2,039 matches
-
Nicolae Manolescu În cartea lui Constantin Noica la care m-am referit în editorialul precedent (Pagini despre sufletul românesc), este evocată, printre caracteristicile care ne fac pe noi, românii, să n-avem nici vocație filosofică, nici vocație istorică, măsura, cumpănirea lucrurilor, absența excesului (într-o direcție sau în alta). Am citat, în treacăt, cuvintele autorului. Revin acum asupra lor, fiindcă merită
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
accident la pescuit și prejudiciază exersarea justiției. De unde și articolul pe care-l va redacta tânărul ziarist: "Chipul prejudecății, al dreptății și corectitudinii". Topica limbajului cinematografic - adoptat împreună cu autorul imaginii Robert Richardson - mizează pe decantarea faptelor din developarea amintirilor. Inițial evocate fragmentar și aleatoriu, rememorate iar și iar, până când spectatorul ajunge să cunoască pe de-a-ntregul totul. Cronicarul - la rândul său - reface à rebours traseul propus pentru a evidenția publicului cinefil splendoarea în ceață și ploaie, splendoarea în iarnă, care conferă
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
poetului). Toate polemicile purtate de Eminescu cu Românul lui Rosetti (în chestiunea Tudor Vladimirescu, pe care , afirmă dl. N. Georgescu, Eminescu a pierdut-o, în chestiunea inamovibilității magistraturii, teoria păturii superpuse etc. etc.) erau obișnuite în munca de gazetar și, evocate azi, merită apreciate în mod cuvenit și nu exagerate. Fobia lui Eminescu față de străinism fanariot adresată liberalilor, considerați greci (inclusiv C.A. Rosetti) e cunoscută ca nedreaptă. A avut o adevărată obsesie împotriva lui Eugen Carada (a creat și substantivul
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
amîndoi, prin cabina frînarului, o garnitură staționînd la Nicolina, trenul s-a pus în mișcare, eu am sărit, el a întîrziat, a alunecat și roata i-a prins picioarele. Terci. L-am tras de o parte...". E drept că ororile evocate, inclusiv crimele, capătă un aer neverosimil, teatral, ca spre a indica incapacitatea evadării din mediul ficțiunii - damnare asumată a creatorului în raport cu propriile-i plăsmuiri. Drept care acesta se adîncește în mediul "pierzaniei" sale, aidoma unui narcoman ce, nemaiavînd nici o scăpare, își
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
revistă a punctelor bune și slabe ale ediției. Informațiile ținînd de istoria literară (sau culturală) sînt oferite în doze concentrate și într-o formă dinamizată, atrăgătoare; nu se simte nici o clipă praful adunat pe documente, impresia este că faptele literare evocate sînt vii, prezente. Iar argumentația din structura miezului este atentă, fără scăpări, clară și concisă. Ostentativa obiectivitate prezintă uneori breșe care lasă să respire liber, vreme de cîteva rînduri, personalitatea autorului, opțiunile, convingerile. Zigu Ornea apără "românul" lui Caragiale (orășeanul
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
scurtimea poemelor nu e obligatoriu un factor inhibant, dovadă acest haiku de o grație indiscutabilă în pofida deznodămîntului neidilic sugerat: "unde sînteți/ unde v-ați ascuns/ zise fluturele trecînd prin rug, zmulgîndu-i două flăcări inegale" (unde sînteți...). După cum nici stările sufletești evocate - sau simplu: stările - nu-s totdeauna o povară, ci asemenea fluturelui se consumă aproape aerian. Putem vorbi în atare cazuri de finețe, gingășie, despre o materialitate totuși prezentă, trecută prin forjele spiritului care o transformă în ceva nu mai puțin
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
a prozatorului. Incontestabil, moralitatea, adesea excesivă, e specifică prozelor lui Slavici și pare bine deplasată cititorului de astăzi. Întrebarea e însă dacă eticismul tulbură planul artei. Să repet mai întîi că Slavici a creat o literatură realistă și recrearea mediului evocat nu putea fi artistic realizată prin ignorarea sau falsificarea uneia dintre dimensiuni. Iar în lumea rurală de ieri, închisă și conservativă - prin structură - moralitatea e un comandament respectat și supravegheat cu strictețe. Eticismul operei lui Slavici e o expresie a
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
plăcere, ele creează o atmosferă evocatoare specială, aidoma unei proze... Da, pentru că toată această atmosferă este rodul unei emoții. Este emoția pe care am avut-o și în Biblioteca Națională Franceză, este emoția unor colțuri de Paris care au trecut evocate și în unele dintre articolele mele despre Parisul suprarealiștilor, de exemplu, este poezia unor străzi, a unor piețe, și, în fond, poezia unei singurătăți. Eram atunci singur și fiecare întîlnire era un eveniment și se putea sfîrși și chiar se
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
