284 matches
-
reprezinte gruparea tinerilor intelectuali craioveni, poeți, publiciști, profesori, așa cum se anunță și în Cuvântul către lectori din primul număr, și totodată să devină organul literar reprezentativ al Craiovei. Redactorii se arată deciși să lupte împotriva „exclusivismului literar”, dar noțiunea de exclusivism e destul de vagă. Oricum, ei se angajează să nu încurajeze tendințele de grup sau un anumit curent literar. Au colaborat cu versuri Petru Vulcan, P. Niculescu, Ilie Ighel-Deleanu, D. Teodoru. Câteva nuvele, modeste sub raport artistic, scrie Caton Theodorian și
LUMINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287903_a_289232]
-
derutei”, S. nu urmează însă moda momentului printre micile publicații de frondă - care începea a se recunoaște drept „modernistă” - și nu arborează vreun manifest provocator. În schimb, sub blazonul titlului, practică un programatism al conținutului, înscris în aria simbolismului, prin exclusivismul selecției textelor și prin minusculele semnalări promoționale pe ultima pagină, la rubrica „Note”. Astfel, în planul experienței formelor și ca barometru al stării de spirit, S. ilustrează stadiul târziu al curentului, conjugat, în versificație și maniera descriptivă, cu parnasianismul, dar
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
pentru dezmorțirea inimilor care tânjesc, pentru redeșteptarea avântului de-odinioară în sufletele românești, pentru chemarea atâtor puteri risipite la o îndrumare mai sănătoasă - la sfânta grijă a întăririi și-a înălțării neamului acestuia”. Reluând orientarea „Daciei literare” (1840), nu și exclusivismul junimist, aceeași perspectivă culturală e prezentă și în intervenția lui G. Coșbuc intitulată Uniți (2/1901), care fixează direcția militantă a ceea ce va rămâne valabil în ideologia sămănătoristă: „Să nu risipim ce au adunat părinții noștri, dacă nu putem înșine
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
vor dovedi de suntem la înălțimea gândurilor noastre bune”. Observând caracterul constrângător al „ismelor” culturale, criticul exprimă, într-un prim articol de bilanț, Tabla de materie, redactat după apariția a douăzeci și cinci de numere, starea de perplexitate a generației sale față de exclusivismul programelor literare: „De la formula publicațiilor lui Asachi, în care traducerea și imitația ajunseseră aproape singurul principiu de cultură serioasă, am trecut la formula «Daciei literare» a lui Kogălniceanu, în care literatura era adusă la izvoare naționale. De la formula estetismului romantic
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
lui Coșbuc (Noi vrem pământ!, Doina, Iarna pe uliță, Mama, In opressores). I. L. Caragiale are o contribuție mai redusă: câteva scurte scrieri în proză - Reformă..., Poveste și Cum se înțeleg țăranii. Dar la V. simpatia pentru țărani nu a însemnat exclusivism. Imaginea altor „lumi” decât aceea a satului intră chiar în proza lui Slavici, care își îndreaptă atenția și spre mediul pestriț al mahalalei bucureștene, cu meseriași, țigani, copii nefericiți, deși povestirile Ceas rău, Mitocanul, Gogu și Gogușor, Hanul ciorilor sunt
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
rousseauistă și în ideile Școlii active, cel mai vechi curriculum centrat pe elev fiind, probabil, planul de învățământ bazat pe „centre de interes” propus în anii ’30 de O. Decroly. Paradigmele curriculare „intermediare” sunt, în esență, forme de depășire a exclusivismului pedagogic al paradigmelor extreme. Schema de mai jos sugerează exact felul în care paradigmele intermediare se poziționează față de extreme. Fig. 12.5 - Tendințe de structurare ale curricula Curriculumul corelat (correlated curriculum), mai aproape de „centrarea pe materie”, este totuși superior acestora
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
arrivé au pouvoir prolonge cette méthode dans le nouveau contexte, projetant au niveau national «un fanatisme étonnant pour néophytes et terrifiant pour ceux avisés» (Tismăneanu, 1996). Comment le politologue américano-roumain décrit cette «psychologie communiste», comment la nomme-t-il? L’intolérance, l’exclusivisme, la rigidité dans le traitement appliqué aux éventuels adversaires et «l’acharnement» contre ceux d’autres attitudes spirituelles, combinés avec l’inappétence pour la communication, sont dus à un complexe anti-intellectuel, ressenti fortement par les activistes d’origine ouvrière (dans
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
donc construite sur des caractéristiques comme «l’autoritarisme, le centralisme exacerbé, la vénération des instances dirigeantes et la persécution des militants, peu nombreux, à esprit critique, les factions, la rigidité doctrinaire et le refus des débats théoriques, l’intolérance, l’exclusivisme, la loyauté illimitée vis-à-vis du centre mondial du communisme et la déconsidération des traditions nationales». Un tableau socio-politique très complexe, généré des conséquences dévastatrices au plan psycho-sociologique, pour les individus et les groupes. Aurora Liiceanu (2003) observait avec pertinence: le
