442 matches
-
gîndirea dincolo de hazard și de genialitate. O istorie "rațională" (Lakatos) a științei este deci posibilă, în timp ce filosofia sau arta nu se pot preta la așa ceva. Demonstrația o fac aceste frecvente exemple de descoperiri științifice simultane și independente, prezentate de către istoria evenimențială drept coincidențe curioase, ele nefiind altceva decît manifestările necesității raționale ce prezidează progresul științei. Economia, ca și fizica sau biologia, furnizează astfel de exemple, cel mai frapant fiind, fără îndoială, apariția concomitentă a marginalismului în trei colțuri ale Europei, odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
disperarea locotenentului. Rusoaica este aceea care polarizează energiile personajului-narator, miza majoră a acestuia, care, odată adjudecată, ar însemna depășirea de sine și, consecutiv, instalarea în identitatea profundă, inalienabilă. Dincolo de trama polițistă către care se orientează în partea a doua fluxul evenimențial (scena tentativei de capturare a contrabandistului Serghie Bălan, cu complicațiile psihologice generate de implicarea soției acestuia, Niculina, îndrăgostită, fără șansa unui răspuns echivalent, de Ragaiac, dar și soție fidelă, este o performanță în acest gen de literatură, foarte apropiată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
doar) aceste trei trăsături circumstanțiale (total neutre) pe care le știm de la sintaxa propoziției: subiect, predicat, circumstanțe. E evident că revelația este cea care, În felul acesta, este ignorată pentru a reține doar dimensiunile banalității strict localizate spațial, temporal și evenimențial. Cu asemenea coordonate (mai curînd meschine), spiritul, ca a patra dimensiune, este mai degrabă izgonit din lume. Dacă nu cumva se sfiește să se mai arate. Minimalismul aparent - mimarea datării Dacă reducționismul Însemna că diferența este redusă la Înglobare, din
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ci mai multe evenimente la care participă o entitate. De exemplu, în (78)d nu se compară băieți cu fete, ci gradul de interes al băieților față de diverse obiecte. În multe dintre aceste contexte, adjectivul este de tip participial, deci evenimențial (dar comp. cu adj. bucuroasă, mai sus). Se pot insera adverbe ca mult, puternic, frecvent etc., care nu se acordă: (78) a. Dintre toți membrii echipei antrenoarea era cel mai mult încântată de Mihai. b. specialiștii cel mai frecvent căutați
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
b. specialiștii cel mai frecvent căutați de către angajatori c. Pensionarii din România vor fi cel mai puternic afectați... d. ...băieții s-au arătat cel mai mult interesați de armament... Alegerea formei invariabile este legată de faptul că avem un context evenimențial, unde superlativul exprimă alegerea dintr-un set de evenimente, nu dintr-un set de entități. Cum în contextele evenimențiale se folosesc forme invariabile, deci adverbe, prin asociere cu acestea unii vorbitori nu mai fac acordul. Prin utilizarea formei invariabile, specifică
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
băieții s-au arătat cel mai mult interesați de armament... Alegerea formei invariabile este legată de faptul că avem un context evenimențial, unde superlativul exprimă alegerea dintr-un set de evenimente, nu dintr-un set de entități. Cum în contextele evenimențiale se folosesc forme invariabile, deci adverbe, prin asociere cu acestea unii vorbitori nu mai fac acordul. Prin utilizarea formei invariabile, specifică contextelor adverbiale, se marchează faptul că nu sunt comparate mai multe entități, ci evenimente sau stări. Un alt factor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
lipsa acordului verbului cu nominalul (în unele contexte) și faptul că aceste sintagme conțin grupuri prepoziționale circumstanțiale (pe zi, după fiecare masă) sau echivalente cu complemente indirecte în dativ (la fiecare student). Aceste grupuri prepoziționale sunt elemente ale unei structuri evenimențiale, specifice propozițiilor (a mânca trei mere pe zi, a da două exemplare la fiecare student, a bea două cafele după fiecare masă, a alerga cinci kilometri în zece minute). Și alte tipuri de sintagme pot apărea în poziția de subiect
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cea a literaturii latine, Petronius preia rețeta din Eneida vergiliană și o folosește cu un alt sens, pentru a ne trezi interesul în urmărirea unor situații minore, fără nici o importanță. Exemplificăm prin cazul unei digresiuni narative rupte din contextul desfășurării evenimențiale, de genul povestirii despre matroana din Efes; aici, formula tradusă în limba română drept "a început cam așa să grăiască", în originial sic orsus est, amintește de începutul cărții a doua din Eneida, unde apare toro pater Aeneas sic orsus
