134 matches
-
Minciunile... a fost carte unei întregi generații. (Cf. „Inimă de tată”, de Ioan Al. BrătescuVoinești, în „Viața Romînească, 2, nr. 9, 1907, p 342). „Transformism” 1. Opere, p. 324 2. La acesta se va referi Dragoș Protopopescu, în poemul „Un evoluționist”.(Vezi: Ion Pilat și Perpessicius, Antologia poeților de azi, 2, ediția cit., p. 170) 3. Corneliu Moldovanu, Purgatoriul, 1, Ed. Cartea Romînească, 1922, p. 26. 4. Eugen Schileru, în Dan Botta, Scrieri, 4, Ediție îngrijită de Dolores Botta, EPL, 1968
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care poate sta la baza asamblării unei hemoglobine ce reprezintă doar 2-3% din hemoglobina totală. Aceasta este considerată o genă aflată în stare de tranziție spre o pseudogenă și care urmează a fi silențiată. Acesta reprezintă acel mutational load al evoluționiștilor moderni, adică „încărcătură mutațională” ca „preț” plătit de specie pentru a-și asigura diversitate și eventuale perspective evolutive. Modelul experimental pentru studiul geneticii eritropoiezei a fost șoarecele de la care unele concluzii au fost extrapolate la eritropoieza umană. Recent a fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Situsul acesta este necesar activării genei β-globinei adulte prin EKLF și suferă mutație la unii pacienți cu β-talasemie. EKLF poate juca un rol crucial în realizarea unei apropieri fizice dintre promotorul genei β-globinei și LCR, în celulele eritroide ale adultului. Evoluționiștii moderni pun la baza evoluției progresive a lumii vii mecanismul duplicației genice (Ohno, 1970). Duplicația genică este considerată singurul proces biologico-genetic care ar fi putut asigura geneza de multiple copii genice pornind de la o genă inițială, ulterior având loc diversificarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
intern al monocatenei. Între secvența de aminoacizi a catenei mioglobinei și aceea a catenelor globinice există coincidență în 24 de poziții. Analiza catenelor globinice la peste 60 de specii de vertebrate a identificat prezența a nouă poziții invariante, considerate de evoluționiști ca reprezentând situsuri în care mutația „a fost interzisă” de selecția naturală, deoarece, atunci când aceasta a afectat asemenea poziții, fie că a dus la moartea individului purtător, având deci efect letal și fiind eliminată din genofondul populațional, fie că s-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
transportul oxigenului la celule și țesuturi manifestată mai ales în momentul expansiunii tetrapodelor terestre a impus trecerea de la hemoglobina monomeră și dimeră la diferențierea hemoglobinelor tetramerice, paralel cu diferențierea vertebratelor superioare - păsări și mai ales cu marea radiație a mamiferelor. Evoluționiștii admit că doar prin duplicație genică și păstrarea unuia dintre exemplare cu structura și funcția inițiale pe când în cel de al doilea exemplar genic se pot experimenta modificări, unele chiar „interzise” în alte situații, cum ar fi fost situsul activ
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
15 per 100 de codoni la 108 ani și se presupune că aceste înlocuiri mai „conservative” au condus la diferențierea genelor pentru catenele α- și β -globinice, care au asigurat o mai bună adaptare la transportul și eliberarea oxigenului molecular. Evoluționiștii moleculariști susțin ipoteză că selecția naturală a ghidat puternic evoluția proteinelor. Mecanismul genetic al substituțiilor de nucleotide în secvența genică este oferit de capacitatea atomului de hidrogen din structura bazelor azotate de a-și schimba poziția în cadrul inelului purinic și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dezvoltare în care puterea de reproducere este maximală. Argumentele invocate de biologia evoluționistă sunt în general ignorate de psihosociologi. Pentru ei variabilele socioculturale joacă un rol mult mai important în dezvoltarea și manifestarea comportamentelor agresive umane decât variabilele psiho-evoluționiste. Biologii evoluționiști susțin ideea conform căreia cultura însăși este rezultatul istoriei evoluției umanității (Daly et al., 1989). Psihosociologii refuză să considere comportamentul agresiv ca fiind unul "natural" sau normal în timp ce evoluționiștii susțin că definirea agresivității drept comportament normal nu implică neapărat și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în dezvoltarea și manifestarea comportamentelor agresive umane decât variabilele psiho-evoluționiste. Biologii evoluționiști susțin ideea conform căreia cultura însăși este rezultatul istoriei evoluției umanității (Daly et al., 1989). Psihosociologii refuză să considere comportamentul agresiv ca fiind unul "natural" sau normal în timp ce evoluționiștii susțin că definirea agresivității drept comportament normal nu implică neapărat și reglementarea sa normativă (Thornhill și Thornhill, 1992). Critica teoriilor tradiționale Perspectiva pulsională care abordează comportamentul agresiv ca având origini interne determină formularea ipotezei conform căreia declanșarea comportamentului agresiv la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
