358 matches
-
talentului (Chandler, 2000, p. 17). Zece ani după această săgeată înfiptă în punctul vital al industriei filmului, în 1949, viața de la Hollywood i se pare „falsă”. Pe de altă parte, caracterul social-utopic al Hollywoodului îl determină să scoată și semne exclamative: Hollywoodul e singura industrie din lume care-și plătește muncitorii cu salarii pe care le au doar capitaliștii sau marii directori din industrie (Chandler, 1981, pp. 38-39). Această viziune duală, ce pune în evidență atât binefacerile materiale, cât și ireparabilele
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
folosit simultan cu cel al exclamării: „Tu ești mă, tragedianule?!” G. Galaction). Între text și semnul Întrebării nu se lasă blanc (spațiu alb), așa cum procedează unii tehnoredactori. 5.3. Semnul exclamării. Acest semn marchează grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative și imperative. El se utilizează și după interjecțiile și vocativele care exprimă diverse stări afective. Se pune semnul exclamării În următoarele cazuri: - după o propoziție exclamativă: „Ce ochi frumoși avea Margareta În seara aceea!” (A. Vlahuță); - după o propoziție imperativă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
tehnoredactori. 5.3. Semnul exclamării. Acest semn marchează grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative și imperative. El se utilizează și după interjecțiile și vocativele care exprimă diverse stări afective. Se pune semnul exclamării În următoarele cazuri: - după o propoziție exclamativă: „Ce ochi frumoși avea Margareta În seara aceea!” (A. Vlahuță); - după o propoziție imperativă: „Fugiți! Fugiți!” ( G. Galaction); - după interjecții: „He-he-he! râse jupân Năstase, s-au trecut acele vremuri!” (M. Sadoveanu); - după titluri exprimate prin substantive În cazul vocativ: Absalom
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
continuarea comunicării În același enunț și o pauză interioară mai mică, deci un tempo mai grăbit al vorbirii” (Beldescu, 1995, p. 72): „Vai de mine! nu-i bună asta!” (I.L. Caragiale); Domnilor!... Onorabili cetățeni!... Fraților!...” (I.L. Caragiale). După o propoziție exclamativă se pune punct doar dacă aceasta este Într-un citat: „Din schița lui Caragiale a reținut doar Îndemnul: «La Peleș! și mai iute!».” Uneori, se pot utiliza mai multe semne de exclamare, În funcție de caracterul emotiv al comunicării: „Atunci!!!! e-ngrozitor
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Spune ceva despre nivelul intelectual al persoanei citate. Simplu de realizat, stilul indirect implică: prezența unui verb de declarație și a unei conjuncții subordonatoare: că, dacă etc. În procesul transpunerii din stilul direct în stilul indirect, propozițiile enunțiative devin completive, exclamativele și imperativele își pierd intonația caracteristică, iar dacă sunt construite cu modul imperativ, în subordonată apare conjunctivul [...], în timp ce pronumele personale și verbale la persoana I și a II-a trec la persoana a III-a. (Roșca, 2004, p. 132) Întâlnită
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
așteptarea medicului și drapele plângând În balcon, dar este foarte ușor de Înțeles faptul că există o anumită diferență Între imaginea tulburată a unui director general vorbind ieri noapte pe micul ecran și aceste pagini zguduitoare, mișcătoare, presărate cu titluri exclamative și apocaliptice care se pot Îndoi, pune În buzunar și lua acasă pentru a fi recitite cu tot calmul și din care ne vom mulțumi să spicuim aici aceste puține dar expresive exemple, După Paradis Infernul, Moartea Conduce Balul, Nemuritori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
certitudinilor și al dragostei de viață, în care fostul ofițer în armata regală română, eroul pe frontul de Est și Vest, martirul închisorilor comuniste și al urmăririlor ulterioare, Gheorghiță Savel, crede nelimitat și rămâne în orizontul mirific al spiritului, repetând exclamativ cu Paul Claudel: „O, Dumnezeul meu, înțeleg acum, nu-i ușor să însoțesc crucea Ta din care nu lipsește nici atracția, nici uimirea, nici teama”..., completând: dă-mi, Doamne, rolul bunului Simon Cirineul ca să-ți duc și eu măcar câțiva
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
cu scopul de a trezi la revizuirea vieții). Posibilitățile de a modula flexibilitatea limbajului sunt încă multe și fac referință și la alte registre ce se pot activa pentru a spune Cuvântul, despre care putem aduce numai câteva clarificări: interogativ, exclamativ, propozitiv, exortativ, dojenitor, imperativ. - În sfârșit trebuie să știm să concluzionăm, surprinzând chiar cu un pic de anticipare a timpului, cu un climax chibzuit sau de îndemn, cu o idee vivace, pătrunsă de sens și mnemotehnică, cu o întrebare gravă
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
așa", mormăi, și nenea se uită la mine ca la un rătăcit, ca la un neica nimeni. Nu știu ce mama zmeilor să-i spun, mă uit la nenea și singura chestie care-mi bâzîie prin cap sunt următoarele alcătuiri sintactice împănate exclamativ cu următorul îndemn: "Plecați, copii, duceți-vă în lumea largă, veniți vara la pescuit și, mai apoi, puteți să vă arătați mai rar, încercați să uitați ceea ce e aici! Eu o să mă descurc, în loc de orice altceva vom mânca la Cina
