475 matches
-
de stress deoarece presupune abilitatea de a găsi soluții la problemele noastre. Ea presupune o stare de libertate a minții care aduce echilibru în organism, și elimină anumite blocaje mentale sau energetice. Oricât ar părea de ciudat, creativitatea poate fi...exersata. Deși ea ar putea părea mai degrabă apanajul unei minți de artist, o minte disciplinata poate fi mult mai creativă decât s-ar putea crede. Lucrul și mai interesant este că pentru a învăța să gândești creativ este extrem de util
Emoții care ne pot vindeca - Exerciții de creativitate () [Corola-journal/Journalistic/67161_a_68486]
-
fi cu noi, să ieșim, așa, din casă - mai e și frig -, ca să ne ducem la restaurant!? Primesc de la Sorin Vieru o carte de filozofie scrisă în doi, concepută ca discuție între cinci personaje. Un cititor ca mine, nu destul de exersat, simte rigoarea însă o descoperă numai parțial. Așa, se creează un spațiu de ezitări și presupuneri care, cum mi s-a întâmplat și cu dialogurile lui Platon, devine, ad hoc, literar. Am și teme false. Una, simpatia pentru proști. Cu
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4676_a_6001]
-
etnică față de comunitatea majoritară din România sau Republica Moldova. Din acest motiv, la recensământul din 2001, aproximativ 250.000 de etnici români s-au declarat «moldoveni» și 155.000 «români».” Așadar, pentru desnaționalizare: la vremuri noi, metode vechi, dar sigure, îndelung exersate! România la TVR Internațional Să zicem că ne aflăm pentru câteva zile într-un loc îndepărtat și frumos, pe malul unei mări limpezi. Acolo, avem surpriza, în camera de hotel, să prindem la televizor și un canal românesc, TVR Internațional
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3286_a_4611]
-
critică simptomatologică”, în sintagma lui Nemoianu însuși, ale cărei mize nu sunt legate nici de analiza științific-rațională, nici de imersiunea în profunzimile textului, ci de plimbarea senină pe suprafețe și pe specularea restului lăsat la o parte de privirile prea exersate.
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
Iordachescu Ionut Pentru a doua oară în ultimele trei luni, Traian Băsescu îl atacă pe Cătălin Predoiu și încearcă, printr-o strategie mult exersată, destabilizarea unui lider politic în formare. Președintele a spus, vineri, că prezidențiabilul PDL a încercat să facă jocurile PSD-PNL în perioada în care era ministru al Justiției și a vrut schimbarea lui Daniel Morar de la șefia DNA. Predoiu a venit
”Trădarea” lui Predoiu l-a dezlănțuit pe Băsescu. Frica președintelui, spulberarea Mișcării Populare by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34657_a_35982]
-
poeți contemporani. Departe de a-i minimaliza activitatea poetică, cred, totuși, că ceea ce l-a individualizat pe Mușina mai ales în ultimii ani a fost neobosita «critică de moravuri» la adresa literaturii și a vieții literare de azi. Rolul de clevetitor, exersat încă din anii ’80, când a refuzat să se înregimenteze în «postmodernism», s-a mulat atât de bine pe personalitatea poetului, încât a devenit o a doua natură”. Tânărul crtic literar crede că prezența lui Alexandru Mușina în spațiul literar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3047_a_4372]
-
încercarea lui de a părea un colecționar care n-are nimic de ascuns, Adrian Năstase a deschis o cutie a Pandorei a colecțiilor sale. După ce au văzut la televizor ce are Năstase pe pereți, unii dintre comentatorii de artă plastică exersați și în evaluări de tablouri au observat că Adrian Năstase are o inexplicabilă avere pe pereții apartamentului său. În timp ce procurorii de la DNA nu vînau, se pare, decît termopane și chinezării suspect importatnte, criticii de artă i-au făcut un pocinog
Acasă la Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10815_a_12140]
-
Arghezi, însă, cât un vârf de creion, frumusețea există. E vorba doar de o disponibilitate anume pentru ea, pentru a etala, ca pe o pânză de paianjen, finețea unei clipe de grație. Pe care n-o vede decât un ochi exersat, dar o prețuim, fără distorsionarea simțului estetic, toți. Nu sunt niște imagini de forță acelea pe care le scoate Arghezi din niște bolgii ceva mai estompate (suntem, totuși, într-o închisoare de pungași, în mare parte, și criminali de fapt
Flori primite by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4013_a_5338]
-
mereu egal cu sine, derapând sacrilegial spre autodistrugere. Câte și mai câte. De fapt, la mijloc e vorba de o sumă de neînțelegeri. În cel mai recent volum, Ochiul căprui al dragostei noastre, Cărtărescu face o selecție a tuturor genurilor exersate, preferând numai, în locul poeziei, șantierul scrierii Levantului. Conștient de impasul receptării, el revine de pe alte poziții pentru a sublinia ceea ce era știut de ceva vreme. Mai întâi, că opera lui este un tot și nu media unor proiecte ritualice. În