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și episoade obscene) sau a poemelor eroice, în discursul celui de-al doilea narator, Eumolpus. Discursurile atribuite acestuia folosesc parodia ca procedeu, sub o formă limitată, inserând textul (epic sau liric) de care altfel ne-am putea lipsi în desfășurarea evenimențială propriu-zisă. Exemplele sunt numeroase, de la parodia stilului poemelor moralizatoare debitate de mediocri (în capitolul XCIII) la parodia formulelor/ ideilor sau chiar a unor pasaje întregi din Eneida, precum cel din cartea a noua, în care Nisus încearcă să-l salveze
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
urmat modelul narativ. "Termenul slujește pentru a desemna acele moduri de narațiune, în versuri sau în proză, unde vigoarea și suflul inspirației artistice, obiectivate, amintesc de idealul străvechilor creații epice, de la Ghilgameș până la Cântecul Nibelungilor"213. Poemele au o structură evenimențială îndelung elaborată, uneori cu prea multe episoade secundare (Ariosto, de pildă, "uită" la un moment dat să mai aducă vorba de soarta unora dintre personajele secundare care i-au slujit cândva vreunei finalități și pe care le-a abandonat fără
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
completă, cu douăzeci și opt de cânturi, din 1483, s-a intitulat Morgante maggiore. O dată personajul episodic transformat în erou și "botezat" după Carol cel Mare, parodierea cu înclinații burlești a început să suscite reacții și în spiritele mai puțin erudite. Nivelul evenimențial are o structură extrem de complicată, "abracadabrantă" chiar: acțiunea se multiplică la nesfârșit, lăsând parodia să lucreze în voie. Pulci parodiază, dar și inovează, ajungând la un fel de manierism slab conștientizat. Ca și în legendă, palatinii părăsesc Parisul, dar nu
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
patru sau cinci ani peste treizeci? Îmi exprim deci dorința ca biografiile multora dintre iluștrii eroi ai romanelor de aventuri să fie continuate de mâini măiestre și astfel să se audă de ei cel puțin până la vârste respectabile"284. Epicul evenimențial al cărții, rezumat la "o sumedenie de lupte fulgerătoare și înspăimântătoare, sublimă schimbare de decor și cântece, adecvate sau nu prea", are un deznodământ fericit ("eroul și eroina noastră se întâlnesc [...] nu voi pretinde că aud ce-și șoptesc și
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
un copil". În fragmentul de mai sus, deformarea spațiului are un ecou imediat în poetica personajului, provocând modificarea comportamentală a protagonistului însuși. Stamate cunoaște răsturnări de situație care-l fac să se alinieze literaturii de analiză psihologică a momentului. Epicul evenimențial e dublat de o punere sub lupă a instituției căsătoriei însăși, ceea ce se tot făcea, în perioada interbelică, încă din romanele lui Liviu Rebreanu, pentru a nu mai vorbi de Camil Petrescu, Hortensia Papadat- Bengescu ori Anton Holban. Deghizat în
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
atâția Isuși ori atâtea Evanghelii câte are nevoie. Cu o condiție: să fie "funcționale", adică viabile estetic, să se recunoască în ele amprenta proprie a unei mentalități. Chiar dacă ea merge, așa cum face și romanul lui Saramago, în linii mari, după evenimențialul Noului Testament. Ca și alți romancieri postmoderni, Saramago face, parodiind, din Biblie o "metaficțiune istoriografică", adică o ficțiune extrem de conștientă de statutul ei de ficțiune, și totuși luând drept obiect evenimentele unei istorii văzute în calitatea sa de construcție umană
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
vizează "politica" punctelor de vedere propusă, ca joc auctorial, de un scriitor precum William Faulkner în Zgomotul și furia (în cazul din urmă, în fiecare capitol fabula, altfel spus povestea, este relatată prin prisma unuia dintre personajele care participă la evenimențialul tulbure al cărții un incest din urma căruia rezultă un copil -, fiindu-ne prezentat inclusiv punctul de vedere obiectiv până la absurd al reterdatului Benji, care nu poate avea o perspectivă distorsionată asupra întâmplărilor deoarece se află în incapacitatea de a
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
asupra întâmplărilor deoarece se află în incapacitatea de a gândi). Parodia e unanim generată de confuzie: textul arborează de multe ori persoana întâi chiar în fragmentele de omnisciență aparținându-i impersonalei persoane a treia, deci naratorului. Acesta își construiește, în afara evenimențialului din text, un retorism aparte, găsind de cuviință să se întrebe, chiar atunci când ne așteptăm mai puțin, cum să procedeze pentru a construi personaje viabile, o intrigă tensionată, dacă e cazul să ironizeze America, binecuvântând-o cu un final fericit
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lupta împotriva lui Dumnezeu", în acel tip de epilog intitulat Ultima filă, p. 466. 348 Din rândul cărora se detașează Borges, al cărui motiv central spațiul-labirint a devenit aici un fel de metaforă "bună de umplut" spațiile goale atunci când epicul evenimențial stagnează. 349 Matei Călinescu, op. cit., p. 238. 350 Redăm un rezumat cât se poate de fidel originalului, redactat de Linda Hutcheon în Politica postmodernismului (p. 75): Într-unul dintre finaluri, Daniel se întoarce la locul traumei trecute, casa părinților săi
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
