1,801 matches
-
de elită" ajunși și ei șomeri. Prezent la ultimele ediții cu spectacole memorabile, Teatrul de Cameră din Budapesta, a cîștigat premiul ex aequo pentru Hoții - Schiller actualizat de către Alföldi Róbert. Cu tot balastul expozitiv, reprezentația incită prin felul în care exaltarea ideatică proprie curentului "Furtună și avînt" a fost convertită hard la cotidianul sordidului fizic, psihic și metafizic prin creațiile actorilor Horváth Lili, Stohl András, Laszlo Zsolt. Pe cît de diferite, pe atît de înrudite au fost trei spectacole cu o
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
într-un epic coborît în universul istoric tulbure și fascinant deopotrivă al medievalității. Ideea lui Marquez, de a scrie despre iubire construind o povestire cu eroi ai unei alte lumi, o lume încărcată de superstiții și mistere, de temeri și exaltări, singurătate și frenezii comunitare (în planul religios ambele), e strălucită, fiindcă ea funcționează ca un debușeu pentru o filozofie care e de fapt acut contemporană. "Demonul iubirii" este năluca și spaima veacului nostru, chiar dacă personajele lui Marquez se descoperă chinuite
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
artă și în secolul al XIX-lea. Hegel prevăzuse însă foarte bine direcțiile pe care avea să le urmeze arta acestui secol romantic. El a sesizat că direcția ar putea fi aceea pe care o inițiase pictura olandeză, adică o exaltare a lucrurilor în interiorul unei societăți libere. Era ceva oarecum asemănător cu ceea ce făceau francezii secolului al XIX-lea, care nu erau deloc sensibili la noua filosofie dezvoltată de Kant și Hegel. Căci Hegel e cel care a oferit o explicație
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
în closet! Comparabil cu godardianul Cu sufletul la gură, Trainspotting - capodopera șocantă din ultimul deceniu al sfârșitului de secol și mileniu - fascinanta tocmai prin ritmul alternativ al unghiurilor în care operatorul Brian Tufano redă culmile și abisurile, frenezia și apatia, exaltarea și disperarea personajelor vizate de această explorare a universului drogomanilor. Sub incidența privirii operatorului Darius Khondji (și el cu o carte de vizită impresionantă), doar personajul lui Robert Carlyle mai amintește de o anumită tușă personală, funcția sa fiind chiar
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
cu abajur roz din colț, exercită asupra femeilor o atracție irezistibilă. Două din ele erau vizibil neliniștite, astă seară, de lunga mea conversație cu el. În cursul acestei discuții în doi, mi-a atacat cu îndârjire înclinația spre intuiție și exaltare. Regretabilă "harababură" după el, contrară dezvoltării autentice a personalității mele. Își propune să curețe această personalitate care-l fascinează, pe de altă parte, de fiecare dată când îi ofer ocazia. A scos un întreg arsenal de foarfeci, scalpele și bisturie
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
desigur exprimată direct, dar se observă de exemplu, în capitolul despre Virgil Nemoianu, mai multa admirație și mai puțina simpatie față de acest cetățean american care e drept că vorbește foarte mult despre literatura română în cărțile sale, dar fără ușoara exaltare a exilatului în Europa (.e. fără nostalgia rădăcinilor). Date pentru o mai bună conturare a premisei identificate se pot culege și din capitolele despre "exilații interior". Și pentru că Gabriela Melinescu este singura femeie căreia i se dedică un capitol în
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
încă o noțiune resimțită negativ la noi. Nu va mai fi așa cînd preocupările semnalate mai sus vor fi temeinice și cu spirit critic. După părerea Cronicarului, provincialismul nu e decît una din formele lipsei de spirit critic și anume exaltarea unor însușiri locale care nu au fost probate ca valori. Maniera trivială a provincialismului din revistele literare este concentrată în sloganul următor, de obicei, neexprimat: "Hai să ne lăudăm unii pe alții!" Cele două reviste menționate fac un real serviciu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
el însuși, "supralucidă": "sufeream de o supraluciditate ca atunci cînd te dor ochii și vezi lumea filtrată prin durerea ta" (ibidem). Defel metafizică, ci doar sofisticat rațională ni se înfățișează și "supralumina" evocată astfel: "e drept, într-un moment de exaltare, la sulina, unde era să înnebunesc de frumusețe. m-am gîndit pentru prima oară la supralumină" (ibidem). Intelectul este actantul farsei pe care ne-o oferă continuu poetul, în straiul sclipitor al avangardei. În felul acesta, aidoma unui fiu rătăcitor
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
