146 matches
-
contact Studiul unor interferențe de civilizație din istoria a două națiuni atât de Îndepărtate sub raport geografic, cum sunt românii și irlandezii, poate pleca de la identificarea unui tipar cultural comun. În cazul de față, acesta ține, În mod indubitabil, de europenitatea esențială și ancestrală a celor două popoare. Imaginilor reciproce care s-au cristalizat În epoca modernă și contemporană le putem ratașa rădăcini ancorate adânc În trecutul istoric. Este vorba, În primul rând, de aportul celtic la făurirea sintezelor etno-culturale antice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ed. Al. Zub (București, Ed. științifică, 1991), pp. 397-442. 24. Adrian Marino, Cum se manipulează informația în presă. Imaginea României în presa occidentală, in: Cotidianul, II, 104, 1 iunie 1992. 25. Liga pro Europa Scurtă prezentare, 1993. 26. Victor Durnea, Europenitate și europeism în revista «Ideea europeană», in: Echidistanțe, nr. 3-4, martie 1993, pp. 8-11. 27. Ion Negoițescu, Românii între Europa și Occident. Convorbire cu Ion Solacolu înregistrată pe bandă, 17 iulie 1991, in: Scriitori contemporani (Cluj, Dacia, 1994), pp. 515-534
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
priorității istorice: "Prin strămoșii lor, geto-dacii, românii sunt unul dintre cele mai vechi popoare din Europa" (Scurtu et al., 2001, p. 5). Avatarurile naționalismului fanatic răbufnesc în aceste expresii ale centralității spațiale și primordialității temporale ale românității. Românii, a căror europenitate este incontestabilă ("Românii au aparținut dintotdeauna Europei. Întreaga lor cultură și civilizație este europeană"), au absorbit în ființa lor națională influențe europene, însă nu au rămas deloc datori, "punându-și propria pecete pe evoluția Europei" (p. 6). Prin personalitățile lor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
realizate doar dacă majoritatea cetățenilor nord-irlandezi ar fi favorabili reunificării insulei. Avînd în vedere că majoritatea protestanta a fost de-a lungul întregii perioade 1970-2000 în favoarea continuării apartanenței regiunii la Marea Britanie, acest principiu a dat o notă de moderație și europenitate politicii acestui partid, spre deosebire de politică pe care a adoptat-o Sinn Fein, si care dorea reunificarea prin orice mijloace (inclusiv militare). O altă caracteristică a programului acestui partid a constituit-o dezvoltarea unei dimensiuni irlandeze, adică implicarea legală a guvernului
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
mai ales de către de Valera, cel care-și dorea cel mai mult o Irlanda celtica, au lăsat un loc și mai mare americanizării, si aceasta deoarece gaelicizarea eșuase. Însă nu trebuie uitat că americanizarea face parte din nucleul dur al europenității zilelor noastre, după cum și europenitatea este baza fondatoare a civilizației americane. Cultură irlandeză a fost puternic supusă influenței americane datorită folosirii aceleași limbi, limba engleză, dar și datorită importanței imigrații irlandeze din America.191 Conservatorii irlandezi deplîng pierderea limbii gaelice
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
cel care-și dorea cel mai mult o Irlanda celtica, au lăsat un loc și mai mare americanizării, si aceasta deoarece gaelicizarea eșuase. Însă nu trebuie uitat că americanizarea face parte din nucleul dur al europenității zilelor noastre, după cum și europenitatea este baza fondatoare a civilizației americane. Cultură irlandeză a fost puternic supusă influenței americane datorită folosirii aceleași limbi, limba engleză, dar și datorită importanței imigrații irlandeze din America.191 Conservatorii irlandezi deplîng pierderea limbii gaelice, considerînd poporul irlandez drept un
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
identitar: pe de o parte Apusul reprezentat de Franța, Germania, Anglia, Italia, Spania și altele, și pe de altă parte Centrul, Estul și Sud-Estul European care va trebui să-și însușească semnificația identității naționale apusene. Vom fi nevoiți să așezăm europenitatea deasupra particularităților naționale și să ne însușim o identitate pe temeiul valorilor, simbolurilor, memoriilor continentale comune. Nu vom putea reacționa în virtutea naționalismului românesc, pentru păstrarea valorilor proprii, deoarece naționalismul nostru face parte din tipul al II-lea, răsăritean, considerat rău
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
directoare ale "liberalismului neopașoptist", acela care intenționează să pună la lucru un "al treilea discurs". Pledoaria sa pentru un soi de logică a terțului inclus, una care să permită vizualizarea nuanțelor și "combinarea" elementelor autohtone cu cele ale clamatei noastre europenități a fost, de multe ori, respinsă din start, de regulă fără ca această rejecție să fie și argumentată. Practic, Marino se situează "în contra" unei direcții politice și intelectuale pentru care lucrurile au fost dintotdeauna clare, urmând și să rămână astfel, câtă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mulțime ca "român". Ei sunt europeni anonimi la fel ca cei mai mulți dintre noi. Însă pot juca un joc ce revelează detaliile modului în care am fost socializat să înțeleg cultura. Pot detecta în mulțime imagini care reprezintă diferite grade de "europenitate estică" din modul în care blugii sunt noi sau uzați, adidașii sunt roși sau nepurtați sau din modul în care o geacă de piele este purtată. Pot împărți îmbrăcămintea în "mai estică" (din fosta Uniune Sovietică) sau mai "vestică" (din