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fiind în același timp deosebit de sensibilă la evenimentele politice (și literare) de peste Prut. Un posibil program se află și într-un număr care face bilanțul a opt ani de apariție: se afirmă că revista a militat pentru „descurajarea vedetismului, a exclusivismului estetic și ideologic”, dezbaterile din paginile ei tinzând să propună „puncte de vedere diferite, de pe platforme democratice”. Rubricile obișnuite sunt „Rug de cuvinte”, „Scepticul de serviciu”, care comentează autori și opere, „Interviul nostru”, în cadrul căreia sunt inserate convorbiri cu personalități
PORTO-FRANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288978_a_290307]
-
Santucci la Editura Fratelli Fabri din Milano), apare în 1970, demersul fiind considerat de Virgil Ierunca „foarte important pentru situarea obiectivă a literaturii noastre în Italia”. Autorul aplică în mod constant, după exemplul călinescian, căruia îi rămâne fidel, un anume exclusivism estetic în detrimentul culturalului, nu negat, dar sistematic trecut în planul secund. În cadrul Școlii Ardelene, bunăoară, reține doar figura pregnantă a lui Ion Budai-Deleanu, considerat singurul artist viabil, la fel cum Dimitrie Cantemir este tratat numai ca scriitor, din vechea cultură
POPESCU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288937_a_290266]
-
nu reprezentativ.” Transpunând dihotomia tradiție/inovație în forma antinomiei dintre ordinea reprezentării și ordinea semnificației, P. răstoarnă logica metafizică a raportului dintre esență și aparență și abandonează, în dimensiune politică, perspectiva democrată - deschisă, expansivă și tolerantă - pentru automorfismul, imuabilitatea și exclusivismul înălțimilor aristocrate. Nu e vorba însă de o aristocrație a sângelui - modelată biologic-darwinist -, ci de una a spiritului, care, respingând exercițiul democratic al dialecticii, își împlinește chemarea inițiatică și politic absolutistă („noocratică”) prin precizarea și ierarhizarea închiderilor monadice subiective, în
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Române și cu cea din Ungaria. Volumul În căutarea identității noastre (1994) adună studii și articole despre literatura română clasică și contemporană, ca și despre viața spirituală a românilor din Ungaria. Preocupat de afirmarea limbii și literaturii române, P. combate exclusivismul etnic, încercările de asimilare a minorității românești din Ungaria, de înstrăinare a ei de ceea ce îi este propriu. Este și autor al unor manuale de istoria literaturii române pentru liceu, alcătuind și o Antologie de literatură română (I-III, 1982-1988
PETRUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288804_a_290133]
-
Boerescu, autor al mai multor volume de „ficțiuni critice” și alcătuitor al unor consistente antologii. El a condus în a doua jumătate a anilor ’90 Clubul Profesionist de Lectură al Muzeului Literaturii Române și efemera - dar consistenta - revistă „ArtPanorama”. Fără exclusivism, deschise scriitorilor din toate generațiile, atât clubul, cât și revista au fost cu precădere foruri de exprimare ale nouăzeciștilor. În general, se consideră că definitorie pentru literatura generației ’90 este - prin comparație cu cea a reprezentanților canonici ai generației optzeciste
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
dinamica acestora, ci doar un epifenomen, o reflexie secundară. Ea se cristalizează post factum, și nu ante factum, o luare la cunoștință a determinismului obiectiv. Conștiința are funcții justificative, explicative, și nu constitutive. Este clar că o asemenea poziție, prin exclusivismul ei, ne putem aștepta să o găsim formulată cu pretenții de generalitate doar în mod excepțional. Sunt însă multe situații în care ea este corectă. Destul de adesea, conștiința reală, pe care o depistăm complementar cu fenomenul social de explicat, poate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
interpretare a datelor. Punctul culminant l-a atins transformarea individului din sursă de inovație socială În simplă cifră statistică (cuantofrenie, P. Sorokin), o sechelă metodologică pe care o Întâlnim și În sociologia din cel mai imediat prezent. În sensul „reconcilierii” exclusivismelor programatice dintre sociologia „pură/teoretică” și sociologia „empirică/de teren”, Max Weber constituie punctul de plecare al unui postmodernism (avant la lettre) În dezvoltarea sociologiei. Eu Îl consider Întemeietor al sociologiei interpretative pe coordonatele căreia va evolua sociologia fenomenologică, interacționalismul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
editorial din primul număr semnalează tendința unei părți a criticii literare de a exagera cauzele și efectele unei așa-zise „crize” a literaturii române. Același editorial subliniază intenția redacției de a face din P.l. o publicație deschisă, adică ferită de exclusivism, și anunță că are garanția colaborării celor mai cunoscuți scriitori. Și totuși, o idee directoare rezultă din bogatul și variatul material beletristic și critic. Sunt prezenți scriitori care, în anii precedenți, puteau fi întâlniți în paginile unor reviste ca „Vatra
PAGINI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288620_a_289949]
-
