4,693 matches
-
Este autorul a peste 1000 de articole, studii în română, franceză, engleză și germană, cuvântări și prefețe. Mai multe studii și articole au apărut în alte limbi, după cum ne informează 'Ziarul Lumina'. Așadar, acum, în încheierea acestei modeste dar sincere evocări, cu caracter omagial și aniversar, vă mărturisesc faptul, Preafericirea Voastră că eu personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de vă întâlni și de vă cunoaște, pentru care motiv am ținut neaparat
LA MULTI SI FERICITI ANI!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_0.html [Corola-blog/BlogPost/366753_a_368082]
-
am asistat la Sala Dalles la celebrarea a douăzeci de ani de activitate a Asociației Culturale Iulia Hașdeu - prilej cu care participanții au fost răsplătiți cu momente de mare emoție artistică, urmare a tot ce s-a prezentat, culminând cu evocarea operei Iuliei Hașdeu și a enciclopedicului sau tata, în final, doamnei Președinta Crina Bocșan recunoscându-i-se meritele prin premiul Darul Mărului oferit de conducerea FRACCU a venit rândul unei alte Fundații să impresioneze audiență... În data de 15 ianuarie
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intalnire_la_palat_elena_armenescu_1358355260.html [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
am asistat la Sala Dalles la celebrarea a douăzeci de ani de activitate a Asociației Culturale Iulia Hașdeu - prilej cu care participanții au fost răsplătiți cu momente de mare emoție artistică, urmare a tot ce s-a prezentat, culminând cu evocarea operei Iuliei Hașdeu și a enciclopedicului sau tata, în final, doamnei Președinta Crina Bocșan recunoscându-i-se meritele prin premiul Darul Mărului oferit de conducerea FRACCU a venit rândul unei alte Fundații să impresioneze audiență... În data de 15 ianuarie
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intalnire_la_palat_elena_armenescu_1358355260.html [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
funcționează aici, au organizat într-o atmosferă pioasa, comemorarea a șase luni de la trecerea la cele veșnice a inegalabilului poet Saint Simon Ajarescu, cel care și-a îndeplinit apostolatul educativ la această școală specială, mulți ani, până la ieșirea la pensie. Evocarea a purtat și un titlu edificator: „Simon Ajarescu - un poet sărac lipit sufletului”, așa cum a mărturisit într-un poem remarcabil și așa cum a rămas în conștiința contemporanilor. Ne-am adunat, așadar, la ceas de taină, printre lumini furișate, timide, în
MEMORIAL SIMON AJARESCU. A FOST UN OM VIU, PIPĂIBIL CU MÂNA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Memorial_simon_ajarescu_a_fos_cezarina_adamescu_1386492854.html [Corola-blog/BlogPost/353326_a_354655]
-
al statului român -, leziunile psihologice, emoționale și (de ce nu?) socio-profesionale provocate de colegii de muncă și nu numai de-a lungul carierei sunt atât de extinse și profunde, încât era absolut necesar (în scopul protejării sale, prin evitarea retrăirii prin evocare) artificiul acesta, de a vorbi despre activitatea profesională la persoana a III-a. Ajuns la spitalul din Tecuci ca medic specialist, chirurgul G este avertizat că o mulțime de doctori de dinaintea sa și-au făcut urgent bagajele și s-au
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Viata_ca_o_cursa_pe_un_camp_al_florin_tene_1365705996.html [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
strada Rahovei din Sibiu, filmat de Alexandru Uiuiu în 1999. Reîntâlnirea numerosului public, între care și a domnului profesor Aurel Panța, care ne onorează întotdeauna cu prezența sa, cu imaginea și vocea lui Iustin Panța a fost emoționantă, ca și evocările care au urmat, datorate unor literați care i-au fost apropiați poetului sau în decursul anilor s-au apropiat cu interes de opera sa: Nicolae Oprea, Ion Mureșan, Alexandru Uiuiu, Dumitru Chioaru, Ion Dur, Ioan Radu Văcărescu, Silviu Guga, Radu
COLOCVIUL NAŢIONAL „ZILELE POEZIEI IUSTIN PANŢA”, EDIŢIA A X-A, SIBIU, 4-5 NOIEMBRIE 2011 de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Colocviul_national_zilele_poeziei_iustin_panta_editia_a_x_a_sibiu_4_5_noiembrie_2011.html [Corola-blog/BlogPost/348472_a_349801]