unor întâmplări, a unei serii de evenimente reale sau ficționale, ordonate în virtutea unei logici interne. Narațiunea (diegeza) reunește două paliere de referință: a. istoria/fabula/subiectul este stratul evenimentelor narate; „universul povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează într o serie evenimențială în care întâmplările relatate sunt dispuse întro succesiune temporală; b. istorisirea/discursul narativ/fabulația (modul în care se narează) are în vedere mo dalitățile de enunțare a evenimentelor, discursul prin care se povestește, structurile textuale, universul povestirii, „discursul narativ“ (G.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
participă personaje. Textul epic numește o creație literară esențial narativă, care se structurează pe două niveluri. - Istoria, fabula, subiectul este stratul evenimentelor povestite, reale (povestire factuală) sau ficționale (povestire de ficțiune). Universul „povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează întro serie evenimențială în care întâmplările relatate sunt dispuse întro succesiune temporală. În povestirea factuală, se adaugă și evenimentele denotate, adică universul citat, în timp ce în povestirea de ficțiune evenimentele sunt o proiecție mentală, imaginară, fără efect de denotare a realului. În acest caz
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a evenimentelor în timp: A doua zi, Felix... [...] În ziua următoare, Felix... Pe la începutul lunii august [...]. Când, pe toamnă, târziu, Felix [...]. (G. Călinescu, Enigma Otiliei) Narațiunea sincronă tinde să exprime în episoade narative care se succed acțiuni simul tane, durate evenimențiale paralele. Caracterul simultan al întâmplărilor este semnalat prin secvențe lingvistice, precum în tot timpul acesta, în același timp/moment...etc.: Sa rupt din locul său de sus, / Pierind mai multe zile. // În vremea asta Cătălin... (M. Eminescu, Luceafărul) Narațiunile paralele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
numai funcția narativă și cea de regie, fără a fi implicat în seria de evenimente; este „vocea“ narativă care relatează evenimente auzite de la un alt personaj (de pildă, lița Salomia din Hanu Ancuței). - Personajele obiective (actanții) sunt urmărite în planul evenimențial, având numai funcție actanțială. Sunt, de obicei, personaje secundare, implicate doar la nivelul acțiunii narate sau reprezentate scenic. Clasificarea personajelor poate avea în vedere și criteriul reprezentativității: - Personajul arhetipal este un model originar, un erou exemplar - mitic, legendar, basmic etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de natură cu rol în caracterizare. 3.2.7. Construcția subiectului în opera epică Subiectul (lat. subjectus - ceea ce este spus) reprezintă conținutul operei literare, fabula, istoria organizată după o logică internă a textului. Subiectul reunește acțiunile rela tate întro serie evenimențială (trama narativă), întrun ansamblu dinamic de situațiitip, numite momentele subiectului. În proza tradițională, unitatea subiectului este asigurată de principiul cronologic, de raportul stabil între instanțele narative și de conflictele care se amplifică gradat. Conflictul (lat. conflictus - ciocnire, șoc) este o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
vindecat, fie medicul nu mânuia destoinic tehnica. Tehnica reprezintă o valoare pe care sunt chemați să o utilizeze doar cei care i-au înțeles foarte bine tainele. * Au inițiat și au promovat posibilele abordări sociologice: pe de o parte, sociologia evenimențială (analiză concretă a realității sociale) versus analiza globală (integrativă cu virtuți de sinteză) și, pe de altă parte, o sociologie aplicată care să-și găsească imediat împlinirea în realitatea socială versus o sociologie toretică în măsură să se distingă prin
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
raportare la înscreirea a ceea ce este spus la un moment dat în configurațiile de enunțuri. Accentul este pus pe procesul complex al transformării unei situații într-un eveniment discursiv, prin urmare, pe singularitatea punctelor de vedere individuale, care constituie caracterul evenimențial. Astfel, evenimentul discursiv nu este în mai mare măsură reductibil la un ansamblu decît la un context particular. Evenimentul discursiv nu se înscrie într-un lanț cauzal în măsura în care nu toate situațiile istorice generează în mod obligatoriu cîte un eveniment discursiv
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
obiectul unei elaborări care-l simplifică și-l stabilizează. Totul se produce ca și cum ar exista în memorie o reprezentare formală a structurii genului textual, adică o reprezentare a elementelor și a ordinii lor, dar și o cunoaștere generală a conținutului evenimențial al secvențelor obișnuite. Pornind de aici, s-a realizat gramatica povestirii care, într-o manieră simplă, conține ansamblul regulilor de rescriere și de transformare pentru definirea structurii canonice a povestirii, deținute de membrii unei comunități culturale. Ceea ce pun în practică
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]