610 matches
-
Bibliografie 1. Bolocan, Carmen-Maria, Catehetica și didactica religiei. Interferențe și deosebiri, Performantica, Iași, 2005. 2. Cucoș, Constantin, Educația religioasă. Repere teoretice și metodice, Polirom, Iași, 1999. 3. Gordon, Vasile, Învățământul religios românesc la cumpăna dintre milenii. Repere ale unui scurt excurs istoricopedagogic, Ortodoxia, nr. 3-4, 2000. 4. Șebu, Sebastian, Opriș Dorin, Opriș Monica, Metodica predării religiei, Reîntregirea, Alba Iulia, 2000. 5. Timiș, Vasile, Religia în școală. Valențe eclesiale, educaționale și sociale, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. Bibliografie facultativă 1. Băncilă, Vasile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193537_a_194866]
-
iar în 2009, ministru al Culturii și Cultelor, sub președenția lui Traian Băsescu), șt. Aug. Doinaș, Sorin Antohi. Cu dezvăluirile despre Caraion, tot istoricul literar deschide o binevenită paranteză despre exilul literar românesc începând cu cel din Franța. Prin acest excurs de analiză perti nentă - de morală și politică - Eugen Simion face dovada unui spirit raționalist, derivat din cunoscutul sic cogito. Consider că ordinea și disciplina în criteriile aplicate de către un istoric literar, care întreprinde dezbateri în vederea unor evaluări sigure, reprezintă
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
în România. Dacă se cunoaște doar cu aproximație data stabilirii armenilor în București, prin anii 1400-1435, se știe totuși că prima lor biserică a fost fondată în 1581. D. Caselli în "Gazeta Municipală" din 19 august 1934 făcea un prețios excurs istoric: "Și în adevăr, pe acea vreme cînd li s-a dat armenilor afară din oraș să-și facă biserică și case, cea din urmă mahala a Bucureștilor spre Tîrgul de Afară era mahalaua popei Hierea, care pe atunci era
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
al celulei nervoase și întârziind conducerea sinaptică prin inhibiția colinesterazei. Hipersomniile din encefalopatia respiratorie (insuficiența respiratorie cronică, sindromul Pickwick etc.) au la bază un mecanism fiziopatologic complex. Creșterea rezistenței cutiei toracice și a plămânilor, obezitatea excesivă mediastinală și diafragmală împiedică excursurile respiratorii provoacă hipoventilație alveolară, însoțită de hipercapnie. La rândul său, hipercapnia provoacă diminuarea tonusului neuronilor structurilor implicate în mecanismul de trezire și duce la o stare de somnolență permanentă superficială. Hipersomniile simptomatice sunt întâlnite și în cadrul unor boli endocrine, mai
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
Canada. Întreg textul poate fi Încadrat În linia mărturisirilor demne de o biografie asumată, biografia unui căutător de lumină, regăsită Într-o țară a libertății necesare. Iau urmat volumele Țara Hyperboreenilor, În ediție bilingvă - română/franceză (2003, 2005) și excelentul excurs prozaistic, Străin În America (2007, Editura Junimea, Iași, cu prefațe de Cezar Ivănescu și Doru Moțoc). În 2009, Alex Cetățeanu a debutat cu o ingenioasă carte gen mozaic venețian - poezii, poeme, identificări biografice, microsioane lirice, pasteluri, fabule, caligrafii ale unui
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
justifică și-l modelează pe profundă. pagini de la capitolul Eugen Simion. Eminescu în scrisul său. Zicea Al doilea, G. Călinescu, după Or ice doc t r ină po l i t i că es te gazetarul într-o formulare extrem de excursul exegetic cunoscut, a căutat discutabilă, dedicate exclusiv lui actuală: „prin aspirațiile noastre, să-l ferească pe Eminescu de Eminescu, receptării operei acestuia prin dezvoltarea intelectuală ce și-a idolatrizări ieftine, ineficiente, cu atât în contemporaneitate, a profilului său dat România
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