-
Nu se sfiește să-L mărturisească pe Dumnezeu ca și creator a tot și a toate. Deși nu-i pomenește numele, este o mare admiratoare a lui Brâncuși. Condescendența sa față de genialul sculptor de la Hobița este trădată, premeditat, desigur, de evocarea câtorva capodopere ale acestuia, în poeziile Pasărea Phoenix șiCăutătorii de comori. Prin acest gest repetat și prin alte simptome de simbolism, dar nu numai, poeta își manifestă afecțiunea față de patria natală și față de tot ceea ce înseamnă ea: limbă, cultură, tradiții
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1488191479.html [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
că nici nu ne mai dăm seama când avem de-a face cu o istorie veridică și când cu o ficțiune a acesteia. Voluptatea naratorului de a se implica (șiretlicul unui captațio benevolentiae), nu diminuează cu nimic din forța de evocare. Imixtiunea supranaturalului (aș numi-o mai degrabă bufonada fantasticului), care are loc cu o uimitoare naturalețe, grefată, tocmai pe puseurile de sinceritate expresivă ale autorului, devine aproape sufocantă în partea a doua, unde se interferează marea scenă a istoriei și
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxviii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
Dincolo de diversitatea subiectelor și de calitatea textelor, Mesagerul bucovinean transmite cititorilor o stare de melancolie, pe care autorii articolelor nu o pot și nici nu doresc de fapt să o disimuleze. Este vorba de acea stare de spirit care însoțește evocarea trecutului unei provincii istorice renumită pentru diversitatea și armonia interetnică de-a lungul secolelor. În același timp, bucovinenii poartă în suflet și în inimă drama unei provincii sfâșiate, răpite, înstrăinate („multpătimit picior de plai mioritic” o numește un scriitor din
„MESAGERUL BUCOVINEAN” LA O NOUĂ EDIŢIE by http://uzp.org.ro/mesagerul-bucovinean-la-o-noua-editie/ [Corola-blog/BlogPost/94136_a_95428]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > PUTEREA CUVINTELOR Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului „Cuvântul e aripa liniștii” spunea Pablo Neruda, într-o frumoasă evocare a sensibilității ființei umane. Că nu suntem imuni la cuvinte o știm fiecare dintre noi. Ne întristăm când auzim cuvinte urâte adresate propriei persoane sau persoanelor apropiate sufletelor noastre, ne bucurăm când ne sunt aduse cuvinte de apreciere sau suntem
PUTEREA CUVINTELOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1421745743.html [Corola-blog/BlogPost/349909_a_351238]
-
și pentru aceasta ar trebui să primiți Premiul Nobel. Grigore Vieru Dragostea melancolică a omului matur pentru mama ar fi dorința lui de a redeveni copil și conștiința dureroasă a imposibilei întoarceri. Mama este copilăria noastră îmbătrânită. Lili Bobu În evocarea lirică, de mare vibrație, a celei care v-a dat viață, încape toată sensibilitatea, aproape dureroasă, întreaga energie afectivă. Ființa dumneavoastră se umple absorbant de ființa mamei. Grigore Vieru Mamă, de ai fi-n cer stea lină/ Te-aș găsi
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
de cuvinte și de țărână, de mamă, de femeie, de copii și de Limba Română LILI BOBU - ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D`ART” ----------------------------------------------------------------- Notă: Interviul va fi cuprins în volumul ,,Inscripție pe stâlpul porții” (poeme, cântece, aforisme, confesiuni, interviuri, secvențe publicistice, evocări - pagini alese cu CD), antologie pe care Asociația Culturală ,,Regal d`Art” o va edita în anul 2016, în cuvinte de mătase și auriu regal - o Biblie a Poeziei. Bibliografie BĂILEȘTEANU, Fănuș. Grigore Vieru: Omul și poetul. București: Editura Iriana
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
