634 matches
-
a mai avea un motiv. Globalizarea accelerează procesul adaptării. Scriitorii se vor stabili, fără a fi obligați, în ce țară vor dori sau vor putea. Nici măcar acordarea cetățeniei nu va mai prezenta o problemă. În acest moment, cei din urmă exilați provin din unele țări asiatice, din Iran, din țări africane (nu și din fosta țară a apartheidului) și ei se bucură de un succes datorat uneori talentului sau caracterului exotic al literaturii lor, alteori sau în același timp, chiar faptului
Exilul și literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5478_a_6803]
-
Dar exilul literar ca atare va trece în uitare, cum au trecut atâtea dintre lucrurile care păreau definitiv legate de profesia de scriitor, manuscrisele, corespondența și altele. Sunt convins că discutăm acum pentru ultima oară despre exilul literar. Ultimul scriitor exilat, urmaș al lui Ovidius, cel dintâi exilat din istorie, se află probabil printre noi.
Exilul și literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5478_a_6803]
-
Oricum, Werner Fuld susține că din carte se desprinde o idee dominantă: victoria finală a cuvîntului asupra puterii politice, lucru de care ne îndoim ținînd seama că în prezent sînt interzise mii de cărți în lume și în continuare sînt exilați scriitori sau declarați persona non grata (vezi cazul Günter Grass). Ambiția lui Werner Fuld a fost de a descrie o tipologie exactă a cenzurii livrești, ajungînd să schițeze trei categorii de proscriere a tipăriturilor: interdicția pe bază de ultragiu adus
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4516_a_5841]
-
voi, bucurie, fericire, seninătate. // Dansați îndrăcit cu mînie la focuri orbite / prin somnul care nu se mai trezește, / dansați îndrăcit, cuvioase cucuvele. De ce blestemi, popo, de ce sudui, părinte, / de ce nu-ți îngropi copilul, mamă? // Bucurie, fericire, seninătate, dispăreți de-acum exilați-vă / în cerul vostru albastru, că pe-aici nu-i nevoie de voi, / și pe-aici umblă lupii desculți și desfigurați,/ trîmbițași și slobozi / prin creiere sterpe. // Secerile zbîrnîie prin lanurile pîrjolite, / prin ficatul galben, prin luna tumorală a mileniului
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
Delia Giurgiu, a reușit să-și facă rost de alte acte de identitate, peregrinând prin diverse localități, până când a fost arestat. Era tânăr, în plină putere creatoare, abia împlinise 25 de ani. Ovidiu Cotruș a peregrinat pe la prieteni și cunoscuți, exilat și hăituit în propria- i țară, în speranța că va evita represiunile regimului dictatorial. I-a derutat pe urmăritori, care considerau, la un moment dat, că a plecat în străinătate. Deci, organele de urmărire și represiune îl credeau fugit în
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
În afara lecturilor din creația sa „mistico-dușmănoasă” la întrunirile de cenaclu din casele prietenilor sau simpatizanților (Alexandru Mironescu, Barbu Slătineanu, Dinu Pillat, Constantin Joja, Nicolae Radian, chilia starețului Sofian Boghiu de la Plumbuita.), este acuzat pentru lectura unor cărți interzise ale scriitorilor exilați, aduse pe căi ocolite din Occident: La tentation d’exister (Ispita de a exista) de Emil Cioran și Fôret interdite (tradusă după ’89: Noaptea de Sânziene) de Mircea Eliade. Deși recunoaște aceste fapte în timpul anchetei, V. Voiculescu neagă totul la
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
mai potrivit și fără știrea nimănui, preotul Ioan să fie scos din oraș și trimis la Constantinopol 39. Mai târziu, istoricii Socrat și Sozomen ne relatează cum poporul drept credincios îndată ce a aflat că Sfântul Ioan a fost depus și exilat, s-a răsculat atât împotriva sinodului - îndeosebi împotriva lui Teofil al Alexandriei și a lui Severian de Gabala - cât și împotriva împăratului, care dispusese deportarea arhiepiscopului. Furia crescândă a poporului a obligat pe împărat să recheme pe Sfântul Ioan care
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
să-l extindă și să facă din el un adevărat tratat 51. Ele sunt adresate vechilor prieteni din Antiohia și Constantinopol, episcopi, preoți, călugări, funcționari, care îi luaseră partea și care din pricina acestei loialități față de el, fuseseră închiși, torturați sau exilați 52. În această privință, sunt deosebite cele 17 scrisori închinate văduvei Olimpiada (P. G. 52, 549-623); de mare interes istoric s-au dovedit a fi și cele două scrisori dedicate Papei Inocențiu (Ibidem, 529; 535)53. După o oprire scurtă
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
136. 2 întristau foarte mult, mai mult decât propriile lui suferințe 5, scrisorile sunt adresate vechilor prieteni din Antiohia și Constantinopol, episcopi, preoți, călugări, funcționari, care îi luaseră partea și care din pricina acestei loialități față de el, fuseseră închiși, torturați sau exilați. Sfântul Ioan le mulțumește pentru aceasta și pentru scrisorile trimise. Totodată îi înștiințează despre viața din exil și le insuflă tuturor curaj și nădejde. Deci, scrisorile sunt relatări ale situației și sentimentelor sale în lungul și anevoiosul drum al exilului