echivalențe perfecte, fără rest, care e văzut ca o neizbândă (asupra cui?). Interpretarea e o mașină de mărunțit ce nu se oprește niciodată: nici datele, nici omul nu contează în sine. Uneori neîncrederea în realitatea individului ia forma derutantă a exaltării performanțelor lui, cum e cazul conversației particulare prin care se obținea cu calcul intuitiv retragerea trupelor sovietice din România (spațiul dintre Dej și Hrușciov, care îi decupează ca persoane distincte și voluntare, e anulat adesea de balerine seducătoare, băuturi tari
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
au parte, printre altele, și de femei superioare; ele "explodează" de feminitate la apropierea lor, precum Irena (Pîndă și seducție), care ia proporții și aleargă uriașă, voluminoasă, "ca un animal mare, ca un cal, ca o iapă enormă" așteptînd cu exaltare și supunere atacul lui K., pe care-l presupune undeva "în spatele ei enorm și superb de vacă antică" - sau așteaptă virgine, desăvîrșindu-și feminitatea cu răbdare în trupul lor rotunjor, venirea lui Zeus (marele, singurul etc.), ca Alberta din Amfitrion. Acestea
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
originea și confesiunea lor, dau naștere unei uri ascunse și au ca trist rezultat înveninarea și discordia. Noțiunile trebuiesc deci limpezite... Iată - în continuare - opinia echilibrată a lui G. Călinescu: ,,Unii dintre noi, care au suferit mai greu de pe urma unor exaltări îmbrăcînd veșmîntul naționalismului, au rămas cu o aprehențiune pentru orice simțire în legătură cu ideea de națiune, pînă într-acolo că iubirea de nație e suspectată (subl. ns.) Dar, vai, atunci noi toți sîntem vinovați, fiindcă noi ne iubim neamul. Ce este
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
și resursele de adaptabilitate post-decembristă - cu atât mai mult în acest domeniu extrem de spinos (și de-a dreptul imposibil după comunism). Radiogenia doctorului Andrei nu se va pierde așadar printre scheme sau clișee de tarabă, nici nu va deborda în exaltări superficiale, suspect de orgasmice după preludiul - totuși! - scurt al unei tranziții chinuite, ci se va simți suficient de solidă spre a se fixa responsabil în cuvântul scris, la nivelul cel mai puțin sentențios. Aș spune că bunul-simț devine și la
Bunul-simț devine best-seller by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16207_a_17532]
-
maximalizare, o esențializare a trăirii". Sau: "în afară și-n lipsa valorilor tradiționale ale vieții nu poate fi decît o sărmană, slută și rea trăire de la o zi la alta, cînd forțele abrazive ale nefirescului atacă și descompun esența omului". Exaltarea ține de zona iraționalității, a acelor seve ce definesc ființa înaintea articulării sale intelectuale, înaintea înrobirii sale față de convențiile multiple ale "ispitei cerebralului și livrescului", precum "preafirescul simplu strigăt de victorie a sentimentului asupra inteligenței, a sufletului asupra gîndirii, a
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
târziu (Cambridge, Joseph Warton, Walpole, William Mason, Hayley ș.a.), chiar dacă se pare că Milton n-avusese gând de frondă împotriva grădinii franceze. Ce-i drept, în epocă, grădina raiului fusese uneori imaginată ca un parc ordonat. Nemulțumirea față de regulile clasiciste, exaltarea libertății și a spontaneității naturii sunt semnul unei revoluții estetice îndatorată mai ales scriitorilor secolului al XVII-lea (Bacon, Milton, Temple, câțiva poeți minori). în 1709, Shaftesbury a fost primul care declara, fără echivoc, superioritatea naturii sălbatice față de "neautenticitatea formală
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
chipurilor feminine wagneriene (Elisabeta, Isolda) care în cuplu se situează într-o tensiune relațională ce poate fi definită prin formula dragă lui Wagner - izbăvire prin iubire absolută și sacrificiu de sine. Fascinată de legenda eroului damnat, Senta înaintează cu o exaltare de neînfrînt înspre sacrificiul suprem care îl va mîntui de blestemul de a rătăci etern pe mări. Este greu să vizualizezi acest personaj (care, în plus, spune "Ich bin ein Kind und weiss nicht was ich singe") cu un look
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
de cartea ce i-o dădusem, zicând că este o carte "pe care... nici nu poți s-o lași din mână"... Lasă că, după aceea, observai că așa îi felicită pe toți autorii. Notiță, în care domnia-sa pomenea cu exaltare și de Fidias, parcă, dacă nu Praxiteles, precum și de faptul că grecul mai întâi își dezbrăca personajele (!) înainte de a le ciopli în marmura nepieritoare. în sinea mea, drept să spun, intrai la idei. Afară doar dacă, nu cumva, metaforic, subtilul
Mecanica lacrimilor (în loc de auto-recenzie) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11933_a_13258]
-
pentru tracismul românesc Dan Botta nu e un deschizător de drumuri, căci Blaga însuși a publicat tocmai în 1921 în "Gândirea" articolul Revolta fondului nostru nelatin, pe care poetul tristeții metafizice îl reamintește preopinentului său, pentru a nu persista în "exaltări ilariante". Supărat că acuzele nefondate ale lui Dan Botta au putut apărea tocmai în "Gândirea", Lucian Blaga se va despărți în diminuendo de grupare și revistă, rărindu-și colaborările, nu fără a repeta argumentele în articolul O gravă tentativă de
