977 matches
-
M., Învățarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, București, 2008. ● Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinți, bunici, medici și educatori, Editura Trei, București, 2010. ● Frumos, Fl., Didactica. Fundamente și dezvoltări cognitiviste, Editura Polirom, Iași, 2008. ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura Meteor Press, București, 2004. ● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010. ● Marin, T., Teoriile învățării și didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, București, Editura V & I Integral, 2009. ● Neacșu, I., Instruire
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
aer liber, jocul) ... – activități extrașcolare ... ● Evaluarea în educația timpurie – funcții ale evaluării (constatativă, predictivă, diagnostică) ... – forme de evaluare (evaluare inițială, evaluare formativă/continuă, evaluare sumativă/cumulativă) ... – metode și instrumente de evaluare - tradiționale și moderne (analiza produselor activității, observarea sistematică, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani, fișele de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță, caietul de observații etc.) ... BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAȚIE TIMPURIE ȘI CURRICULUMUL
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
M., Învățarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, București, 2008. ● Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinți, bunici, medici și educatori, Editura Trei, București, 2010. ● Frumos, Fl., Didactica. Fundamente și dezvoltări cognitiviste, Editura Polirom, Iași, 2008. ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura Meteor Press, București, 2004. ● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010. ● Marin, T., Teoriile învățării și didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, București, Editura V & I Integral, 2009. ● Neacșu, I., Instruire
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
aer liber, jocul) ... – activități extrașcolare ... ● Evaluarea în educația timpurie – funcții ale evaluării (constatativă, predictivă, diagnostică) ... – forme de evaluare (evaluare inițială, evaluare formativă/continuă, evaluare sumativă/cumulativă) ... – metode și instrumente de evaluare - tradiționale și moderne (analiza produselor activității, observarea sistematică, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani, fișele de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță, caietul de observații etc.) ... BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAȚIE TIMPURIE ȘI CURRICULUMUL
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
M., Învățarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, București, 2008. ● Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinți, bunici, medici și educatori, Editura Trei, București, 2010. ● Frumos, Fl., Didactica. Fundamente și dezvoltări cognitiviste, Editura Polirom, Iași, 2008. ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura Meteor Press, București, 2004. ● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010. ● Marin, T., Teoriile învățării și didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, București, Editura V & I Integral, 2009. ● Neacșu, I., Instruire
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
jocul) ... – activități extrașcolare ... ● Evaluarea în educația timpurie – funcții ale evaluării (constatativă, predictivă, diagnostică) ... – forme de evaluare (evaluare inițială, evaluare formativă/ continuă, evaluare sumativă/ cumulativă) ... – metode și instrumente de evaluare - tradiționale și moderne (analiza produselor activității, observarea sistematică, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani, fișele de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță, caietul de observații etc.) ... BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAȚIE TIMPURIE ȘI CURRICULUMUL
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
M., Învățarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, București, 2008. ● Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinți, bunici, medici și educatori, Editura Trei, București, 2010. ● Frumos, Fl., Didactica. Fundamente și dezvoltări cognitiviste, Editura Polirom, Iași, 2008. ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura Meteor Press, București, 2004. ● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010. ● Marin, T., Teoriile învățării și didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, București, Editura V & I Integral, 2009. ● Neacșu, I., Instruire
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
liber, jocul) ... – activități extrașcolare ... ● Evaluarea în educația timpurie – funcții ale evaluării (constatativă, predictivă, diagnostică) ... – forme de evaluare (evaluare inițială, evaluare formativă/ continuă, evaluare sumativă/cumulativă) ... – metode și instrumente de evaluare - tradiționale și moderne (analiza produselor activității, observarea sistematică, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani, fișele de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță, caietul de observații etc.) ... BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAȚIE TIMPURIE ȘI CURRICULUMUL
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
M., Învățarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, București, 2008. ● Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinți, bunici, medici și educatori, Editura Trei, București, 2010. ● Frumos, Fl., Didactica. Fundamente și dezvoltări cognitiviste, Editura Polirom, Iași, 2008. ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura Meteor Press, București, 2004. ● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010. ● Marin, T., Teoriile învățării și didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, București, Editura V & I Integral, 2009. ● Neacșu, I., Instruire
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
jocul) ... – activități extrașcolare ... ● Evaluarea în educația timpurie – funcții ale evaluării (constatativă, predictivă, diagnostică) ... – forme de evaluare (evaluare inițială, evaluare formativă/ continuă, evaluare sumativă/ cumulativă) ... – metode și instrumente de evaluare - tradiționale și moderne (analiza produselor activității, observarea sistematică, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani, fișele de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță, caietul de observații etc.) ... BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE - EDUCAȚIE TIMPURIE ȘI CURRICULUMUL
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
M., Învățarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, București, 2008. ● Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinți, bunici, medici și educatori, Editura Trei, București, 2010. ● Frumos, Fl., Didactica. Fundamente și dezvoltări cognitiviste, Editura Polirom, Iași, 2008. ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura Meteor Press, București, 2004. ● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010. ● Marin, T., Teoriile învățării și didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, București, Editura V & I Integral, 2009. ● Neacșu, I., Instruire
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
muzicală interpretativă și de culegere a folclorului cântece pe care oricine le-ar mai interpreta le-ar reduce din frumusețea pe care au avut-o la pornirea din glasul și sufletul irepetabilei doinitoare din munți. Toate cântecele Lucreției Ciobanu sunt evaluative a ceea ce se poate cultiva din intervertirea în raportul: talent uriaș, voce zdruncinătoare, seriozitate! Rămâne de la interpreta Lucreția Ciobanu o adevărată circumvoluțiune a muzicii folclorice românești care are o inteligență profundă și durabilă, însădită în cultura sătească din timpuri afundate
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
sistemului persoanei sau de sintalitate” (Popescu Neveanu, 1978ă. Milton Rockeach înțelegea atitudinea ca „o organizare durabilă a convingerilor despre un obiect sau despre o situație, predispunând persoana să răspundă într-o manieră preferențială” ( Rockeach, 1973ă. Subliniind conținutul valoric și funcția evaluativă a atitudinii, Krech o definește drept „un sistem de valori pozitive, simțăminte emoționale cu acțiuni tendențioase, pro și contra care privesc obiectul social” (apud. Popescu - Neveanu, 1978ă. După cum se poate observa, majoritatea definițiilor date atitudinilor evidențiază caracterul lor complex, fiecare
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și efectuarea acesteia. Atitudinile sunt scheme conceptuale preliminare comportamentului real; ele se răsfrâng în răspunsul manifest, fiind, în primul rând, propensiunea de a reacționa într- un chip unitar față de o clasa de obiecte sau situații. Atitudinea are la bază concepte evaluative privind caracteristicile obiectului la care se referă; ea dă naștere la un comportament motivat (trăsătură comună și stărilor afectiveă. Atitudinea este un răspuns ascuns sau implicit, eventual generează un impuls, care scoate la iveală motive și dă naștere unui comportament
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
se limitează doar la propria experiență de viață și ignoră sursele alternative de cunoaștere, în timp ce alții adoptă o atitudine prin simplă imitație sau contagiune. - o componentă afectivă care se referă la anumite stări (trăiriă emoționale, la anumite sentimente și preferințe evaluative (valoriceă determinate de anumite motive, interese, aspirații și idealuri ale persoanei. Aceste componente sunt considerate ca dominante în alcătuirea psiho-socială a atitudinii, manifestându-se printr-o intensitate variabilă și prin orientarea pozitivă, negativă sau neutră a trăirii. - o componentă comportamentală
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
a proprietății acestuia de a satisface anumite trebuințe, dorințe, respirații, idealuri, individuale sau de grup; b. ideea de recunoaștere și validare socială a unui obiect. În acest sens, valorile sunt produsul unei judecăți sociale, instituindu-se drept criterii și standarde evaluative, acceptate și împărtășite de majoritatea membrilor unei colectivități umane căreia îi este proprie o anumită cultură. Ca și în cazul atitudinii, valoarea este un concept greu de circumscris printr-o definiție unică, larg acceptată. Ea se instituie într-o relație
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
este persoana, iar obiectul valorii e lucrul”. L. Grunberg (1972ă afirmă că valoarea apare când există „interrelație activă între necesități, atitudini și dorințe, pe de-o parte, și obiecte, pe de altă parte”. Valoarea se instituie în cadrul unei relații evaluative, selectiv-preferențială care apare între subiect și obiect și care este determinată de standarde socialmente constituite. Ea reprezintă aprecierea unui obiect de către subiect, după unele criterii, socialmente împărtășite, privind satisfacerea unei nevoi, aspirații, idealuri, individuale sau colective. Valoarea este o relație