studiul a impus epocii și celor care au venit academician trebuia să formuleze un Gabriel Liiceanu despre criteriul geografia oceanului, de pe poziția „laudatio” predecesorului, care nu era autorității morale. gândirii unui locuitor de la marginea altul decât Martha Bibescu. Într-un excurs privind începutul imperiului latin. Eminescu, prin În fața unei asistențe alese - cu desfășurării anatemei aruncată lui mitologia Daciei, a impus Europei o savan ț i d in Fran ța, O landa, Cioran-legionarul, cu puțin înainte de altă geografie din alt spațiu de
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
Martin Heidegger, ""Erläuterungen zu Hölderlins Dichtung"". "Memnon", 1934; "Moartea lui Pan", 1940; "Juvanum", 1945; "Râul", 1953; "Por las calzadas de Punta Europa", 1956; "Twist", 1963; "Recitativ", 1965; "Dialoguri", 1964; "Punta Europa", 1969; "Dialogos", 1971; "Kairos", 1974: "Jurnal", 1975; "Discurs și excurs", 1978; "Imperiul", 1981; "Cantata învierii", 1982; "Rugăciune de ziua Marianei", 1983; "Cartea Regilor și Împăraților",1984 "Seis poemas de Hölderlin", 1957 și "Pathmos de Hölderlin", 1975 (în limba spaniolă); "Opera lirică a lui San Juan de la Cruz", 1978 (în limba
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
vădind o irepresibila înclinație spre sfidarea locurilor comune, a liniștii interioare și a stării de "călduț" din cotidian. Cultivând paradoxul o "speranța": "E/dimineață/ Cade/De pe mine șolzi/Somnul/Și-n viața intru/ Că într-un mormânt.") sau dedându-se excursului ludic, poetul e, în genere, prolix în textele de mai mare amploare și sugestiv în cele mai concentrate, acestea din urmă având deseori pregnanta unor definiții bine găsite (de pildă: "Anticariat/ De/Vinuri stricate/Lumea aceasta, sau această "judecată de
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
pe autorul "Cuvintelor potrivite" cu Palazzeschi, Max Jacob, Apollinaire, Cocteau. Dar și celelalte portrete sunt memorabile, Blaga, Minulescu, Cotruș, Pillat, Maniu, Voiculescu. Nu lipsește Tzara, "Chi e Tzara?" Tot aici, este inclus un studiu, "Tre secoli de poesia romena", un excurs de la Miron Costin la Vintilă Horia. Dar apar alte contribuții, față de ediția mai veche. Un portret al lui Eminescu, unul al lui Coșbuc traducător, sau un text ca "Un bon combattente: Octavian Goga". În fine, notații despre "Poesia clandestina del
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
pare a avea corespondențe cu suprarealismul liric al secolului XX; la o analiză mai profundă se desprind unele elemente din arsenalul ideatic al lui Max Ernst sau, mai rar, Paul Klee. Criticul de artă, Prof. Univ. Dr. Livia Drăgoi deplasează excursul analitic în definirea demersului artstic al pictorului pe linia experimentului postmodern: "Asocierea neașteptată a unor motive naturale ori artefacte incongruente, ca și dialogul între marile spații aerate, eterice, diafane și formele de o fascinantă realitate tactilă și vizuală, figurate până în
Radu-Anton Maier () [Corola-website/Science/329990_a_331319]
-
câmpenesc. De un mare efect a fost buciumul sunând a jale atunci când Dumitru Răchitan a deschis acest spectacol ritualic. El a folosit un instrument original, un tulnic adus din Apuseni, așezat la loc de cinste În muzeul Câmpului Românesc. În excursul ei teoretic, Lia Lungu a explicat că ritualurile ajută omul În momentelecheie ale vieții. Ritualurile de trecere comportă 3 surse și etape succesive: de separație ce preced nașterea, nunta, moartea, apoi cele de prag și cele de integrare. Prin ritul
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
unei comunicări de anume atracție; dimpotrivă, are consistență, dispune de valoare poetică, se sprijină pe o meditație filosofică hrănită de lecturi din Petrarca, Dante, din Goethe, este inspirată de marile călătorii, cele care înflăcărează inspirația, imaginația călătorului; este un veritabil excurs ce se poate întrupa în pagini memorabile așa cum se întâmplă în marele poem pianistic, Sonata în Si, una dintre creațiile atinse de geniul poetic al duhului romantic, cel care animă sunetul aflat în vecinătatea cuvântului. Este un opus care nu