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
cu Theodor Cazaban de la Paris; apoi Nicolae Petru Comneanu, de la Florența, indignat (în 1955) de atitudinea occidentalilor față de soarta țărilor din est sau Aron Cotruș de la Madrid, interesat să publice în Italia, dar atent și la manifestările culturale ale românilor exilați; Alexis Macedonski, fiul poetului, care-i face o genealogie a familiei, important document de istorie literară; N.I. Herescu, profesorul care îl roagă să-l ajute cu o fotografie a lui Ovidiu de la Constanța, în vederea congresului (celebru de acum) dedicat poetului
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
română. Impresionează, evident, capacitatea lui Nicolae Țimiraș de a se bucura că textul lui Mihai Niculescu despre I.L. Caragiale urmează să fie transmis în Canada pentru românii și francezii canadieni. Excelente sunt relațiile și raporturile sufletești între doi scriitori români exilați, din considerente bine știute, unul în America, iar celălalt în Europa. Montréal, la 25 iunie 1953 2910 Maplewood ave apt. 2 Stimate domnule Niculescu, Prietenul meu Ciurea îmi scrie că v-a vorbit de una dintre chestiunile radiofonice care mă
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
sînt Mircea Eliade, Ion Caraion, Paul Goma, Norman Manea și D. Țepeneag, cinci nume într-adevăr reprezentative și de primă mărime ale exilului literar, care - prin diferite aspecte ale operei și activității lor publice - au stat permanent în atenția celorlalți exilați și a confraților de acasă. Discuția acestor cinci scriitori, căci e vorba și de scriitori, nu doar de cărțile lor, este luminoasă în multe momente pentru destinul și înțelesul operei lor, pentru că Eva Behring este un analist lucid și informat
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
că cei care au avut o însemnătate capitală pentru Revoluție se află acum la putere, nu?! Alegeri libere, nu?! Nu-urile acestea ale lui nu mi se păreau deloc inocente și nici o simplă formă de politețe prin care el marele exilat conceda un drept la opinie contrară literaților păduchioși rămași în țară. Erau mai curînd un fel de a spune " Poate că și voi aveți dreptate, dar toată vînzoleala asta a voastră nu mă interesează." Avea o plictiseală de leu obosit
Rătăcirile unui mare prozator by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Imaginative/15221_a_16546]
-
care avea încredere după criterii pe care nu le-am înțeles niciodată, dar m-am simțit onorat de încrederea ei. Dacă Adi mi-ar fi dat să înghit un pumn de vitamine, nu m-aș fi simțit mai bine. Marele exilat, cel care o rupsese cu comunismul în plină glorie, "A fost o aventură cum a ajuns în RFG!" evoca Adi, ca și cum și ea s-ar fi aflat în Volga cu care el trecuse dincolo de bariera dintre Berlin și Berlin. El
Rătăcirile unui mare prozator by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Imaginative/15221_a_16546]
-
destinată nemților, arătând că acest intelectual din Est fusese în țară un persecutat, că nu aderase în România la ideologia totalitară, că alesese exilul din rațiuni politice. Autoritățile germane (vest-germane) poate vor lua în considerare aceste argumente ale mai vechiului exilat român atunci când vor judeca situația lui Chihaia. Momentul demersurilor pentru obținerea statutului de refugiat politic, istovitoare și dramatice, cum spuneam, nu epuizează, totuși, substanța scrisorilor. Nici pe departe, mai ales că situația lui Chihaia își găsește până la urmă rezolvarea: și
Epistolierii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4006_a_5331]
-
note de flaut: «Ah, încă o gavotă, o singură gavotă». Poemul în proză al lui Petică poartă mărci stilistice distincte: perceperea realității din jur prin prisma unor elemente culturale, a unor aluzii savante, reprezintă cel mai frapant procedeu. Un bătrîn exilat își vede trecutul surprins într-un celebru vers de Goethe (Bătrînul care cîntă), primăvara se ivește sub forma unui cer parcă pictat de Veronese (Două vieții), iubiții se recunosc precum pelerinii din Emaus ( Noapte primăvăratecă), lumea Siretului este concomitent o
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
Tatăl, soțul, fiul și fratele ei au fost forțați, rând pe rând, să renunțe la coroană. A suportat suferințe la care femeile nu sunt de obicei supuse, cu atât mai puțin reginele. Arthur Gould Lee este prieten al familiei regale exilate. El a construit povestea reginei-mamă pe baza propriei mărturii. Arthur Gould Lee, Regina-mamă Elena a României. Editura Humanitas, București, 2005. Preț: 240 000/24 lei.