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
trăiește individul include, pe lângă alte elemente, și un sistem de valori sociale și modalități atitudinale care reprezintă universul axiologic specific unei comunități umane cu rol de orientare a procesului socializării și formării personalității. În calitatea lor de principii și criterii evaluative despre ceea ce important și de prețuit în viață, valorile, în măsura în care sunt interiorizate și integrate în structura personalității, devin variabile latente situându-se în aceeași zonă a virtual-subiectivului ca și atitudinile. La acest nivel, delimitarea dintre atitudine și valoare (interiorizatăă este
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
nucleu, și o opinie publică (reacții mai mult sau mai puțin consensuale la diferite evenimente, situațiiă. Orientarea atitudinal-valorică dă sens existenței și devenirii umane. Obiectele „cu sens” pentru om devin valori pentru acesta. Ierarhia valorilor exprimă structura atitudinilor ( a preferințelor evaluative ale unei persoane, felul său propriu de a privi lumea, de a gândi și de a se comporta conform solicitărilor acesteiaă și dorințelor individului (ca expresie a libertății saleă. Majoritatea teoriilor și concepțiilor referitoare la personalitate, la structura și dinamica
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
individului, la sine însuși și la realitatea înconjurătoare: a. atitudinea față de sine - care are la bază valoarea de sine a individului, valoarea sa personală. b. atitudinea față de lume - care are la bază anumite valori sociale interiorizate și devenite principii evaluative generale. Atitudinile durabile determinate de anumite valori, stabilizate în timp și structurate într- un sistem, care se manifestă constant în activitatea și comportamentul omului, devin trăsături ale personalității acestuia, determinând caracterul său. Caracterul - arată P. Popescu-Neveanu trebuie înțeles ca „un
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
prospectiv ( ceea ce trebuie să faci, ceea ce este bineă, precum și modalitățile atitudinale constituite sub forma unor modele acționale și comportamentale care reprezintă dezirabilul social (ceea ce este prețuit, acceptat și împărtășit de majoritatea membrilor comunitățiiă; - valorile interiorizate devin principii generale și criterii evaluative în activitatea omului și în relațiile sale cu ceilalți care, împreună cu modalitățile atitudinale stabilizate, formează componentele fundamentale ale orientării personalității sale; - orientarea atitudinal - valorică se concretizează în concepția despre lume și viață, determinând și susținând, vectorial și motivațional, activitatea și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
parte, orice opinie presupune o evaluare a situației de către subiect. Ea exprimă opțiunea subiectului pentru o anumită soluție posibilă într-o problemă controversată. Opinia este expresia libertății de alegere a unei alternative într-o situație dată; ea este o conduită evaluativă ce aparține fiecăruia. J. Stoetzel arată că opiniile unei persoane într-o problemă determinată sunt manifestări ale atitudinilor acesteia față de acea problemă, atitudini evaluate pe o scară obiectivă. Opiniile aparțin întotdeauna unei persoane (care le exprimăă dar ele au și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
nu se poate defini în termeni strict gramaticali. El este (ba poate chiar mai frecvent) o funcție a ceea ce s-ar putea numi trăsături contextuale: (1) trăsături formale, cum ar fi semnele generale ale stilului colocvial (exclamații, aditivi lexicali, expresii evaluative, elemente emotive, indicatori subiectivi care sînt în mod normal absenți în discursul naratorial); semnale specifice ale unui grup sau clase la care aparține un personaj; semnale și mai specifice ale idiomului personal al unui personaj (cuvinte distinctive, registre, "intonații"); sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
că oamenii sînt în esență simpatici", de exemplu, meditația naratorului (accentuînd natura neobișnuită a întîmplărilor), repetiția (sugerînd importanța evenimentului), negativul (subliniind ce s-a obținut față de ce s-ar fi obținut) și afirmarea explicită a ideii toate funcționează ca trăsături evaluative și fac parte din evaluare. ¶Culler 1981; Labov 1972; Pratt 1977. Vezi și COMENTARIU, NARABILITATE. eveniment [event]. O schimbare de STARE manifestată în DISCURS printr-o ASERȚIUNE PROCESUALĂ în modul lui "a face" sau "a se întîmpla". Un eveniment poate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1974 [1987]. Vezi și SUSPANS. I idee [point]. Rațiunea de a fi a unei NARAȚIUNI, motivul pentru care se povestește și materia esențială către care se aspiră (Labov). Scopul unei narațiuni este indicat sau sugerat de un set de trăsături evaluative care arată de ce merită a fi narate situațiile și evenimentele narate: dacă o narațiune fără scop ar putea fi întîmpinată de remarca "Și ce-i cu asta?", o narațiune cu scop ar trebui întîmpinată cu recunoașterea NARABILITĂȚII sale. ¶Labov 1972
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]