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
o dimensiune epistemologică, cât și una metodologică. În articolul de față, abordez "echilibrul reflectiv" prin intermediul doctrinei formulate de Morton White în lucrarea A Philosophy of Culture: The Scope of Holistic Pragmatism. Totodată, dezvolt aici o teză conturată anterior într-un excurs 2 dedicat evoluției pragmatismului în filosofia culturii. White consideră că pragmatismul holist trebuie să implice o abordare metodologică monistă 3. În esență, White susține că etica este o "instituție a culturii", asemenea logicii, științelor naturale, esteticii, religiei etc4. Prin plasarea
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mikrovz (micrós) - mic, mikrovthz (micrótes) - micime, mikruvnw (mikryno) - a micșora, minuvqw (minytho) - a decima, meivwn (meíon) - mai mic etc.”1, autorul constată că toate aceste „diminuări” erau în Grecia antică inerente redării unei realități transcendente, divine, inaccesibilă altminteri omului obișnuit. Excursul etimologic constituie așadar un argument pentru introducerea în joc a noțiunii de muvqoz (mýthos) - implicată în procesul de mimesis - și la postularea unei distincții între două planuri complementare: cel ontologic și cel al semnificațiilor simbolice. Trecerea dintr-un plan într-
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de data aceasta, o sinteza veritabila - se plaseaza înca din plecare la polul opus. Pentru a ajunge la poetii români care au schimbat conceptul traditional de „poezie” prin apropierea programatica a acesteia de proza, autoarea întreprinde un lung si pasionant excurs în istoria notiunii de mimesis, de la crearea ei în Antichitatea greaca clasica si pîna în secolul nostru. Pentru a descifra semnificatia operei celor trei nume-simbol ale poeziei românesti de la finele secolului XX (Marin Sorescu, Mircea Ivanescu si Mircea Cartarescu), autoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a sedentarismului: „[...] our understanding of Palaeolithic people is very often phrased in terms of the farmers they are not, rather than the hunters they were” (Gamble 2007: 22). Fundațiile mitice ale acestei profunde alterități explică în bună măsură de ce multe excursuri, științifice sau speculative, tind să opună omul paleolitic - la singular, ca și cel al „Genezei” -, societăților agricole, păstorești sau industriale. Această dihotomie pare a condamna oamenii paleolitici la statutul de creaturi frugal socializate<footnote Teoria jocurilor susține, pentru întreaga epoca
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
stabilit în Germania. Debutează la „Viața studențească” în 1965, colaborează apoi la „Luceafărul”, „Săptămâna”, „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, Steaua” ș.a. Prima carte, Homo fictus, îi apare în 1968. Homo fictus evidențiază precumpănitor modalități proprii teoriei literare, susținute de excursuri istorico-literare comparatiste și, oarecum spre exterior, de o abordare eseistică. Interdisciplinaritatea procedeelor decurge din aceea a temei, P. propunându-și să asambleze un fel de poetică ilustrată a personajului literar din proza modernă universală. Considerarea personajului ca structură logică ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
și „legea trupului”, antiteză nu neapărat de aspect erotic, deși acesta precumpănește. Amplificând o preferință a povestirilor, romancierul are ambiția de a construi destine, vizibilă încă din Legea trupului și din Căsnicia lui Ludovic Petrescu. De aici și prezența unor excursuri biografice, excesive însă. Tot de aici vine și considerarea personajului principal mai ales din perspectiva celorlalte personaje, probabil în intenția de a face din el un simbol etic. Cu vremea, procedeul, fertil în Arhanghelii, devine un pretext pentru expunerea opiniilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
