110 matches
-
Broanteș simți cum îi crește inima în piept și se gândi cu emoție și recunoștință la frații și surorile lui, la părinții lui care-l dăduseră să-nvețe carte, la părintele Micodim care-i deslușise primele litere pe un vechi Evangheliar, la preacuviosul Afanasie care-i arătase fraza ritoricească, la munții Neamțului pe unde hoinărise întovărășit doar de-un Octoih, la Barzovie-Vodă care-l învățase elineasca și latineasca, la moș Pafnutie care-l învățase a fluiera în dește, la mătușa Despina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
că... - Cea mai veche carte din lume - peste 6.500 ani - este manuscrisul „Papirus Priss” și se găsește la Biblioteca Națională din Paris ? - Cea mai veche carte caligrafiată de pe teritoriul țării noastre, legată și prevăzută cu coperte de argint, este „Evangheliarul”, scrisă de Nicodim de la Tismana în secolul al XIII-lea? - Cea dintâi tipăritură în limba română - „Catehismul luteran” - apărut la Sibiu în 1544, nu s-a păstrat ? - Cartea cu cel mai scurt text din lume - intitulată „Războiul” - conține o mare
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Întîmplat o minune mai mare decît cea din Cana Galileii. 10. ...În numele Tatălui, și-al Fiului și-al Sfîntului Duh... Amin! Stăteam În genunchi În biserica unde altădată slujise bunicul, preot paroh, glumind În sine sau poate adevărat transfigurat de evangheliarul pe care-l ținea În mînă. În biserica În care, copil fiind, la vîrsta școlii primare, mă spovedisem În fața lui, deși Încă nu Începuseră păcatele, dar pentru iertarea cărora se rugă punîndu-mi patrafirul pe spate, Încît Îngenuncheat cum stăteam inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
slavă în regiunile noastre este atestată documentar în secolul al X-lea (vezi mai sus). Astfel, la Bucov, lângă Ploiești, s-au descoperit fragmente dintr-o inscripție în limba slavă, datate de la începutul acestui secol (902-911). Cf. unor cercetători, și Evangheliarul slavon de la Reims, datat începutul secolului al XI-lea, provine de pe teritoriul carpato-dunărean. Cert este faptul că cea mai veche inscripție slavă descoperită până acum pe teritoriul românesc datează din 943 și a fost descoperită la Mircea Vodă (jud. Constanța
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Brașov, 1557; [Triod-Penticostar slavonesc], Târgoviște, 1558; Întrebare creștinească, Brașov, 1560; ed. I. Bianu, București, 1925; ed. îngr. Alexandra Roman Moraru, în Texte românești din secolul al XVI-lea, București, 1982; [Tetraevangheliar românesc], Brașov, 1561; ed. îngr. Florica Dimitrescu, București, 1963; [Evangheliar slavonesc], Brașov, 1562; ed. 1579; ed. 1583; Pravila sfinților oteți, Brașov, c. 1560-1562; ed. îngr. I. Bianu, București, 1925; ed. îngr. Gheorghe Chivu, în Texte românești din secolul al XVI-lea, București, 1982; Lucrul sfinților apostoli [Apostolul], Brașov, 1566; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
1838, după ce au contribuit substanțial la construirea bisericii din Ghermănești, aga Ilie Kogălniceanu și fiul său M. Kogălniceanu au ridicat pe cheltuială proprie o altă biserică, În aceeași zonă, sfințită În 1856, prilej cu care i-au dăruit și un Evangheliar; ⇒ 1853, când M. Kogălniceanu nu avea funcții importante În statul moldovean - a stăruit pe lângă autoritățile vremii să-i aprobe Înființarea unui târg la apa Prutului, Însă nu a reușit; ⇒ 1863, când avea funcție importantă În stat (ministru În guvernul de la
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
nu mai nouă decât celelalte graiuri romanice) devine frecventă. Dar întîiele tipărituri și mss. miniate sunt slavone. De la popa Nicodim, întemeietor al Tismanei, a rămas o Evanghelie copiată în 1405, la M-rea Neamțul s-a caligrafiat în 1429 un Evangheliar. Într-o mănăstire munteană călugărul sârb Macarie tipări în 1508 un Liturghier slavon. Propaganda reformaților în partea de sus și de jos a Ardealului folosi, spre a capta pe preoții români, texte în limba națională în locul celor în moarta limbă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a vrut mereu să recite oficiul, așa cum este stabilit în Regulă; însă, în timpul bolii sale, neputând să-l recite, voia să-l asculte; acest lucru a continuat să-l facă cât timp a trăit. A dispus să se scrie acest evangheliar pentru că atunci când nu putea să asculte liturghia, din cauza bolii sau a altui impediment apărut, cerea să-i fie citit fragmentul evanghelic care se citea în ziua respectivă în biserică la liturghie. Și a continuat așa până la moartea sa. De fapt
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și 1923 este lector de limba română la Universitatea din Cracovia, continuându-și specializarea în slavistică cu profesorii K. Nitsch, J. Rozwadowski, J. Loș, J. Chrzanowski și St. We˛dkiewicz. Își ia doctoratul în filologie cu teza Aspecte verbale în „Evangheliarul” slav de la Putna (1922). Reîntors în țară, funcționează pentru o scurtă perioadă ca profesor la Colegiul Pregătitor din Cernăuți. În toamna lui 1923 i se acordă o bursă de doi ani la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses. Audiază cu acest prilej
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
sau a artei și literaturii îl captivează pe cititor, lăsându-i sentimentul întâlnirii cu o personalitate tumultuoasă, angajată total în ceea ce scrie. Prin jurnal cărturarul ține o continuă și vie legătură cu limba și literatura română. SCRIERI: Aspecte verbale în „Evangheliarul” slav de la Putna, Cernăuți, 1924; Les Rapports entre la Moldavie et l’Ukraïne d’après le folklore ukraïnien, Paris-București, 1924; Viața mareșalului Iosif Pilsudski, Turnu Măgurele, [1935]; Aurel C. Popovici (1863-1917), pref. S. Mehedinți, Cernăuți, 1937; Bessarabia and Bucovina. The
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]