Agenda2005-14-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283569_a_284898]
-
volumele de critică și eseu: Figuri și cărți (1922), Pârvan gânditorul (1933) și Ethos (1941). A rămas din 1942 în Spania, întâi pe funcții oficiale (consilier cultural la Ambasada României și director al Institutului Cultural Român de la Madrid), apoi ca exilat. Lucrează continuu în favoarea culturii române, ca publicist, traducător, inițiator de instituții sau colaborator la publicațiile din exil. La Universitatea din Madrid reușește să înființeze o catedră de limba și literatura română, pe care o va sluji toată viața. Revista și
Un român la Madrid by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10515_a_11840]
-
tulbur deoarece pare... statuie. Mă întreb ce m-a făcut să-l apropii de un bloc de piatră. Găsesc rapid răspunsul, căci se odihnește totdeauna în aceeași poziție. În plus, în imediata apropiere se-nalță un bust din granit al exilatului poet latin Publius Ovidius Naso. E cenușiu ca și boschetarul meu, nemișcat, etern, deși un hâtru lipsit de vreo brumă de cultură și nu doar i-a inscripționat cu vopsea roșie mențiunea mort. După ceasul promenadei, m-abat uneori pe la
MULŢUMIM, DOMNULE! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384994_a_386323]
-
și Astartee și cu toți ai lui Mamon ! La 20 de ani de viață, prin Pronie Dumnezeiască A fost ales din pântece spre viața Proorocească ! Trăit-a tulburări cu teamă : Templul să fie dărâmat... La fel și Ierusalimul, iar poporul exilat, În babilonica robie a lui Nebucadnețar Pentru că se refuzase, al DUMNEZEULUI Sfânt Har... 70 de ani robie, sub "Nabuco"-n Babilon... Dar și Egiptul dorea asta, cu-al său Necao, Faraon ! Dar "Nabuco" Împăratul, de origine chaldeu Era potrivit lui Iuda
SF.PROOROC IEREMIA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384550_a_385879]
-
Articolele Autorului Acolo, voi încrusta în pietre semne, cine le va descifra deschide porți prin tâmplele timpului, trage durerea după sine și pleacă, dincolo de prăpastie unde s-a rostogolit cerul și se naște într-un alt univers. Aici un Dumnezeu exilat a creat cuvântul egal cu sine însuși. Referință Bibliografică: Dincolo de prăpastie / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1998, Anul VI, 20 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DINCOLO DE PRĂPASTIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383606_a_384935]
-
liberale județene. Misiunea lui e totuși alta. Părăsește Iașul, plecând la București. Obținuse între timp și ajutorul unui alt sponsor, arendașul C. C. Calciu, membru marcant al organizației iorghiste din Covurlui. Îl primesc cu căldură bancherul Ioan G. Bibicescu și basarabeanul exilat Zamfir C. Arbore, conducătorii Societății de Ajutorare a Românilor din Basarabia “Milcovul”. Cei doi se pun chezași și Ilie e primit la Facultatea de Litere-Filosofie. Lipsit de resurse financiare, tânărul atletic, care nu bea și nu fumează, se înhamă la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
naționaliști conduși de tandemul N. Iorga - A. C. Cuza [am identificat inclusiv rapoarte ale agenților Siguranței care-l menționau pe Gheorghe Cotenescu pe post de organizator al cursurilor de vară de la Vălenii de Munte - n.a.] , dar și pe cea desfășurată de exilații ruși și basarabeni, mulți dintre ei anarhiști și socialiști vânați inclusiv de agentura din România a Ohranei. La ordinul nu se știe nici azi cui aparținea, ambițiosul Ilie Cătărău se transformă rapid într-un anarho-comunist periculos, organizând două atentate spectaculoase
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
-n țara mea în orice post e uns, Cel ce plătește cel mai bine. Dar chiar dacă’s Ulise exilat Prin labirintul filelor străine, Sunt Hercule și Orfeu consolat, Oriunde-n lumea cărților e bine! Referință Bibliografică: Dr. Cornelia Păun Heinzel: “EXILAT“ / Cornelia Păun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892, Anul VI, 06 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cornelia Păun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
“EXILAT“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383336_a_384665]
-
poetul să se Întoarcă brusc, aruncând o privire rapidă În jur. Nu văzu nimic, Însă, dintr-o dată, Paradisul apăru iluminat de o lumină diferită. Mai puțin sordidă, dar absurdă. Oastea falșilor ciumați. Amestecați cu pelerinii care se Îndreptau spre Roma, exilații ghibelini Își dădeau oare Întâlnire la Florența, odată cu aventurieri și cu intriganți precum Cecco, pentru a se pune sub călăuzirea unei regine ascunse? O târfă? Cei pe care Giannetto spunea că Îi văzuse În refugiul cerșetorilor erau, poate, avangarda unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]