cu variante și note redactate după normele criticii de texte; de asemenea - ca să simplific -, refuzul cronicarilor de a se angaja în verificarea, fie și numai parțială, prin sondaj, a travaliului efectuat de îngrijitorul de ediție, verificare întotdeauna complicată, fastidioasă, în comparație cu excursul întotdeauna plăcut pentru că nu este constrâns de rigori "științifice", în jurul unor impresii de lectură și unor confluențe de idei. Ceterum censeo... Edițiile de opere complete ale scriitorilor noștri "clasici", cu variante și note de istorie literară elaborate cu respectarea riguroasă
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
de artă teatrală "I.L. Caragiale". Debutul în "Luceafărul" (1964). În "Iadeș" (1967) poetul e ispitit în aceeași măsură de ermetism și suprarealism, de cultul banalității și de mitologia autohtonă, localizată, uneori în teritoriul natal. Construcțiile baroce trădeayă gustul pentru proteiyarea excursului poetic și pentru autonomizarea fiecărei imagini: din pastă lirica apar cu străluciri bruște detalii metaforice, asociații de mare forță expresiva, certificând deja o personalitate, care nu-și contrazice cu nimic predilecțiile prin "Vânătorile" (1969), unde identitatea de intitulare a poemelor
Dumitru M. Ion () [Corola-website/Science/320705_a_322034]
-
carte a lui V.I. Propp, Morfologia basmului", însă mult mai puține la teoreticieni ai scenaristicii care să-l fi anticipat. Ni se și confesează în cele din urmă, că se conduce după "un model generativ-transformațional scornit de mine". În noul excurs - Studii de tipologie filmică - modelul este ilustrat prin analiza comparată a "tipului de subiect" și a "formelor de subiect" din trei filme contemporane pe cale de a deveni clasice: Pădurea spînzuraților de Liviu Ciulei, Pulp Fiction al lui Quentin Tarantino, Arizona
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
fost contra lui, ne-au lăsat singuri după ce că i-am scăpat de ruși! - Poate că sunt fricoși, am sugerat eu. - Da, da! Fricoși și trădători! - Da, i-am dat eu dreptate. - Dar francezii sunt mai răi, și-a continuat el excursul în politica mondială. - Așa e, sunt și mai fricoși decât nemții, i-am ținut isonul. - Da, da, să știți că da. Nici n-au luptat în război, nu și-au apărat țara, i-au lăsat pe nemți s-o cucerească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
spre a se îndrepta către cealaltă. Al doilea tip, „modelul narativ experimental”, este ilustrat de Camil Petrescu, Mircea Eliade, Anton Holban, Mihail Sebastian, M. Blecher, Mihail Sadoveanu, Mateiu I. Caragiale și Urmuz, primii cinci fiind exponenți ai autenticității (un scurt excurs printre definițiile termenului marchează capitolul). Lucrarea Poetica misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale (2003) investighează nu numai poetica prozei, ci și aspecte adesea ignorate privind poezia, memorialistica și corespondența. Textele adunate în volumul Dimensiuni ale romanului contemporan (1998) reiau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
Mircea Eliade, Laurențiu Fulga) și „fantasticul enigmatic și absurd: realismul fantastic” (Mateiu I. Caragiale, Ion Vinea, Al. A. Philippide, A. E. Baconsky, D. R. Popescu). Un ultim capitol stabilește câteva diferențe și similitudini între fantastic și science-fiction, realizând și un excurs sumar în literatura românească a genului. În studiul care deschide volumul (Conceptul de literatură fantastică reexaminat), G. ambiționează a da o teorie nouă a categoriei, prin care să îi corecteze pe Tzvetan Todorov, Roger Caillois ș.a. Dincolo de conștiinciozitatea rezumatelor, rezultatul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]