literei. În acest fel se reduc la justele proporții o serie de rupturi dramatice ce au survenit periodic în câmpul literaturii - nou și vechi, sincronic și diacronic -, M. dând câștig de cauză în modelul său normei lui și/și în locul exclusivismelor. Acest decupaj problematic are o serie de avantaje. Reușește să fixeze într-o ecuație clară raporturile efective dintre practica literaturii și numele cu care a fost desemnată vreme de secole. Se infirmă astfel falsa impresie de coincidență absolută sau, dimpotrivă
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
specific se angajează decis pe calea estetismului, întrupându-se în etalonul ideal al poeziei. Secolul al XIX-lea are un statut cu totul aparte și pune în cauză pentru prima oară însăși norma structurală a matricei: coexistența, cumulul în beneficiul exclusivismului și al reducționismului. Și/și tinde să fie surclasat de sau/sau. Se anunță intoleranțele ce vor domina literarul până în ultimele decade ale secolului al XX-lea, temperându-se abia odată cu postmodernismul. Veacul istorism-pozitivismului, al marilor legi și al sistemelor
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
susținute și consolidate prin exercițiul acelei facultăți care îi apropie cel mai mult pe oameni, prin exercițiul rațiunii. În locuri și timpuri diferite, vom putea distinge cu ușurință indivizii care ascultă glasul rațiunii de cei mânați de pasiuni violente, de exclusivisme religioase, rasiale sau naționale, justificate prin credințe și ideologii autoritare. Expresia cea mai pregnantă a rațiunii morale comune este imperativul cuprins în diferite formulări ale regulii de aur: „Poartă-te cu ceilalți oameni așa cum ai dori ca ei să se
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
administratori de platforme de lucru virtuale, ingineri de cunoștințe, formatori de competențe etc.). Planul culturii organizaționale: − asumarea, de către membrii organizației, a unei etici a legitimității responsabile în raporturile și acțiunile lor referitoare la cunoaștere; o asemenea etică se opune, principial, exclusivismului individualist și este deschisă interactivității parteneriale; la scara unor asemenea organizații, ca și a ansamblului societății cunoașterii, civilizația se va revela ca abilitate și disponibilitate a membrilor lor de a conlucra în mod transparent și echitabil; − centrarea comportamentelor individuale și
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
creații ale lui Călinescu. Autorul Vieții lui M. Eminescu întrupează într-o admirabilă sinteză concepția autonomiei esteticului, care trecuse de la Titu Maiorescu la E. Lovinescu, M. Dragomirescu, Paul Zarifopol și la cei mai tineri, un excepțional simț al valorii, fără exclusivisme anticlasice sau antimoderniste. Are, desigur, și el preferințe: modelele sale, în proză, de exemplu, sunt Balzac și Tolstoi, nu Proust sau Gide. Dar, știind să se detașeze perfect, atunci când vine vorba de scriitori care au suferit influența celor din urmă
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
pe de alta, că, împotrivindu-se așa-ziselor produse sufletești ale păgânismului și unor învățături socotite eretice, a declanșat o îngustare a orizontului intelectual chiar pentru cărturarii timpurilor, “îngustare în care trebuie să căutăm una din cauzele de căpetenie ale exclusivismului și inferiorității culturii medievale”. O carte lipsită de complexe care motivează declinul Occidentului medieval, dar și al Orientului bizantin, punându-ne în contact cu posibilitățile de desfășurare intelectuală ale europeanului, remarcând atât meritele celui din Apus, cât și pe ale
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a acelora intelectuale și sufletești, capabile să învingă oricând minotaurul. O ultimă mișcare mistică este hasidismul, care apare în Podolia și Volânia. Întemeietorul mișcării, Rabbi Israel Baal Shem Tov (“învățătorul bunei Reputații” - prescurtat Becht), neutralizează mesianismul sabbtaiștilor și renunță la exclusivismul de confrerie inițiatică secretă (Kabbala tradițională). Promovează, în schimb, un misticism cu funcție socială. Descoperirile spirituale ale kabbaliștilor devin accesibile omului de rând. Succesul e imens, perioada eroică și creatoare fiind a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Ciudatul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
aduse de acesta (în ipostaza de singură instanță explicativă sau operativă, cum a pretins și darwinismul, într-o anumită perioadă, bazată, de această dată, pe supralicitarea informației). Credem că nu extensiunea și generalizarea unei practici devine nocivă, ci excesul și exclusivismul acesteia față de ceea ce ființează în jur. Tot mai multe sectoare ale producției au ca mijloace tehnice facilitatoare computerele sau se bazează exclusiv pe acestea. Informatizarea a devenit un indiciu al calității lumii muncii. Producătorii actuali sunt formați din „gulerele albe
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
neam, deși sunt aplecați, ca toți orientalii, spre plăcerile trupești. Nemulțumirea care-l mistuie înăbușit de la începutul discuției dă brusc în clocot și se transformă în furie. Îi vine să se repeadă la Agrippa și să-l scuture strigându-i: — Exclusivismul vostru hrănește manifestările antisemite de care te plângi! Pentru a se calma, se îndreaptă spre masa de lângă impluviu. Ia dintr-un bol un pumn de perle de sticlă, pe care se apucă să le rostogolească în căușul palmelor, încercând să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]