culturile în totalitatea lor". Leslie White a fost și el un fidel susținător al evoluționismului secolului al XIX-lea (Morgan, Tylor, Marx și Engels,). A respins relativismul cultural promovat de Boas, precum și reducționismul biologic al lui Herbert Spencer. În rândul evoluționiștilor materialiști contemporani se plasează și Richard Dawkins cu tezele sale despre existența evoluției universale în absența oricărui plan divin. Ochiul uman un exemplu preferat de Dawkins este departe de a fi un organ perfect. El este "cablat invers", în sensul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
paralel, nestructurate încă, în curente distincte, cu denumiri și trăsături bine definite. Abia spre sfârșitul deceniului al patrulea al secolului XX și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au apărut lucrări care defineau și caracterizau curente noi, precum liberalismul evoluționist 291 sau neoliberalismul 292. Având ca principali teoreticieni pe Friederich von Hayek și Karl R. Popper, ale căror opere au fost elaborate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, liberalismul evoluționist considera că "universul moral se naște din libertate", că
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
310. Diminuarea rolului statului în economie, stabilitatea legislativă și respectarea contractelor privind exploatarea avuției naționale erau modalități prin care capitalul străin putea să fie atras în economia românească. Regăsim aceste valori la F. Hayek sau K.R. Popper, fondatori ai liberalismului evoluționist 311. Alte elemente specifice ideologiei liberale sunt aduse în discuție de fruntașul georgist Henri George Meitani, în februarie 1931, în articolul intitulat Geniul rasei noastre. Autorul analiza raportul între libertate și un regim politic autoritar, cele două tendințe care se
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și al autorității fără despotism", în care "progresul în ordinea morală și [în] cea materială" este considerat o constantă 358. Gh. Strat formulează astfel, câteva trăsături ale liberalismului promovat de georgiști, care permit, din nou, o apropiere de tipologia liberalismului evoluționist 359. De la începutul existenței sale, partidul condus de Gheorghe Brătianu s-a declarat susținător al principiului "național și democratic", în baza căruia declara că "nu va face nici o deosebire de confesiune, de origine etnică sau de clasă între locuitorii țării
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
unelte", cele ale căror efecte nu pot fi limitate doar la situații de un anumit fel, doar la cele cu însemnătate specifică. Se remarcă aici un moment important în evoluția antropologică și culturală a omului, în sensul că, în timp ce naturaliștii evoluționiști au continuat să vorbească despre o evoluție natural-istorică a omului, de o "specializare întru nespecializare" a acestuia (Lorenz, 1969), de a fi cel mai înzestrat animal, bun la a face de toate, teologii admit ca, din acest punct, să caute
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
diversității biologice și a salvării speciilor aflate pe cale de dispariție ar putea fi reconsiderată într-un mod neașteptat din perspectiva teoriei evoluționiste. S-ar putea afirma cu îndreptățire că tocmai evoluția a dus la dispariția a numeroase specii. Așadar, un evoluționist ar putea susține că este firească dispariția speciilor. Desigur, față de un asemenea argument teoreticianul mediului va replica arătând că în prezent dispar specii din cauza omului, iar nu din cauze pur naturale, și că omul are datoria de a menține stabilitatea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
obținute și revizuite. 3. Acest raționament practic este făcut în mod conștient cel puțin potențial. Dacă acceptăm acest înțeles al dorinței, atunci vom putea deosebi între un accent euristic și unul realist în folosirea termenului. În sens euristic îl folosesc evoluționiștii atunci când teoretizează despre evoluția adaptativă a speciilor, dar ei nu îl folosesc în sensul realist al atribuirii de interese și dorințe deoarece speciile nu îndeplinesc condițiile menționate mai sus, adică orientarea conștientă spre un scop. Totuși, după Varner 153, acest
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
transformarea oncogenă a celulelor normale) care sunt ținute neexprimate prin mecanisme efectuate de represori din celulele normale. În acest mod, variați agenți fizico-chimici carcinogeni ca radiațiile, carcinogenii chimici, virusurile exogene, pot declanșa exprimarea acestei „informații ascunse“, prezentă pe genom. Gândind evoluționist, G. Todaro și R. J. Huebner au fost de părere că e posibil ca această „informație patogenă“ (mai ales cea a virusurilor carcinogene) să fi pătruns în genomul viețuitoarelor (plante și animale) încă de la începuturile vieții terestre. În materie de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
