1,411 matches
-
legați veșnic de un singur pământ, de „glie”, și deseori, necazurile, curiozitatea, necesitatea sau discriminarea te provoacă să emigrezi mereu și mereu pentru un trai mai bun. Și așa va fi mereu... Nicolae BĂCIUȚ: Care ar putea fi, pentru un exilat, înțelesurile dictonului latin „Ubi bene, ibi patria”? Simona PUȘCAS: Exilul este greu de îndurat, dar îl induri dacă vezi că viața ta este mai bună, mai prosperă. Dacă reușești să-ți realizezi unele idealurile, incet, incet vei accepta țara de
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
România să fie mai cunoscută în lume. Fiind obligat sa emigrezi tu știi că țara unde te-ai născut este unică. Cuvântul „România” te va emoționa de câte ori ai să-l auzi. Este posibil că vei purta în sufletul tău de exilat sentimente contradictorii, dar este firesc sa fii mereu cu gândul alături de cei râmași acasă. Când facem lucruri minunate suntem apreciați pentru asta. Aș vrea să amintesc că exilatul român își intreține familia atât aici cât și în țară participând la
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
să-l auzi. Este posibil că vei purta în sufletul tău de exilat sentimente contradictorii, dar este firesc sa fii mereu cu gândul alături de cei râmași acasă. Când facem lucruri minunate suntem apreciați pentru asta. Aș vrea să amintesc că exilatul român își intreține familia atât aici cât și în țară participând la ameliorarea greului de acasă. Să nu uităm de unde am venit și să încercăm să ne etalăm valorile, să ne facem tot mai cunoscuți și sa luptăm pentru a
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
de Valeriu Bojoga, autorul romanului „Pe băiat îl cheamă Roman”, subiectul descriind viața unui baiat din Moldova care se află la muncă in Italia și problemele de viață prin care trece... Nicolae BĂCIUȚ: Cine, și de ce s-ar reîntoarce un exilat în patria mamă? Simona PUȘCAS: Cum ziceam mai sus, speranța românului este să să întoarcă în țara-mamă. Puțini au reușit însă! Motivele sunt multe. Unii au muncit numai pentru a-și putea construi o casă acolo de unde au plecat. Aceștia
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1426951644.html [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
imediat la drum. MALACCA - Malaezia Ajuns la Singapore nu trebuie să scapi o vizită în Malaezia fie că folosești calea ferată, bus-ul ori avionul. Malacca e un oraș plin de istorie fondat în 1440 de prințul de Sumatra - Parameswara - exilat aici. Strâmtoarea e renumită pentru comerțul dintre chinezi, indieni, arabi și sud americani. Cade în mână portughezilor în 1511, urmează olandezii în 1641 pentru că în 1795 să fie dată imperiului britanic, apoi cade în mână francezilor! Multe mâini și-au
SIGAPORE II MALLACA COLOMBO de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1442552371.html [Corola-blog/BlogPost/343953_a_345282]
-
loc în țară. După grațierea condamnării la moarte și clarificarea statutului de luptător anticomunist, reprimind pașaportul românesc, s-a bucurat însfârșit de șansa de a-și putea vizita locurile natale, sora și rudele rămase în viață, fiind unul dintre ultimii exilați politici care și-a putut revedea Patria. A trăit în continuare, ca rezident român - cu sejur permanent - la Munchen. P.S.: 2 februarie 2012: ANEXA II. La 14-16 februarie a.c., se împlinesc 57 de ani de când a avut loc acțiunea de la
LA MÜNCHEN A DECEDAT IOAN CHIRILĂ, LUPTĂTOR ANTICOMUNIST PENTRU LIBERTATE de ION DUMITRU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/La_mnchen_a_decedat_ioan_chirila_lup_ion_dumitru_1328389563.html [Corola-blog/BlogPost/346643_a_347972]
-
în 1948, Câmpeanu a petrecut mai mulți ani în închisorile comuniste. După eliberarea sa ca deținut politic, Radu Câmpeanu emigrează în Franța împreună cu soția sa, Monica Papadopol, și cu fiul lor, Barbu. La Paris, se arată foarte activ în rândurile exilaților. În 1990 revine în țară unde participă la reîntemeierea PNL al cărui președinte va fi între 1990 și 1993, fiind ales senator în legislatura 1990-1992 în municipiul București. A fost candidatul PNL la funcția de președinte al României la alegerile
Doliu în PNL. A murit Radu Câmpeanu () [Corola-website/Journalistic/102746_a_104038]
-
cetățenii irakieni de rând nici nu puteau visa. Se credea un rege de Ev mediu și cerea imperios orice femeie îi atrăgea atenția. Când Uday și-a dus instinctele sadice prea departe, împușcându-și un unchi, tatăl său l-a „exilat” în... Elveția. La întoarcere, nu mai avea putere, dar tot și-a ucis un bodyguard în 1998, sub ochii invitaților. Iar istoriile sinistre pot continua. În anul 2003, după invazia forțelor occidentale în Irak, Uday și fratele său Qusay au
