asia extremă. Chiar aici, în
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]