o icoană. Copilăria, ca stare sufletească, este o permanență a vieții noastre .Acest adevăr psihologic fundamental este subliniat și de George Călinescu.,, Copilăria nu dispare niciodată din noi, ea constituie izvorul permanent din care decurg toate meandrele vieții noastre.” 1 Evocarea copilăriei este o temă predilectă în scrierile pentru copii, aceasta dând naștere celor mai cunoscute capodopere din literatura română, dar și din cea universală. Mă încântă tema și voi motiva opțiunea: Copilăria este ,,vârsta de aur'' din periplul omului pe
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_ale_copilariei_in_li_al_florin_tene_1372604263.html [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
lui Apollodor'', de Gellu Naum, ,,Unde fugim de acasă'', de Marin Sorescu, iar altele, cele mai multe, au intrat în această sferă prin frumusețea lor artistică, prin valoarea lor educativă, dar și prin conținutul atractiv: ,,Călătoriile lui Gulliver'', de Jonathan Swift. Așadar, evocarea copilăriei este o temă predilectă în scrierile pentru copii, aceasta dând naștere celor mai cunoscute capodopere din literatura română, dar și din cea universală. Cine nu-l cunoaște pe Nică din ,, Amintirile din copilărie” ale lui Ion Creangă? Cine nu
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_ale_copilariei_in_li_al_florin_tene_1372604263.html [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
vorba de condus orchestre ascultate de către melomani așa cum ascultă doctorul inima, Tiberiu Soare explorează și interegnurile muzicii, ba chiar moderează în prezent o emisiune tv, unde e loc și de muzică ușoară, folclorică, de petrecere, jazz etc... Delectându-se cu evocarea și analiza pe teme muzicale, împreună cu diverși invitați, nu după clasele muzicii, ci după genurile ei, cunoaștem de această dată un alt Tiberiu Soare, foarte jovial, care discută, dezbate și apreciază muzica pentru toți. Unde-i, în acest caz, dirijorul
TIBERIU SOARE. NATURA MUZICII, ÎNTREGITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1432101209.html [Corola-blog/BlogPost/367698_a_369027]
-
în peniță. De altfel, trebuie menționat că lucrarea, apărută în condiții grafice excelente, are în componență unele din poemele lui Grigore Vieru, scrise în auriul imperial cu care Dumnezeu l-a încoronat ca rege al versului în ceruri, dar și evocări emoționante sub forma eseurilor, semnate de o mână de autori despre care, Valentin Marica scrie în Cuvânt înainte: „Despre Cel care a dezmărginit lumea prin ființa și taina poeziei, descoperind „ideea înaltă”, mărturisesc, caligrafiat, scriitorii: Nicolae Băciuț din Târgu-Mureș, director
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
română din ciclul primar sau secundar, ca treaptă responsabilă în urcușul spre (re)cunoașterea de către noi toți a valorilor literaturii românești de peste Prut.” Luminița Cornea, la rândul său, are o intervenție salutară în carte, intitulată „Bucuria cuvintelor românești” - este o evocare emoționantă a întâlnirii autoarei cu marele poet la ediția din vara anului 1995 a Universității de Vară „Nicolae Iorga” de la Vălenii de Munte, unde Grigore Vieru a fost prezent și a rostit la deschiderea cursurilor „un strălucit cuvânt prin care
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
beneficiind de o prefață generoasă, scrisă de poetul Adrian Păunescu, cuprinde în paginile sale ultimul articol al lui Grigore Vieru, ca o replică în urma atacurilor din presă, acest articol fiind comentat cu mâhnire în suflet de către confratele Adrian Păunescu. Aprecieri, evocări, omagiu, poeme, dedicații, toate întrunite între coperțile volumului omagial, o carte însumând 288 de pagini, apărută în condiții grafice deosebite. Elena Stan încheie acest periplu prin viața și opera poetului Grigore Vieru cu un scurt eseu intitulat: „Grigore Vieru denunță
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
stirpea lui Dimitrie Cantemir și Bogdan Petriceicu Hasdeu, conform căruia: Adevărul e pretutindeni, dar nu-l cunoaște decât acela care îl caută” -, Maria Toacă trece, în al doilea său pilon de temelie, Urme de lacrimi în piatră, la o vastă evocare, referitoare nu la realități de acum o jumătate de mileniu, ci din ultima sută de ani, cu ,,bătaie” până în prezent. Ținând seama de îndemnul subînțeles al vorbelor de duh ale lui Nicolae Iorga, exegeta sufletului românesc afirmă: ,,(...) dacă dorim să