nimic și, dacă nu l-aș fi cunoscut foarte bine pe Widengren dinainte, nici eu n-aș fi înțeles nimic. Mare parte din carte conține polemici împotriva unora care nu sunt numiți în clar, ci doar sub eticheta reprobatoare de „evoluționiști”. Dumneavoastră vă revine să decideți dacă o asemenea carte este indicată pentru publicul francez - sau întrebați-l mai degrabă pe Dumézil. Știți bine că sunt certat cu Wșidengrenț de ceva vreme... iar judecățile mele nu sunt dintre cele mai imparțiale
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
e Încadrată În ansamblul ambiental, adică ardem o biomasă oarecare, paradoxul dispare, pentru că arderea creează premisele refacerii combustibilului. Să nu fiu Înțeles greșit În pledoaria pentru biomasă de astăzi și din capitolul anterior: nu sunt un conservator, dimpotrivă, sunt un evoluționist. Nu doresc Însă ca ritmul evoluției mediului să fie mai mare decât cel al adaptării viului. Dar, chiar având la dispoziție o soluție conservativă, lumea va face și altfel, adică o va neglija. Ca urmare, și ca o rezultantă, tot
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
decurg Într’un sens, mereu același, Împingând o schimbare tot mai departe. Cam ceea ce spune vorba “unde sunt iernile de altă dată?”. După ce ai urmărit, prin natura meseriei, fel de fel de probe ale evoluției, ajungi inevitabil a fi un evoluționist. E cazul meu. Nu cred În creație, pentru că nu se poate crea ceva ex nihilo, și chiar așa să fie, orice lucru care are un Început are sigur și un sfârșit. Și asta ar fi, dacă nu un nonsens, măcar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
evoluției mediului nu asistăm la o menținere constantă a nivelului entropic, ci la o creștere continuă a sa, deci a gradului de dezordine, de degradare. Poate fi corelată această evoluție cu Viața? Da, și să vedem cum. Deși sunt un evoluționist, iar nu un creaționist, admit ideea de stare inițială, dar În sensul de stare din momentul unui salt calitativ În cadrul unei evoluții globale, fără Început și sfârșit. Cum ar fi Marea explozie sau, mai aproape de noi, formarea Terrei. Ei bine
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
simbol al restaurării, Ouroboros devine unul al evoluției. Să mergem mai departe. A doua tentativă de atingere a primordialului, a doua spiră adică, se află În același plan sau Într’unul superior, a doua spiră sprijinindu-se pe prima? Un evoluționist entuziast ar spune așa, vizând ridicarea, sprijinând realizările noii etape pe cele ale etapei anterioare. Asta ar Însemna conservarea biotopului, care rămâne mereu plan, dar tot mai departe de partea nouă a lui Ouroboros. Și atunci el, adică biosfera, rămâne
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cele ale etapei anterioare. Asta ar Însemna conservarea biotopului, care rămâne mereu plan, dar tot mai departe de partea nouă a lui Ouroboros. Și atunci el, adică biosfera, rămâne “În aer” din punct de vedere energetic. Pentru a menține Viața, evoluționistul devine realist și adaugă a doua spiră În același plan, În exteriorul primeia. Trecerea de la cerc la spirală Înseamnă de fapt participarea biotopului nu numai energetic, dar și substanțial, căci nemaiputându-și prinde coada, Ouroboros, biosfera, e condamnat la dezvoltare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și adaugă a doua spiră În același plan, În exteriorul primeia. Trecerea de la cerc la spirală Înseamnă de fapt participarea biotopului nu numai energetic, dar și substanțial, căci nemaiputându-și prinde coada, Ouroboros, biosfera, e condamnat la dezvoltare continuă. Dar evoluționistul nu poate renunța nici la ideea de tendință spre perfecțiune, adică de Înălțare. Asta n’o poate introduce În model decât curbând planul suport, adică admițând evoluția și la nivelul biotopului. Ouroboros devine un șarpe Încolăcit pe fundul unei cupe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din Europa - Zoogeography of Fresh Waters (în trei volume), domnia sa s-a impus ca taxonomist și sistematician în domeniul peștilor (Cyprinidae și Cobitidae) și prin concepțiile moderne privind relațiile dintre organisme. - Acad. prof.dr. Nicolae Botnariuc, unul dintre cei mai mari evoluționiști din România. Ca ecolog a adus contribuții inedite la cunoașterea nivelelor ecologice supraindividuale. - Acad. prof.dr. Cristian Ioan Hera, Președinte al ASAS, autoritate mondială în domeniul folosirii izotopilor radioactivi în ameliorarea plantelor cultivate. În această perioadă am acordat și titlul de
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
atît de energice, încît prin această operă literară a lui Chatterton au fost sădite semințele unei revelații - și anume revelația că era imperios necesară pregătirea unor specialiști filologi care să aibă o vastă cunoaștere a limbii engleze în parametrii ei evoluționiști, diacronici. Altfel spus, opera literară a lui Chatterton a devenit un fel de labirint lingvistic care cerea răspuns din partea criticii, aceasta, prin experții ei, începînd să graviteze în jurul întregii controverse din jurul lui Chatterton. Criticii englezi au trebuit cu timpul să
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]