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
personaj al lui Mihail Sebastian. Nae Ionescu recunoaște (în ambele sensuri: identifică și acceptă) codul cărții. Prefața este deci scrisă din perspectiva lui Ghiță Blidaru, care este și în același timp nu este Nae Ionescu”. Era nevoie de o minte exersată deopotrivă asupra textelor literare și a chestiunilor ideologice pentru a demantela relația dintre magistru și discipol în toată complexitatea ei. Imposibil de reprodus aici analizele ideologice ale romanului De două mii de ani, absolut remarcabile prin atenția la nuanță. La capătul
Corozivitatea interogației by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3947_a_5272]
-
și Valea Căpercilor, Căpșunăria sau Ciupercăria), în care polii de putere sunt divizați între prințul Teodosie cel Mic, Pisicâinele Gavril, Bufnița Kaliopi, Minotaurul Samoil, Fantoma Otilia și Somnul Protector Oliviu aliat cu Otto și cu Furnicile Vinete, inerțiile oricărui cititor exersat se atenuează. Atenuare pripită, cred. Întâi pentru că, dacă am căuta cu tot dinadinsul un reper (cel puțin în proza ultimilor ani), o carte cum e Războiul fluturilor, de Paul Cernat și Andrei Ungureanu, poate fi așezată într-un raft apropiat
Moartea domnului Pisicâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10009_a_11334]
-
rămâne acolo. De la începutul vieții și până pe coperta volumului ori pe pagina de internet. Cetățenia nu se poate pierde nici măcar prin infidelitate. De aceea e mai puțin important dacă vocea lipsită de fluctuații a lui Ernu e asumată sau numai exersată, dacă faptul că se ferește de îndemânoasa diatribă e voit sau întâmplător. Discursul său nu se dedublează în nici un moment, ceea ce e îndeajuns pentru a fi remarcabil, fiindcă pericolul e suficient de mare. Cum suficient de mare e și URSS
Născut în 1971 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10068_a_11393]
-
radicală a vieții, o prefacere a minții și a simțirii. Adevărul nu se reduce la litera Evangheliei sau a învățăturii de credință; el are o dimensiune profund existențială, devenind izvor de viață autentică. Adevărul Bisericii asumat ca mod de viață exersat concret transfigurează persoana. În persoana purtătoare de Adevăr strălucește puterea Duhului”. Din acest motiv, consider că, această carte cu care ne bucură domnul Stelian Gomboș este scrisă în răspărul realităților cotidiene caduce, deoarece din textele adunate aici respiră o admirație
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
reciproc. Se considera că există cercetări și azi, discrete și secrete, în marile state ale lumii, din păcate având ca destinație tocmai aceste scopuri neortodoxe, militare. Există însă și opinii potrivit cărora capacitatea neexplorata a creierului uman ar putea fi exersata pe viitor, ea ținând de o epocă foarte veche, a prelimbajului uman, când se pare ca semenii noștri comunicau nu doar prin semne nu doar prin limbajul corpului, ci și prin această extraordinară, tulburătoare formă: telepatia. Într-un laborator al
TELEPATIA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383756_a_385085]
-
deschis calea spre infinite abordări ale unei teme centrale: stradă. A participat cu lucrări în nenumărate expoziții și la concursuri organizate în țară și în străinătate, unde a impresionat deopotrivă critică și publicul. Confirmat în diverse grupuri de creație fotografică, exersat și într-un domeniu provocator, cum ar fi fotografia publicitară, Olah este un consacrat al genului. Fotografia de stradă, un gen ironizat de mulți, are fani cel puțin la fel de numeroși. Și poate că e și firesc, de vreme ce viața modernă se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92350_a_93642]
-
privi, scrierile lor sunt incontestabile radiografii ale vieții contemporane. Jurnalistul este un receptor atent al faptelor care se desfașoară sub ochii noștri, al ițelor care urzesc crâmpeie de viață, al conflictelor dramatice ce se desfășoară uneori cu mare zgomot. Ochiul exersat al jurnalistului de multe ori desprinde, ca și oricare al creator de artă, acele semne care scapă din vedere omului obișnuit. Printre scrierile lor, poți întrezări direcția spre care merge societatea, înțelegi tot ce apasă pe umerii poporului, aspirațiile lui
CUVÂNT PENTRU SUSŢINEREA INIŢIATIVEI LEGISLATIVE PRIVIND JURNALISMUL DREPT CREAŢIE [Corola-blog/BlogPost/93403_a_94695]
-
