302 matches
-
În 1968 s-a confirmat oficial că boala Hai-Hai, apărută în Japonia și care se manifestă prin fracturi spontane, a apărut datorită consumului de orez provenit de pe soluri poluate cu cadmiu, poluare datorată exploatărilor miniere din zonă (Botnariuc, Vădineanu, 1982Ă. Eutrofizarea Prin eutrofizare se înțelege creșterea artificială și nedorită a aprovizionării cu nutrienți, în special P și N a ecosistemelor acvatice, având ca efect intensa proliferare a algelor și macrofitelor și acumularea în cantități excesive a substanței organice incomplet descompuse. Eutrofizarea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
s-a confirmat oficial că boala Hai-Hai, apărută în Japonia și care se manifestă prin fracturi spontane, a apărut datorită consumului de orez provenit de pe soluri poluate cu cadmiu, poluare datorată exploatărilor miniere din zonă (Botnariuc, Vădineanu, 1982Ă. Eutrofizarea Prin eutrofizare se înțelege creșterea artificială și nedorită a aprovizionării cu nutrienți, în special P și N a ecosistemelor acvatice, având ca efect intensa proliferare a algelor și macrofitelor și acumularea în cantități excesive a substanței organice incomplet descompuse. Eutrofizarea poate fi
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Eutrofizarea Prin eutrofizare se înțelege creșterea artificială și nedorită a aprovizionării cu nutrienți, în special P și N a ecosistemelor acvatice, având ca efect intensa proliferare a algelor și macrofitelor și acumularea în cantități excesive a substanței organice incomplet descompuse. Eutrofizarea poate fi naturală sau culturală (accelerată). În cazul eutrofizării naturale, cauza este acumularea treptată de nutrienți și materiale transportate de apă de la suprafața terenurilor (eroziuneă sau din subteran, având ca efect colmatarea primară sau secundară a apelor, diversificarea echilibrată a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
a aprovizionării cu nutrienți, în special P și N a ecosistemelor acvatice, având ca efect intensa proliferare a algelor și macrofitelor și acumularea în cantități excesive a substanței organice incomplet descompuse. Eutrofizarea poate fi naturală sau culturală (accelerată). În cazul eutrofizării naturale, cauza este acumularea treptată de nutrienți și materiale transportate de apă de la suprafața terenurilor (eroziuneă sau din subteran, având ca efect colmatarea primară sau secundară a apelor, diversificarea echilibrată a biocenozei asociată tendinței de maximalizare a fluxului de energie
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ca efect colmatarea primară sau secundară a apelor, diversificarea echilibrată a biocenozei asociată tendinței de maximalizare a fluxului de energie. Este un proces ireversibil care durează timp îndelungat (sute de mii de aniă. Succesiunea ecologică a ecosistemelor acvatice afectate de eutrofizarea naturală este: Oligotrof eutrof Ecosistem acvatic mlaștină ecosistem terestru Eutrofizarea accelerată este o formă de poluare a ecosistemelor acvatice (continentale și costiereă cu nutrienți (în cantități excesive ca urmare a activităților umane) care orientează succesiunea ecologică astfel: Oligo-mezotrof eutrof-hipertrof. Cauza
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
a biocenozei asociată tendinței de maximalizare a fluxului de energie. Este un proces ireversibil care durează timp îndelungat (sute de mii de aniă. Succesiunea ecologică a ecosistemelor acvatice afectate de eutrofizarea naturală este: Oligotrof eutrof Ecosistem acvatic mlaștină ecosistem terestru Eutrofizarea accelerată este o formă de poluare a ecosistemelor acvatice (continentale și costiereă cu nutrienți (în cantități excesive ca urmare a activităților umane) care orientează succesiunea ecologică astfel: Oligo-mezotrof eutrof-hipertrof. Cauza principală este accelerarea intrării de nutrienți/materiale (din industrie, deșeuri
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