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
nostru tipografic ne presează, însă... Așadar: 1. ,,Dacă noi vom tăcea, pietrele vor striga!”, scria bucovineanul N. Tcaciuc-Albu, refugiat la Sibiu în vara anului 1940. Și pietrele „strigă” de mai bine de șase decenii (n.n. de 72 de ani, deoarece evocarea este scrisă de Maria Toacă în martie 2004) cu tăcerea și răbdarea celor învinși, dar cine să le-audă duruta lor muțenie?”. Urmează relatarea uneia dintre puținele supraviețuitoare, nonagenara Valentina Dovjinskaia.; 2. ,,Deschid cartea Aniței Nandriș-Cudla 20 de ani în
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cinci pagini dedicate de Maria Toacă - sub titlul ,,Poporul lui Traian” nu-și uită salvatorul - personalității primarului Cernăuților din anii 1940-1941: Traian Popovici, răstimp foarte dramatic pentru toți bucovinenii, iar pentru populația evreiască din urbe - de un tragism zguduitor. Această evocare - cu scânteieri de cremene și iască, adică de străvechi amnar, cu vibrații specifice neorealismului italian -, are ca sursă o provocare externă, de peste Ocean: vâlva stârnită, în special în mediile electronice, de hotărârea companiei canadiene ,,Veni Vici Entertainment” din Toronto de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Bogdan Melniciuk și Nadia Babici au mărturisit că ,,Interesul pentru Eminescu și, în genere, pentru literatura română le-a fost inspirat de regretatul lor coleg Grigore Bostan, datorită căruia au ajuns la Ipotești și pe alte drumuri eminesciene”. La masa evocărilor și-au adus contribuții semnificative universitari din Cluj-Napoca, Craiova, București, Chișinău - șefa de catedră Irina Condrea și Ludmila Zbanț, Bălți - prorectorul Maria Șleahtițchi, ca și Vasile Pavel, membru al Academiei de Științe a Republicii Moldova, originar din Bucovina. Maria Toacă avansează
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
susținem examenul la această școală a vieții, mai ales după ce a plecat dintre noi profesorul în fața căruia uneori ne era rușine pentru cum trăim și cum vorbim” - conchide, cu o lacrimă abia înmugurită, dar bine ascunsă, la colțul ochilor, autoarea evocării N-a plecat cu totul niciodată..., din Amar de Cernăuți. ...Doina Cernica a presărat - ca pe o feerică glazură diamantină, de-a lungul întregii sale părți din acest volum: Dulce de Suceava - secvențele despre Poetul Național: Cu Eminescu, dar fără
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
părintele Ieromonah Arsenie Boca ... Și totuși! Răsfoind amintirile Lidiei Ionescu Stăniloae (prima ediție: Humanitas, 2000), ne putem face o idee despre „răceala” survenită între profesor și fostul său student. Considerațiile fiicei marelui teolog trebuie însă „filtrate” de subiectivismul inerent oricărei evocări și confruntate - când șansa ne-o permite - cu alte referințe documentare. Lidia Stăniloae ne-a lăsat, indiscutabil, cea mai emoționantă mărturie despre omul Dumitru Stăniloae. Amintirile te cuceresc prin naturalețe și prin acel parfum al unei lumi dispărute parcă pentru
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_dumitru_stan_stelian_gombos_1346142809.html [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
de zâmbete sau reculegere, femeile însoțite de copii, merg la cimitir în dimineața zilei de Rusalii. Se dau de pomană colaci, cozonaci, prăjituri, oale, farfurii, cești, pahare, linguri, furculițe, fructe și flori, însoțite de rostirea numelui celui îngropat și de evocarea unor întâmplări din viața lui (ei). De reținut că femeile nu mănâncă atât din primele fructe ale fiecărui sezon, cât și mâncare, în ziua când împart., până nu dau mai întâi de pomană, până când nu-i evocă, adică îi pomenesc
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cultul_mortilor_elena_armenescu_1338621716.html [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]