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
pe Tina și pe mine, apoi merge să se așeze la birou și scrie: „Ei Îmi seamănă“. Aveam oare chef să-i semăn? Fraza asta a ajuns să fie imediat expusă, pe exemplarul primit În 1964, Întregii puteri de foc exclamative de care punctuația modernă Îmi Îngăduia să dispun. Urmarea e pe măsura celor de mai Înainte: „Căsătoria asta, atît de apropiată și deja atît de Îndepărtată! Am asistat la ea Încordat și cred că eram livid. Căsătoria, ce aruncare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
românesc interbelic... Lipsa unei mari tradiții scenice - ca în Italia și Franța - și precaritatea mijloacelor tehnice nu sînt, desigur, singurele explicații. Există în schimb o „teatralitate” vădită în literatura avangardei noastre interbelice, cu deosebire în proclamații și manifeste: stilul retoric, exclamativ, maximalist-bombastic al futurismului se combină adesea cu (auto)deriziunea relativistă și bufă a dadaismului. Considerații pătrunzătoare pe această linie găsim la Ion Pop în capitolul „Literatura manifestelor” din volumul Avangardismul poetic românesc, Editura pentru Literatură, București, 1969, pp. 40-51 (reluat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
interferențe și reverberații, de provocare la metamorfoză. Balul, carnavalul, dansul, performanțele saltimbancului sau Îndemînarea jucătorilor de orice fel apar ca manifestări ale aceleiași vitalități sărbătorești, Înscriindu-se, la nivelul discursului liric, Într-o serie a ceea ce am putea numi Întîmpinarea exclamativă a universului. Atît În reprezentările eului cît și În cel al exteriorității, se dezvăluie natura carnavalescă a viziunii: „SÎngele face salturi de necrezut subteran”, „Chiuie carnavalesc creierul În os”, „Strîns saltimbanc fiecare genunchi un clavir”, „GÎnd Încordat ca un mușchi
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
caracterizarea acestei lumi a sărbătorii ca - după formularea lui Bahtin - „Împărăție utopică a comuniunii, libertății, egalității și abundenței”. Iar dacă urmărim „logica” internă a viziunii lui Voronca, remarcăm că, pe de o parte, există la el acea disponibilitate a Întîmpinării exclamative, euforice a lumii, plăcerea de a descoperi și identifica În ceea ce se vede Însemnele unei atari „comuniuni, libertăți, egalități și abundențe”, și - pe de altă parte - impulsul de a interveni În ordinea stagnantă a realului, În sensul dinamizării, „deschiderii”, transformării
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
pronunțarea cuvintelor care conțin diftongii oa, ea, ia, ua, uă; pronunțarea cuvintelor care conțin vocale În hiat: ee, ii, pronunțarea cuvintelor care conțin x); -exerciții de sesizare a intonației corecte/incorecte a unor propoziții interogative sau enunțiative (propriu zise și exclamative); -exerciții de identificare și corectare a unor Îmbinări de cuvinte incorecte În cadrul unui enunț (substantiv și adjectiv, prepoziții și substantiv, prepoziție și pronume, subiect și predicat). I.4. Să sesizeze mijloacele non-verbale (gesturi, mimică) folosite În comunicare. -exerciții de sesizare
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
caracteristicilor acestora pe baza unor Întrebări și răspunsuri. II.6. Să utilizeze corect În exprimarea orală proprie elementele de construcție a comunicării studiate. -exerciții de construire a propozițiilor simple și a propozițiilor dezvoltate, a propozițiilor interogative și enunțiative - propriu-zise și exclamative (fără folosirea terminologiei științifice); -exerciții de completare a enunțurilor/textelor lacunare pentru marcarea categoriilor de număr și de persoană; -exerciții de acord, de modificare a formei adjectivului, prin schimbarea numărului substantivului pe care Îl determină; exerciții de realizare a acordului
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
ca element constitutiv al unui text narativ (recunoaștere). Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul. 2. Formarea capacității de comunicare Comunicarea orală Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularitățile interlocutorului. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ. Intonarea propozițiilor exclamative, enunțiative și interogative (actualizare). Dialogul (actualizare) Construirea de dialoguri În situații concrete sau imaginare. Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimica). Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: inițierea, menținerea și
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
formată de ani, pe care am trăito eu? (M. Sorescu) Exclamația retorică se concretizează ca enunț sau serie de enunțuri ce contrastează în contextul stilistic prin intensitatea sentimentelor pe care le exprimă. Mărcile subiectivității și ale afectivității sunt interjecțiile, construcțiile exclamative (cu indici ai superlativului, de cele mai multe ori), intonația specifică: Lumina ce largă e! / Albastru ce crud! (L. Blaga); ȘTEFAN: Oh! pădure tânără!... (B. Șt. Delavrancea); Tu nu ești om, Lică, ci diavol! (I. Slavici) Invocația retorică este figura de stil