nutrienți/materiale (din industrie, deșeuri menajere sau materiale provenite din eroziuneă sau/și intensificarea transportului subteran de nutrienți (mai ales de pe terenurile agricoleă, ceea ce determină o stimulare a dezvoltării fitoplanctonului și a macrofitelor submerse, precum și accelerarea colmatării secundare. Procesul de eutrofizare este însoțit de schimbarea structurii calitative a fitoplanctonului (prin creșterea dominanței cianoficeeloră. 64 Plantele moarte se depun, iar descompunerea lor de către microorganisme conduce adesea la dispariția oxigenului din straturile profunde ale apei; de asemenea, sunt favorizați descompunătorii care tolerează condiții
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
eroziunea solului sau din diverse operații agricole sau forestiere. În ultimul timp, ca urmare a chimizării agriculturii, a extinderii terenurilor agricole, a defrișării pădurilor (care determină accelerarea procesului de eroziune a soluluiă, se observă o intensificare a procesului de 65 eutrofizare și creșterea numărului de lacuri sau ape curgătoare afectate de această formă de poluare. Cauzele extinderii fenomenului eutrofizării sunt: multiplicarea surselor punctiforme și difuze de nutrienți; restrângerea zonelor umede cu rol de filtru; regenerarea internă a bazinelor acvatice prin mobilizarea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
extinderii terenurilor agricole, a defrișării pădurilor (care determină accelerarea procesului de eroziune a soluluiă, se observă o intensificare a procesului de 65 eutrofizare și creșterea numărului de lacuri sau ape curgătoare afectate de această formă de poluare. Cauzele extinderii fenomenului eutrofizării sunt: multiplicarea surselor punctiforme și difuze de nutrienți; restrângerea zonelor umede cu rol de filtru; regenerarea internă a bazinelor acvatice prin mobilizarea rezervorului bental, care conține sedimente bogate în fosfor și azot. Efectele negative ale eutrofizării se manifestă prin modificarea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
poluare. Cauzele extinderii fenomenului eutrofizării sunt: multiplicarea surselor punctiforme și difuze de nutrienți; restrângerea zonelor umede cu rol de filtru; regenerarea internă a bazinelor acvatice prin mobilizarea rezervorului bental, care conține sedimente bogate în fosfor și azot. Efectele negative ale eutrofizării se manifestă prin modificarea condițiilor de biotop (modificarea regimului de lumină/oxigen); perturbarea productivității biologice; redimensionarea, anularea sau apariția de noi conexiuni între populațiile biocenozei. Procesul de eutrofizare determină scăderea calității estetice a apelor ca urmare a înfloririlor; deteriorarea calității
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
bental, care conține sedimente bogate în fosfor și azot. Efectele negative ale eutrofizării se manifestă prin modificarea condițiilor de biotop (modificarea regimului de lumină/oxigen); perturbarea productivității biologice; redimensionarea, anularea sau apariția de noi conexiuni între populațiile biocenozei. Procesul de eutrofizare determină scăderea calității estetice a apelor ca urmare a înfloririlor; deteriorarea calității organoleptice a apei; îngreunarea procesului de potabilizare (datorită colmatării filtrelor); modificarea regimului de oxigen în apă (ceea ce determină mortalitate în masă, scăderea cantității și calității capturilor piscicoleă; creșterea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
potabilizare (datorită colmatării filtrelor); modificarea regimului de oxigen în apă (ceea ce determină mortalitate în masă, scăderea cantității și calității capturilor piscicoleă; creșterea potențialului negativ asupra sănătății (mai ales în regiunile tropicale, unde crește incidența bolilor parazitare). Posibilități de control a eutrofizării: controlul surselor punctiforme prin stațiile de tratare a apelor reziduale (cel mai la îndemână mijloc, dar destul de scump, pentru că presupune treaptă biologică de tratare); controlul surselor difuze, fie prin limitarea aplicării îngrășămintelor, fie prin dezvoltarea zonelor tampon (zone umede; dificil