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
pentru europenizarea rapidă a României. Nici spiritul de justiție al italienilor, nici serviciile publice, nici comportamentul la volan nu diferă de cel al românilor decât, eventual, pe partea negativă, ne-europeană. Și-atunci cum de Italia rămâne un reper al europenității, iar România e un fel de rudă săracă și prost crescută a Uniunii Europene? Să fie vorba de respectul datorat istoricei civilizații romane? Îmi vine greu să cred că poți evalua o societate contemporană pe baza reușitelor strămoșilor. E ca și cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
disperare de cauzăă. Mă întreb dacă nu cumva Italia ne poate da o lecție despre valorile mari ale umanității - și, implicit, ale Europei -, cum ar fi respectul și toleranța reciprocă, umanismul și egalitatea socială. Da, aici trebuie să fie cheia europenității Italiei de azi, demnă continuatoare a Romei de ieri! Doar ei sunt urmașii Romei! Deși, deși... În septembrie 2007 primarul Romei, Walter Veltroni, se plânge de emigrația română din Italia și declară că „75,5% din totalul arestaților din perioada
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
de diverși funcționari de stat. Statele care au creat Uniunea Europeană, vechile membre ale U.E., își au fiecare propriul specific și sunt destul de diferite, ajungând chiar în situații conflictuale legate de acțiunile și obligațiile lor. Totuși nimeni nu se îndoiește de europenitatea acestora. Așadar, pentru o țară complexată și nesigură de identitatea ei europeană, cum e România, ar fi, parcă, mai ușor să-și aleagă un model concret pe care să-l imite și să-l adapteze constructiv. Cu alte cuvinte, decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
calzi, prietenoși, băgăreți și petrecăreți. Până și limba pe care o vorbesc e foarte apropiată de limba română. Iar Italia e una din țările fondatoare ale Comunității Europene, ba chiar a civilizației europene. Cine s-ar îndoi vreo clipă de europenitatea lor? Bun, am găsit modelul. Acum să vedem cum sunt și ce fac ei, italienii, frații noștri romani, ca să ne dăm seama ce am avea de învățat de la ei. Primul lucru care îmi vine în minte e problema corupției. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
singuri în proiectele lor. Iar pentru cititori este o asigurare că literatura care se face, adesea, chiar sub ochii lor, trăiește de pe urma unor experiențe destul de asemănătoare în țări foarte diferite. O astfel de manifestare poate genera un puternic sentiment de europenitate: pentru că, nu-i așa, Europa e chiar aici. Festivalul Internațional de Literatură „European Borderlands“ începe pe 7 iunie, la București. Din 9 iunie, scriitorii din Elveția, Ungaria, Serbia, Ucraina, Germania, Bulgaria, Republica Moldova și România se vor afla, pentru două zile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
care, prea absorbită de verticala contemplativă și liturgică, rămăsese inertă față de istorie, prea obedientă față de puterea politică, lipsită de dinamică temporală. Această specializare, devenită clișeu distincție atotjustificativă pentru tradiționaliștii autohtoni, carență infantilizantă pentru occidentali , făcea din Europa de Est un teritoriu de europenitate incertă, problematică. De atunci încoace, studiile religioase asupra Răsăritului, ca și dialogul dintre cele două ramuri creștine au căpătat un caracter mult mai comprehensiv, mai aplicat, mai obiectiv. Dar, pentru publicul larg din Occident, inclusiv pentru intelectuali, Estul european rămîne
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care, prea absorbită de verticala contemplativă și liturgică, rămăsese inertă față de istorie, prea obedientă față de puterea politică, lipsită de dinamică temporală. Această specializare, devenită clișeu distincție atotjustificativă pentru tradiționaliștii autohtoni, carență infantilizantă pentru occidentali , făcea din Europa de Est un teritoriu de europenitate incertă, problematică. De atunci încoace, studiile religioase asupra Răsăritului, ca și dialogul dintre cele două ramuri creștine au căpătat un caracter mult mai comprehensiv, mai aplicat, mai obiectiv. Dar, pentru publicul larg din Occident, inclusiv pentru intelectuali, Estul european rămîne
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