Destinul copiilor marilor lideri () [Corola-website/Journalistic/296368_a_297697]
-
fără să o mai aștepte pe soție... Elena va afla abia la 26 februarie că ei ajunseseră deja la Viena. Întreaga familie i-a cerut Elenei să divorțeze, dar che-ma-rea datoriei a fost mai puternică: soțul său era acum un exilat și ea dorea să-i stea în preajmă. Împreună cu copiii din flori (Elena nu putea avea copii, prin ur-ma-re, trecând peste re-sen-timen-te, i-a înfiat pe cei doi băieți rod al iubirii domnitorului cu Maria Obre-novici), și-a urmat soțul
Elena Cuza, soția lui Alexandru Ioan Cuza: „Minunata Principesă” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102198_a_103490]
-
ascultați: ’’Cum strigă-n disperare îngerul din mine/ Însingurat, la margine de lume țintuit,/Căci, oropsit în vreme, știu prea bine,/Pe-un univers de îndoieli l-am răstignit.// Și am lăsat furtuni să-l biciuiască,/ În setea arșiței dogoritoare exilat,/L-am părăsit cu lașitate omenească,/Sălaș pentru odihna meritată nu i-am dat.// Zadar îngenunchez la căpătâiul uferinței,/ Purtând în taină fir de busuioc,/ Având pe umeri haina necredinței/ Și-a celor ce-au lipsit de la soroc.// Mai cerc
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Vasile_burlui_un_poet_adevarat_pompiliu_comsa_1350271372.html [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
iar la 44 ani în 1852 al 2-lea și ultimul împărat care va domni mai mult decât primul. Socialist, saint-simnonist, aduce pe baronul Haussmann care face din Paris unul din cele mai frumoase orașe din Europa. A fost un exilat, singur,... și bolnav de rinichi. Este autorul spiritual al statelor moderne România și Italia. Se întâlnește cu Vasile Alecsandri - trimis special de Cuza în Europa pentru a recunoaște alegerea să unică. Napoleon ajuta România cu bani, dublul sumei cerute de
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
aurit și mozaic», spre a-și grăi constatarea „post-edenică“: «Domnișoară, mai nimic...». Nu s-a întâmplat / schimbat „mai nimic“ și, în fața măreției omului angajat întru cunoașterea absolută, cunoaștere pentru care a fost „blestemat“ de Dumnezeu și pentru care a fost „exilat“ din Eden, soarele este „pitic“ și cu „petele-mozaic“, „mozaicul păcatelor“, pentru care „auritul“ nu și-a primit pedeapsa divină. Și toate acestea reliefează convingerea genialului poet că «omul este natura naturii» (SFiz, 504). VA URMA ------------------------------------------------------ Prof. Dr. Ion PACHIA-TATOMIRESCU
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
forțndu-l în toate felurile, chiar și prin atentate să părasească Tibetul în 1959. Este o mare nedreptate socială pentru Tibet, pentru Dalai Lama, dar și un căștig pentru cultura actulă a omenirii, pentru că el nu a rămas la stadiu de exilat urgisit ci a atins cotele cărturarului internațional recunoscut prin cele peste șaptezeci de cărți scrise și ca inițiatorul și coordonatorul ciclului de conferințe internaționale Mind and Life în care se dezbat cele mai înaintate idei și descoperiri științifice ale omenirii
DALAI LAMA: „UNIVERSUL ÎNTR-UN SINGUR ATOM” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_dalai_lama_univer_corneliu_florea_1340116344.html [Corola-blog/BlogPost/359713_a_361042]
-
au pus mâna pe el și l-au expulzat în Insula Patmos, din Marea Egee, ce devenise un fel de Alcatraz al Imperiului Român pentru cei ce se opuneau ordinii și legilor române. Simplu, direct și fără tâlcuiri! Și dintre toți exilații pe această insulă, acest Ioan, măi credincios decât toți, ce stătea într-o mică grota și se ruga a primit din ceruri revelația ca niște cavaleri din infern vor veni, într-un galop furtunos, înspăimântător să sfârșească lumea română necredincioasa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/destine-polemos-pamflet/ [Corola-blog/BlogPost/93099_a_94391]
-
și aici mă refer la Basarabia, unde și astăzi destinele sunt măcinate de urmărire politică, privarea libertății de opinie, închisoare sau amenințare cu moartea și înfăptuirea crimelor odioase în cazul atâtor oameni de cultură din stanga Prutului. Din nefericire soarta celor exilați în ... Citește mai mult EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XXUn alt fel de "pașoptiști" români în Franța, Canada și Statele Unitede OCTAVIAN CURPAȘEditura „Anthem”, Arizona, SUAoctombrie 2011Exilul românesc de dupa al doilea război mondial reprezintă un fenomen social, o dramă