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de plante și pești. La nivelul complexului de ecosisteme se observă o desincronizare a schimburilor dintre ecosisteme, periclitarea populațiilor migratoare (prin deriva trofică sau bariera de filtru selectiv în cadrul sectoarelor de apă curgătoareă. Poluarea termică are efect sinergic fenomenului de eutrofizare. 3.3. Scăderea biodiversității prin supraexploatarea resurselor biologice Odată cu creșterea demografică și cu intensificarea exploatării resurselor biologice în vederea satisfacerii necesităților umane, intervenția omului în ecosferă a căpătat un caracter abuziv, ceea ce a condus la scăderea diversității specifice, la creșterea instabilității
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
când apele creșteau. Acolo se reproduceau și se hrăneau, rămânând până toamna. Una din consecințele ecologice evidente și argumentată științific de cercetările ecologice din ultimii ani, o constituie modificarea stării trofice a ecosistemelor acvatice din Delta Dunării, adică procesul de eutrofizare a apelor Deltei (reducerea capacității de retenție a nutrienților către zonele inundabile datorită reducerii severe a suprafeței acestei zone prin îndiguireă. O altă consecință a lucrărilor de îndiguire este modificarea covorului vegetal. Înainte de îndiguire acesta era alcătuit din vegetație ierboasă
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
supuse multor agenți poluanți, în raport cu cele colinare sau de șes, însă sunt foarte sensibile deoarece au debite reduse. Acțiunea directă, cea mai agresivă, suportată cu greutate de către ecosistemele montane, se datorează impurificării apei prin compuși toxici, iar cea indirectă, prin eutrofizarea apelor stagnante, ca urmare a acumulării de elemente biogene în segmente, având ca efect final „înflorirea apei”. Ecosistemele acvatice montane sunt supuse la trei surse majore de poluare: • prin ape meteorice (ploi acide); • prin ape industriale și orășenești neepurate; • prin
INFLUEN?A MEDIILOR POLUANTE ASUPRA FLUXULUI TURISTIC by Liuba IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83098_a_84423]
-
acțiunii factorilor externi, ca aceia menționați mai sus, scoțând din echilibru caracterul redox, nu mai permit oscilațiile În jurul mediei. Una dintre categoriile de organisme va fi favorizată În dauna celeilalte, deci biocenoza va fi dereglată. Un astfel de fenomen Însoțește eutrofizarea și Înflorirea apelor, semn sigur de poluare. Urmare a celor arătate pe scurt, caracterul redox al mediului, ca parametru global de caracterizare a acestuia, permite monitorizarea evoluției schimbărilor survenite În mediu și, cunoscând valoarea optimului, se poate sesiza când și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de prelucrare naturală a deșeurilor, un proces oxidativ, În cursul căruia substanțele organice sunt mineralizate. Prin faptul că sunt oxidate, aceste deșeuri ar trebui să fie poluante, dar faptul cunoscut conform căruia substanțele minerale degradează un eventual mediu acvatic, prin eutrofizare, nu are În acest caz nici o relevanță, Întrucât aceste deșeuri mineralizante sunt folosite ca Îngrășământ pe ogor. Aici, plantele cultivate le folosesc ca nutrienți, realizând În același timp un proces specific reductiv, deci depoluant. Cu alte cuvinte, circuitul substanței se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pe un substrat, plante și animale. Primele, sau după caz printre primele, sunt algele, care vor susține cu hrană acest ansamblu viu, de fapt o biocenoză. O paranteză: Proliferarea algelor e și malefică, atunci când intervine Într’un ecosistem constituit, generând eutrofizarea lacurilor și rîurilor, dar și benefică, când e vorba de popularea În condiții de pionierat a noilor uscaturi, ori e vorba de o depoluare cum ar fi cazul haldelor de fosfogips. Așa cum e și frecarea: malefică atunci când determină uzura, dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de pești; ceea ce Înainte de intervenția omului deținea majoritatea, șalăul, somnul, crapul, a cedat În fața minorității care a pus stăpânire pe gârlă: carasul, bibanul, știuca și alte vreo câteva specii. Noul spectru al speciilor reflectă de fapt Începutul unui proces de eutrofizare, proces firesc pentru orice spațiu acvatic Închis. Situația de apă curgătoare este, În concepția mea, o stare instabilă, Întreținută de Însăși curgerea, inclusiv din punct de vedere energetic, prin energia apei; această stare este, din același motiv energetic, o stare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