culturale de bază. Se poate afirma, de aceea, că ceea ce unește în primul rînd etniile europene sînt componenții acestei laturi psihologice, manifestate atît la nivelul comunităților, cît și la cel al indivizilor. Această latură psihologică, care reprezintă un aspect al europenității, cu însemnate implicații la nivelul culturii, este alcătuită din cîteva elemente distincte, între care se remarcă principiul superiorității, instituit încă de vechii greci, care, luînd act de culturile orientale, le-au preluat elementele valoroase, prelucrîndu-le din perspectiva geniului propriu și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Pornind de la această stare de lucruri, românii au încercat să-și motiveze starea și manifestările lor exclusiv prin factori exteriori și printr-o evidentă detașare de acești factori, exteriorizînd uneori chiar ceea ce le este mai apropiat și îi plasează în europenitate: limba. Ca atare, românii atribuie neîmplinirile sau laturile criticabile balcanismului, bizantinismului, comunismului sau altor manifestări ale fatalității implacabile, trecînd cu vederea faptul că și alte popoare au trăit și trăiesc în aceeași zonă cu ei sau au cunoscut aceleași regimuri
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
române, prin preluarea lor în circuitul altor culturi. Explicația este, de aceea, absurdă și în discordanță cu spiritul european, fiindcă mai firesc este să se spună că românii ar trebui să facă efortul de a se ridica la nivelul de europenitate al limbii lor, cea mai relevantă valoare care le dă certificatul pentru a accede la lumea civilizată. De altfel, limba română, a devenit comparabilă, sub unele aspecte, cu limbile popoarelor europene civilizate, înainte ca românii să fie comparabili cu acești
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
retragerea în turnul de fildeș, echidistanța etc. Alți confrați de-ai noștri au argumente solide pentru implicarea scriitorului, motivând că României i-a fost bine atunci când intelectualii, scriitorii în special, s-au implicat în politică, în forțarea sorții societății, în favoarea europenității. Unde te situezi față de politica românească? Eu nu fac politică. De ce? Iarăși ajungem la obsesivul adevăr personal, iarăși subliniez: nu mă închipui existând altfel decât în literatură. Politica ar trebui s-o facă nu amatorii, ci profesioniștii, oameni care să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de la natură la cultură, de la inspirație la artificiu, construcție, idee. Dar, să trecem... Anul trecut au apărut câteva cărți bune de poezie, semnate de Șerban Foarță, Angela Marinescu, Emilian Galaicu-Păun și nu sunt singurele. Eu vin și îmi pun problema europenității acestor volume, a cărților autorilor mari cât de mult se înscriu ele în tendințele momentului din lume? Nu mă neliniștește poezia mimeticilor care se văd, pe care îi recunoaștem sau nu dintr-o ochire, ci situarea poeziei românești pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
1867, Biblioteca „V.A. Urechia” din Galați 1871, Biblioteca Publică „G.T. Kirileanu” din Vatra Dornei 1901, Biblioteca „Gheorghe Șincai” Oradea 1911, Biblioteca „I.G. Sbiera” din Suceava 1923. În aceste câteva secole de atestare documentară, și în oicumena românească biblioteca definește europenitatea culturii noastre, funcționând ca școală de inițiere în cultura modernă a umanității („labirint al minții”, cum s-ar exprima Umberto Eco), ca formă de propagare a ideilor, alături de biserică, școală, muzeu, tipografie, editură, librărie), „un adevărat plămân, respirând aerul culturii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
14 ore până la Tokio și așa mai departe, în total cam 28 de ore de zbor efectiv, dacă am înțeles eu bine. Expresia "back to Europe", rostită spontan de acești oameni naivi și deloc răutăcioși mi-a spus multe despre "europenitatea" noastră, proclamată cu fumigene și lacrimi, deopotrivă. Lipsa de forță a esenței. Binele întoarce și celălalt obraz, încercând să convingă, în timp ce răul se mulțumește, sardonic sau ironic, să învingă" (H.R. Patapievici). Îmi aduc aminte de minunata după-amiază de primăvară din
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
dar și simbolic, al unui simplu subcapitol în cărțile de istorie. Atunci când demersul este unul de antropogeografie sau de geografie politică per se, ca în lucrările lui Simion Mehedinți, de obicei va fi abordată din punct de vedere identitar problema „europenității” României sau, cea asemănătoare, a poziției frontierei orientale a României și a aproximativei suprapuneri a acesteia din urmă cu frontiera răsăriteană a Europei. Problema e mai mult una a obținerii de legitimitate ca fost, actual și viitor stat antemurale christianitatis
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acestei noțiuni (Todorova, 1997), a realității românești din perspectiva Occidentului. În acest context, principala preocupare a antropogeografiei românești va fi demonstrarea situării central-europene a noului stat românesc. Vor fi însă și voci, unele chiar importante, care vor insista asupra unei „europenități răsăritene” sau chiar asupra unei fundamentale și ireductibile specificități a spațiului (este cazul influentelor analize ale lui Simion Mehedinți, dar și ale lui Vintilă Mihăilescu), conceput ca un fel de sinteză, de confinium și de pacificare a unor „permanențe” istorice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]