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Vorbirea directă a persona jelor este marcată subiectiv, afectiv și stilistic prin prezența indicilor lexicogramaticali ai persoanelor I și a IIa, a substantivelor și adjectivelor în cazul vocativ, a verbelor la imperativ, prin mărci afective exprimate prin interjecții sau adverbe exclamative, prin delimitarea sintactică a discursului naratorului de vorbirea personajelor (propoziții principale independente, având frecvent statut de incidentale), prin utilizarea dialogului și monologului și a unor registre stilistice variate. Medierea naratorială se realizează prin prezența verbelor dicendi (a zice, a spune
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de despărțirea fugitivă de Irina, de mo mentul plecării și de rezumarea existenței agitate la Paris. 9. Secvența selectată din confesiunea personajului narator dezvăluie stări afective și reflecții entuziaste legate de certitudinea plecării la Paris. Primul enunț comunică, întro formă exclamativă, euforia prilejuită de îndelung așteptata călătorie. Această mare fericire este motivată apoi prin evocarea copilăriei, al cărei ideal a fost Parisul, prin detalierea unor proiecții imaginare ale acestei metropole, devenită spațiu diegetic al unor nescrise încă romane. Întreaga secvență are
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
30 de puncte) (Camil Petrescu, Act venețian) 1. sinonim neologic: cinstit - onest; a îndura - a suporta 2. Izolând interjecția de restul enunțului, primul semn al exclamării are rolul de a marca intonația ascendentă specifică. Semnul al doilea evidențiază sfârșitul enunțului exclamativ, reliefând implicarea afectivă a locutorului/conotând dezamăgirea, frustrarea. 3. Acest tânăr este fiul meu. (substantiv); Era prea tânăr pentru a înțelege totul. (adjectiv) 4. adresare directă: substantive în cazul vocativ (Signor Proveditore); verbe la persoana a II a: ești, nai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sintaxa imperativă: Deschide fereastra!) sau indirect, prin intermediul unui act de vorbire reprezentativ/asertiv (cu sintaxă asertivă: S-a făcut foarte cald aici), al unei întrebări (cu sintaxă interogativă: Vrei să deschizi fereastra?), al unui act de vorbire expresiv (cu sintaxă exclamativă: Ce cald e aici!). În comunicare, interlocutorii folosesc deseori acte de vorbire indirecte. Actele de vorbire indirecte sunt interpretate de ascultători pe baza cunoștințelor contextuale comune și a competențelor comune de comunicare. Mișcarea conversațională. Vorbitorii performează acte de vorbire pentru
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
verbale, structuri interogative), în timp ce în limba română sunt preferați atenuatori lexicali (ezitări - ăăă, păăi -, adverbe-modalizatori de incertitudine, expresii ale vagului - cam, oarecum, prea, pe undeva etc.) sau intonații de atenuare. Intensificatorii de expresie pot lua forma unor enunțuri declarative sau exclamative (de tipul Vai ce interesant!; E minunat ce ai făcut; Ești o fată extrem de inteligentă!; Ai fost cel mai bun; Apreciez gestul tău) preferate de pildă în cultura americană sau în Israel, a unor lexeme de intensificare din categoria gradelor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a-și ține promisiunea sunt „pe cuvântul meu de onoare”, „îți dau/ai cuvântul meu”, „zău”, „jur pe ochii mei/pe copilul meu/pe sfânta cruce”, „să nu-mi ajute Dumnezeu”. Actele de vorbire expresive sunt adeseori enunțuri cu structură exclamativă („Ce frumos!”) sau formule ritualice, invocând esențele și ritmurile firii („Să vă dea Dumnezeu sănătate!”, „Să fie într-un ceas bun!”, „Noroc!”, „La mulți ani!”) sau invocând elementul concret („La revedere!”, „S-auzim de bine!”, „Drum bun!”, „Casă de piatră
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
formată de ani, pe care am trăito eu? (M. Sorescu) Exclamația retorică se concretizează ca enunț sau serie de enunțuri ce contrastează în contextul stilistic prin intensitatea sentimentelor pe care le exprimă. Mărcile subiectivității și ale afectivității sunt interjecțiile, construcțiile exclamative (cu indici ai superlativului, de cele mai multe ori), intonația specifică: Lumina ce largă e! / Albastru ce crud! (L. Blaga); ȘTEFAN: Oh! pădure tânără!... (B. Șt. Delavrancea); Tu nu ești om, Lică, ci diavol! (I. Slavici) Invocația retorică este figura de stil
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Vorbirea directă a persona jelor este marcată subiectiv, afectiv și stilistic prin prezența indicilor lexicogramaticali ai persoanelor I și a IIa, a substantivelor și adjectivelor în cazul vocativ, a verbelor la imperativ, prin mărci afective exprimate prin interjecții sau adverbe exclamative, prin delimitarea sintactică a discursului naratorului de vorbirea personajelor (propoziții principale independente, având frecvent statut de incidentale), prin utilizarea dialogului și monologului și a unor registre stilistice variate. Medierea naratorială se realizează prin prezența verbelor dicendi (a zice, a spune
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]