celor evoluate, proprii mediilor entropizate, predominând monocotiledonatele de felul stufului, papurii și rogozului. Dacă lucrurile s’ar opri aici, poate n’ar fi cine știe ce. Dar, invariabil, orice apă stagnantă se colmatează devenind mlaștină, apoi teren ferm, proces ce se cheamă eutrofizare, sau mai general, entropizare și oxidare. Lucrul e posibil pentru că speciile vegetale specifice apei curgătoare, inferioare cum am arătat, au putere reducătoare scăzută, neputându-se opune eficient oxidării induse de heterotrofe, animalele. Apa devine astfel oxidantă. La o apă curgătoare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
faza inițială a unui lac, urmată de reducerea, de asemenea biologică, ca ’n a doua fază a vieții lacului. În urmă, va rămâne teren agricol. Dar, tot acest proces ilustrează și ceea ce poate sau mai bine zis face, omul. Anume, eutrofizarea spațiului acvatic. E suficientă deversarea de compuși organici, ce inițiază procesul pe calea heterotrofă, ori de azot și fosfor, adică detergenți, pentru inițierea procesului pe calea autotrofă, pentru ca un proces, de altfel natural dar care durează milenii, să se desăvârșească
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de a controla și de a reduce emisiile de sulf, oxizi de azot, amoniac și compuși organici volatili, care sunt produse de activitățile antropice și care pot produce efecte nocive asupra sănătății, ecosistemelor naturale, materialelor și culturilor agricole datorită acidifierii, eutrofizării sau formării ozonului troposferic, efecte consecutive unui transport atmosferic transfrontier pe distanțe lungi și să asigure, pe cât posibil, ca pe termen lung și prin abordări treptate, avându-se în vedere progresele realizate în cunoașterea științifică, depunerile de origine atmosferică și
PROTOCOL din 1 decembrie 1999 Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151258_a_152587]
-
aduse. 9. Alin. (10) se aplică oricărei Părți: (a) a cărei suprafață totală este mai mare de 2 milioane Kmp; (b) ale cărei emisii anuale de sulf, oxizi de azot, amoniac și/sau compuși organici volatili care contribuie la acidifierea, eutrofizarea sau formarea ozonului în zonele de sub jurisdicția uneia sau a mai multor Părți provin, în principal, dintr-o zonă de sub jurisdicția să desemnată că ZGEP în anexa III și care a prezentat documentația în conformitate cu lit. (c) asupra acestui efect; (c
PROTOCOL din 1 decembrie 1999 Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151258_a_152587]
-
la scară emisferica ale sulfului, azotului, compușilor organici volatili, ale ozonului și produselor secundare, acordând atenție, îndeosebi, chimiei troposferei libere și riscului circulației intercontinentale a poluanților; (e) elaborarea, în continuare, a unei strategii globale pentru reducerea efectelor nocive ale acidifierii, eutrofizării și poluării fotochimice, inclusiv sinergismul și efectele combinate; (f) elaborarea strategiilor care urmăresc reducerea suplimentară a emisiilor de sulf, oxizi de azot, amoniac și compuși organici volatili bazate pe cantitățile și nivelurile critice, precum și pe progresele tehnice, și ameliorarea modelelor
PROTOCOL din 1 decembrie 1999 Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151258_a_152587]
-
evoluției în timp și aprofundarea științifică a efectelor mai îndepărtate ale sulfului, compușilor de azot, compușilor organici volatili și a poluării fotochimice asupra sănătății, inclusiv contribuția acestor efecte asupra concentrațiilor de aerosoli și a mediului, în special asupra acidifierii și eutrofizării și asupra materialelor, în special monumentele istorice și culturale, luând în considerare relațiile dintre oxizii de sulf, oxizii de azot, amoniac, compușii organici volatili și ozonul troposferic; (h) tehnologii pentru reducerea emisiilor, tehnici și tehnologii destinate îmbunătățirii eficienței energetice, conservării
PROTOCOL din 1 decembrie 1999 Convenţiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizarii şi nivelului de ozon troposferic*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151258_a_152587]