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
orice idealizare, izvorînd din sine, insubordonabilă oricărui principiu director. O imanență solară, uscată, "ca un ceas solar în memoria deșertului". Avem a face cu un "realism" lăuntric al viziunii ce reduce totul la tirania contingenței, la infinitul aparențelor, la o exaltare nemijlocită în raport cu ele. Intemperanța verbală, postura "eruptivă" a subiectului, nesațiul emisiilor sale ce se prezintă în suprapuneri simultaneiste divulgă un cult al obiectelor în sens generic, a căror năvală nu e depășită de vreun sens. Creația se așterne pe întinse
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
convingă, uneori, chiar și timpul verbelor. Bunăoară, imperfectul unor amintiri care de mult s-au dus, despre profesorul Iorga, pasional imprevizibil, străbătînd trasee ideologice întortocheate. Lovinescu ne-a rămas, ca "referință" critică, un model mai curînd de moderație decît de exaltare. A fost, dominînd, în felul lui poate nezgomotos, multă vreme "scena", un om care a știut (și a vrut) să aștepte, dar care a fost constrîns să acționeze. A făcut-o, neputînd evita, cu sentimentul relativității tuturor judecăților, cu patimă
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
Acum se inițiază ravagiile dorului. Corina își dă seamă că vă avea un copil de la Tudor, și acesta - o fetiță, Nathalie - vine, prematur, pe lume, eveniment ce declanșează mari îngrijorări, ce o tulbură peste măsură, dar îi trezește și o exaltare cvasi-maladivă, fiindcă socotea sosirea micuței făpturi un semn major al supraviețuirii lui Tudor și a iubirii lor. Urmează alte și alte semne, pe suportul cărora se înfiripă, deopotrivă real și imaginar, un fel de cuplu metafizic, de sub fascinația, din mrejele
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
cu ochii scânteind de sclipiri vicioase. Cerul se mai curăță de nori, iar lumina lunii pătrundea pe fereastră, scoțând în relief forma plină a sânilor tinerei partenere. Mircea își reluă jocul său cu sânii fetei, ajunsă la un moment de exaltare nemaitrăită de luni de zile. Ultima sa experiență cu un bărbat a fost un coșmar de care nu mai dorea să-și amintească. Nu s-a mai văzut cu acel „cunoscut” din facultate, când spre surprinderea sa, l-a întâlnit
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
ci de semnificația lor în plan spiritual. Pubertatea, adolescența - fiind știut că reprezintă perioada în care senzațiile și percepțiile se acutizează. Ființa, indiferent de sex, aflată în plină metamorfoză, se confruntă brusc cu un univers complex ce-i este ostil. Exaltarea accelerată și de conștientizarea eului și de exacerbarea spiritului critic se potențează deopotrivă prin dorințe contradictorii de emancipare, dar și de afecțiune, de protecție. Favorizată de soartă, Sofia Coppola și-a pierdut inocența atunci cînd - înlocuind-o pe Winona Ryder
Uciderea inocenței by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16038_a_17363]
-
numai ei trei; ceilalți șapte se duseseră la culcare. Cel ce se ocupa de fărădelegi, - încă mai era pe la început de răsărit - tocmai povestea ceva ce nu se povestește de obicei la asemenea ceasuri..., cînd viața orișicît reîncepe cu aceeași exaltare uitînd de toate sta gata să se producă... (remarca celui de al doilea, ca vîrstă, culmea, un economist, dar suflet sensibil); ...despre un ins așadar care, avînd 37 de ani și un băiat de 15 ani, cînd nevastă-sa murise
Diverse supoziții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16146_a_17471]
-
persoana este obiect exterior - le-a impus teoreticienilor, francezi să zicem, marcajul între le dedans și le dehors. În actul creației literare, a prozei de anvergură (și nu numai!), solicitarea tuturor impulsurilor și raționamentelor creierului se dovedește un fapt normal. Exaltarea sau explorarea excesivă a unora dintre ele conduce la un anume tip de literatură. Pulsațiile psihologice au cunoscut o albie compactă de afirmare începând cu sec al XIX-lea. O asemenea literatură de o puritate subiectivă evidentă începe să aibă
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
care scriitorul Emil Lungeanu o consacră acestei cărți: „Remarcabile prin potențialul lor empatic, scrierile acestui mare sentimental de modă veche rămân o pildă de eficiență a simplității, de întrebuințare a limbajului binar al bătăilor inimii, de alternanță sistolic diastolică între exaltare și deprimare. Inspirate mai mult sau mai puțin din propriile experiențe, ele ar putea trece lesne, în ansamblu, drept un vast jurnal personal dezarticulat, în bun acord cu conceptul gidian de literatură profesat de un Camil, Eliade sau Eugen Ionesco
Povestiri cu sens deplin. In: Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_368]