în Rusia. Și totuși, oricît de savuroase ar fi aceste notații și oricît s-ar fi spus că aceasta e adevărata vocație a lui Constantin Țoiu, un ceva nedefinit vine să relativizeze ficțional toate aceste crîmpeie trăite. Oamenii și locurile evocate au întotdeauna ceva din instabilitatea figurilor lui Chagall, un fel de impuls antigravitațional. Nu se poate găsi o unitate în toate aceste fragmente, în aceste tablete capricioase care nu sînt nici jurnalistică, nici literatură. Deși nu duc lipsă de farmec
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
nu o poezie irațională, ci una, după cum sugerează el însuși, "supralucidă": "sufeream de o supraluciditate ca atunci cînd te dor ochii și vezi lumea filtrată prin durerea ta" (ibidem). Defel metafizică, ci doar sofisticat rațională ni se înfățișează și "supralumina" evocată astfel: "e drept, într-un moment de exaltare, la sulina, unde era să înnebunesc de frumusețe. m-am gîndit pentru prima oară la supralumină" (ibidem). Intelectul este actantul farsei pe care ne-o oferă continuu poetul, în straiul sclipitor al
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
sale în aceeași familie, sub semnul unui balcanism rafinat, cu Paul Zarifopol, G. Călinescu și contemporanul nostru Alexandru Paleologu, care n-a sărit ca ars atunci cînd l-am asemuit cu ...Divanul occidental-oriental al lui Goethe. Și, bineînțeles, cu adesea evocatul de d-sa Camil Petrescu (egolatria nervoasă a celui ce-a inspirat înjghebarea unei insolite "Asociații a prietenilor' săi e înrudită, deși în tonuri mai puțin spectaculoase, cu cele ale unor D'Annunzio și Malraux!). Să fie oare prea puțin
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
am scris în revista noastră. Acum a apărut al doilea volum. M-am grăbit să-l citesc și să-l comentez cum i se cuvine. Autoarea mărturisește că n-a ținut un jurnal, decît, puțină vreme în 1977, pentru perioada evocată (1960-1980), slujindu-se de jurnalul soțului d-sale și de scrisorile către el pentru a reînvia realul din cenușa amintirilor. La �Europa liberă� cei doi prea stimați comentatori au început să lucreze din 1967. Și asta datorită regretatului Noel Bernard
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
mult după apariția romanului a avut nenumărate plictiseli, de vreme ce a preluat nume reale sau a încarnat artistic personaje sau scene aievea. Prin anii douăzeci tîrziu, prof. Gh. Bogdan-Duică și-a trimis studenții să întreprindă, în vacanță, o anchetă în satul evocat de marele prozator. Au apărut, cu acest prilej, nenumărați Ioni. Dar unul dintre ei, care se numea chiar Ion Glanetașu, i-a scris romancierului, cerîndu-i o parte a drepturilor de autor pentru o carte începută a fi scrisă în 1915
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
al arborilor dintr-un mare oraș după o ploaie de vară. Chiar și situații din care scriitorii au făcut de multă vreme locuri comune ale literaturii, cum ar fi răsărirea lunii sau înmânarea unui buchet de flori femeii iubite, par evocate acum pentru întâia dată. Surprinzător, pentru cititorii sceptici, este faptul că prozatorul folosește, în numărul său de prestidigitație, pe scară largă metafora, străvechea figură de stil considerată de atâția specialiști uzată moral. Iată însă că în cazul său metafora, departe
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
vedere ele sunt contribuții la un viitor dicționar al scriitorilor brașoveni, - în care inserțiile memorialistice dau culoare literară. Sunt scriitori din generații diferite - de la Cincinat Pavelescu și Sextil Pușcariu până la Ermil Rădulescu. Și numele de scriitor acordat unora din cei evocați este generos și cam impropriu. E adevărat că și Vasile Gionea și Sextil Pușcașiu și Ion Colan au cochetat o vreme cu literatura, dar ei s-au ilustrat ulterior în alte domenii. Cunoscându-i puțin, pe unii dintre aceștia, amintirile
Album sentimental by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16429_a_17754]
-
prieten, cei care au alcătuit boema literară brașoveană, pe care i-am cunoscut și eu, în parte, prin anii 1965-1970. Paginile despre Adrian Hamzea, despre Darie Magheru, aduc pe lângă reproducerea unor inedite și secvențe memorabile, linii de portret ale celor evocați, iar amintirea capătă virtuți literare. Stranietatea comportării unei poete, astăzi uitată, Ecaterina Pitiș, cu pasiunea creșterii pisicilor într-o încăpere inundată de mizerie este făcută cu un condei memorialistic remarcabil, așa cum paginile calde despre mai tinerii săi prieteni, Dimitrie Roman
Album sentimental by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16429_a_17754]
-
agită staff-ul teatrelor lirice, pe generalii marilor sau micilor orchestre, vocile excepționale care pot fi numite - pe alese - "voci verdiene". Se cheltuiesc și se câștigă enorm de mulți bani. E important. Fără ei nimic nu este. De aceea, merită evocată realitatea că fidelii lui Verdi din România au avut cum să simtă că fac parte dintr-o lume care are timp și resurse pentru o asemenea celebrare. Din păcate, Opera Română nu a putut intra în acest circuit unde defilează