exista ceva nesănătos Îndărătul fastului noilor construcții, care se Înălțau printre podgorii pentru a găzdui gloata forfotitoare a orășenizaților veniți de la țară În căutarea norocului. O crăpătură ascunsă precum fisura nevăzută din bronzul unui clopot, pe care numai o ureche exersată o poate percepe Înainte ca acesta să crape pe nepusă masă. Iar urechea poetului, rafinat de muze și de obișnuința cu glasul anticilor, percepea În mod limpede acea disonanță, ca zgomotul unei cascade din depărtare. — Oraș de tâlhari, repetă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ne-am întâlnit pentru prima oară, tu ai spus că îți amintesc de bătrânelul acela, Rudi. Că ai văzut sclipirea ochilor lui în privirea mea. Ei bine, eu nu sunt Natanael, ci mai degrabă bătrânul Rudi! Dar aceste cuvinte îndelung „exersate“ refuzaseră să iasă din gura lui Natanael când se întorsese acasă și dăduse ochii cu Tua. În locul lor o întrebase ca de obicei: - Mâncăm? Tua râsese. - Oare nu ești tu cel care hotărăște mereu ce să facem? După această încercare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
poate câștiga teren de acțiune. Mâna vrea să intre, dar singurul loc în care ajunge este o pungă de popcorn, proaspăt inventată în America și plină de prisos și abundență, pentru că e foarte încăpătoare. Înaintarea spre țâțe, atât de des exersată, e curmată de data asta în fașă, deoarece Conny, scumpa de Marianndl, tocmai trebuie să dea un examen la Conservator. Când ești cu ea, transpiri în timpul liber, ceea ce e mai plăcut decât să transpiri muncind, fiindcă e o sudoare provocată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
le atribuie filosofiei. în talmeș-balmeșul de fragmente cirenaice, câteva permit distingerea fericirii de plăcere: cea de-a doua este punctuală, locală și izolată; particulară, este aleasă de dragul ei înseși; corporală, se exprimă și se desfășoară într-un moment; presupune practica exersată a kairos-ului; dimensiunea ei este subiectivă, personală, activă și instantanee; fabricarea ei este senzuală, în sensul originar al termenului; nomadă, arbitrară și subtilă, ea cere și necesită partea fină a rațiunii; măsurată, anarhică, eumetrică, în sfârșit, ea presupune o densitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
așa cum nu întâlnești nici forma inteligibilă, și riști la fel de puțin să dai nas în nas cu un concept ca și cu un hipogrif sau un centaur! Tot așa cum nu există Omul demn să merite acest nume datorită calităților sale dezvoltate, exersate și sublimate... Idealul nu există, nu-l întâlnești niciodată - de unde și căutarea infructuoasă cu felinarul. în schimb, acesta luminează cât se poate de mulți indivizi și cât se poate de multe singularități: tâmplarul, retorul, muzicianul, sportivul, perceptorul, delatorul. Același Platon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ridice tabăra filosofică pe terenurile moralei, unde se întâlnesc binele și răul, ceea ce este bun și ceea ce este rău. Filosoful nu evolueză nicăieri în prescriptiv, în normativ: el descrie lumea așa cum e, arată realitatea așa cum apare ea pentru un ochi exersat și lucid. El inaugurează, încă o dată, acea postură a înțeleptului care nu vrea nici să râdă, nici să plângă, ci doar să înțeleagă. Nici lacrimile lui Heraclit, nici râsul lui Democrit: perspicacitatea lui Lucrețiu. Asupra lumii, el adoptă punctul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
demonstra cât de bine îi merge afacerea. Omul te trage de limbă, ca să știe când pleci, adică să fie sigur că nu mai ai timp să reclami la poliție, pentru că te duce, ca din întâmplare, dar după un scenariu îndelung exersat, “doar ca să vezi” și un bazar de lux, “Handicraft and Textile Mall”, într-o clădire nouă, fără firmă, cumva clandestină, unde poți găsi un șal de cașmir cât de cât veritabil, dar și tinichele lustruite pe post de bijuterii, numai
AVENTURI LA NEW DELHI – FRAGMENT DIN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362525_a_363854]
-
Pușa i-o recomandase și că avea să-l însoțească în acea seară. Nu numai în acea seară, gândi Mona, mulțumită. Se pregătise chiar și pentru momentul în care Marius îi prezentă ceilalți scriitori de la masă. Zâmbetul ei strălucitor, îndelung exersat, putu fi admirat minute în șir, până începură să o doară fălcile. Nu se pregătise, însă, pentru genul de povești din jurul mesei. Dezbateri cu privire la pietrele funerare de pe mormintele unor poeți despre care ea nici măcar nu auzise, povești despre evenimente la
ALESUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367882_a_369211]
-
asigură accesul universal-planetar instantaneu, inclusiv al celor rămași (într-o altfel de izolare) între hotarele României. Aceste seriale sunt, de obicei, de tip magazin, acoperind o tematică vastă, pentru toată lumea, iar colaboratorii - adunați de pe tot Pământul - sunt mai înzestrați, mai exersați, sau mai manufacturieri în arta scrisului. Ești contrariat, uneori, ca cititor, cum a fost acceptat un articol nu tocmai îndreptățit să primească „bun de tipar”. Dar am înțeles că nu-i decât atât de specifica îngăduință românească - proverbială, de-a
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]