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
universului concentraționar, apărute în ultimii ani. Partea interesantă este că multe din ele văd lumina tiparului tocmai acum, după 50-60 de ani de tăcere. Dintre acestea, există unele care, prin densitate, profunzime și, aș spune, cruzime needulcorată a experiențelor umane evocate te urmăresc toată viața! Si c'est un homme, a lui Primo Levi, carte care a făcut ocolul lumii, dar și Evrei, treceți Nistrul a Soniei Palty, sau amintirile evreului francez Jean Claude Moscovici, a fost deținut în lagărul de la
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
care îl arată mirosul parfumurilor. Sufletul mai desăvârșit însă, tinzând mai ardent (επεκθα σφοδρότερον) spre ceea ce este înainte, a ajuns deja la ținta spre care este orientată cursa și se învrednicește de comorile din cămări”58. Imaginea cursei este deci evocată aici de textul Cântării Cântărilor. Atracția din partea lui Dumnezeu este exprimată prin metafora parfumului 59. Regăsim aici această imagine a sufletului purtat „pe urmele” lui Hristos: „Cauza dragostei (ἀγάπη) (sufletelor) este mireasma parfumului Mirelui, spre care ea aleargă (τρέχονται) fără
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
mine că trăiesc/ mă privesc ironic și condescendent/ marea mă vrea cît mai repede o cochilie goală/ văzduhul mă dorește creangă ruptă și totuși/ există undeva/ o piatră îngropată în pămînt/ care mă ține-n viață cu invizibilitatea-i" (ibidem). Evocat parțial, atins într-un punct sau altul, complexul universal se reconstituie datorită "obiectelor de tăcere", bune conducătoare ale semnificațiilor sale, relee ale totalității care nu pregetă a se juca cu fragmentul, cu detaliul, cu "fărîma" ce-i aparțin irevocabil. Creatura
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
un musical, tratează un fenomen muzicalo-social: disco. Acest gen nu a avut parte de aceleași metamorfoze ca jazz-ul: s-a născut în prost gust și a stagnat acolo până când lumea s-a săturat de el. Deceniul disco e încă evocat ca o vârstă a excesului - de sex, de droguri, de dans - care s-a curmat abrupt cu aparția unui virus letal: SIDA. De obicei, tocmai din cauza acestui prost gust, disco se asociază cu proletariatul. Filmul lui Whit Stillman demonstrează contrariul
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
Stalin, exploatând nemulțumirile exprimate de popor, dar și de intelectuali, a pus capăt dezmățului proaspeților îmbogățiți și a reintrodus "dreptatea" drapată în fantasma egalității. Probabil că în momentul inițial, când s-a dezlănțuit represiunea împotriva profitorilor noii politici, ambii scriitori evocați au fost de acord cu pedepsele. în cele din urmă, Maiakovski s-a sinucis, Bulgakov s-a luptat cu cenzura până la ultima respirație (a lui, nu a cenzurii), moscoviții au continuat să trăiască în apartamente comune, milioane de oameni muriseră
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
Geneva. Și trebuie să mărturisesc că am avut, în primele clipe, un fel de timiditate aparte, căci mi se întâmpla pentru întâia oară să mă aflu în preajma unei figuri desprinse din marea galerie a rabinilor intrați de mult în legendă, evocați bunăoară în povestirile hasidice din care citisem multe pagini, ca niște embleme ale Înțelepciunii. Omul care m-a întâmpinat în prag avea înscrise, într-adevăr, în chiar făptura sa fizică, ceva din aura spirituală a înaintașilor săi, - o luminozitate tandru-învăluitoare
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
de luni, 24 februarie, de la ora 17, la Sala Lira a Casei de Cultură a Municipiului. Cu acest prilej va fi lansat ultimul volum antum al lui Mircea Belu, „Spectacolul privirii“, apărut la editura Signum din Reșița. Despre personalitatea celui evocat și despre volumul nou-lansat vor vorbi, printre alții, scriitorul Ion Marin Almăjan, directorul D.C.C.P. Timiș, Lucia Nicoară, directorul T.N.T. , Vladimir Jurăscu, Mariana Voicu, Geta Iancu, criticul literar Adrian Dinu Rachieru, jurnalista Ildico Achimescu. În încheierea întâlnirii va fi prezentată cartea
Agenda2003-8-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280718_a_282047]
-
care golește trecutul de drama celor care l-au trăit pe viu, de aceea opusul metodei cazuistice - simplă enumerare contabilicească de date inerte - e spiritul mărturisitor, unde condiția adevărului e dată de împărtășirea acelorași încercări prin care au trecut ființele evocate. Cu zece ani de detenție politică, timp în care a cunoscut din interior mare parte din fauna penitenciară, Cicerone Ionițoiu e un martor căruia timpul i-a acordat din oficiu un certificat de credibilitate morală. Verosimilitatea lui stă în împărtășirea
Galeria eliminaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2729_a_4054]