TATIANA SCURTU MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/tatiana_scurtu_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
și aici mă refer la Basarabia, unde și astăzi destinele sunt măcinate de urmărire politică, privarea libertății de opinie, închisoare sau amenințare cu moartea și înfăptuirea crimelor odioase în cazul atâtor oameni de cultură din stanga Prutului. Din nefericire soarta celor exilați în ... XXX. TRADIȚII EUROPENE - PAȘTELE ÎN ELVEȚIA, de Tatiana Scurtu Munteanu, publicat în Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011. Paștele este o sărbătoare cunoscută încă din vremurile străvechi. Etimologia cuvântului „Paste”, în germană „Ostern”, rămâne necunoscută, dar se presupune
TATIANA SCURTU MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/tatiana_scurtu_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
-i servește și de incomparabil interpret în direct - își întâlnește cititorii și semnează exemplare... Pe ecranele TV din întreaga lume, el se ivise, cu fața halucinată, pentru a anunța că: "Tiranul a fost răsturnat!" În Auditorium, atmosfera e destul de încordată. Exilații români umplu sala, și se arată foarte neîncrezători față cu puterea ieșită din revoluția de pe 22 decembrie 1989. Oratorul interpelat răspunde destul de bine, dar noul său rol pare a-l stâjeni... Mircea Dinescu și cu mine ne cunoaștem demult, încă
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]
-
pe lângă foc. oprită în cer limba timpului. boieri mari și coconi, pășind încetinel peste pămîntul Capadociei, înveliți în pocrovuri, în pânze de zăpadă până la glezne, având clopoței pe veșminte și numele neamurilor scrise cu aur. apoi intrând în cortul muntelui. exilați cuprinși de oboseală, ducându-și tovarășii pe brațe și pe umeri, coborând din corăbii prin nisip. împletitorii de coșuri, locuitorii colibelor de ciobani, neguțătorii de ceară, cei care duc cărți pe care nu le pot citi, care au capul acoperit
Poezii by Paul Aretzu [Corola-website/Imaginative/10800_a_12125]
-
de neîncredere invidioasă față de emigrați, imaginea și mai ales legitimitatea partidelor tradiționale („burgheze” în vocabularul stereotip comunist, chiar atunci când era vorba de social-democrați) păreau foarte îndoielnice. Din generația martirizată a vechilor membri mai trăiau câțiva bătrâni domni anonimi, care supraviețuiseră, exilați - fie în propria țară, fie în cîteva capitale ale lumii libere - în marginea societății. Cu toate acestea, cele trei partide își reiau imediat activitatea și își redobândesc statutul legal încă din primele zile ale lui ianuarie 1990. PNȚCD, rămas în afara
Partidele istorice pe scena politică românească by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296485_a_297814]
-
soție. Germania este totodată țara în care maestrul Constantin Drăghici va face multe turnee cu celebrul comic Mircea Crișan. Dar nostalgiile l-au rechemat acasă! După 1989, mai exact în 1990 a revenit în România ca și alți artiști, unii exilați, alții liberi și a susținut un recital emoționant la Festivalul de la Mamaia. Acum este român acasă, în casa sa! Din 2001, după douăzeci de ani de străinătate! Într-o strălucită viață de operă muzicală, Constantin Drăghici a lansat numeroase melodii
CONSTANTIN DRĂGHICI. ...A CĂZUT O FRUNZĂ-N CALEA TA...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423632073.html [Corola-blog/BlogPost/366518_a_367847]
-
Moscova și neînțeleasă la București pentru că numai cultura occidentală a trecut Carpații. Nu și teologia. Izolarea de Roma, în calea tuturor relelor și mereu sub vremuri, cum ne spune cronicarul, l-au condus pe Cioran la pesimismul caracteristic mai tuturor exilaților, începând cu Ovidiu trist la Pontul Euxin, și pe Talpeș la prudența față de sensibilitatea, comportamentul religios ale ortodocșilor, nu de rareori complet absurd. Cum ar putea fi altfel, dacă trădătorii, spionii Pacepa, Mircea Răceanu, Nicolae Militaru sunt reabilitați și revoluționari
ISTORIA ROMÂNIEI LA LIMES, INTRE EST ŞI VEST de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1496285366.html [Corola-blog/BlogPost/381571_a_382900]
-
țară, autorul trăiește în continuare, același destin nefericit. „Mi-e sufletul uneori/ ca o gară/ în toamnă târzie/ în care opresc trenuri/ si pleacă/ din care nimeni,/ vreodată,/ nu urcă,/ nici coboară.” („Așteptare”) De fapt, condiția poetului este aceea de exilat, izolat într-o lume secularizată, de pământean care știe că singura certitudine rămâne cerul. „Te-aștept, Isuse, ca pe-o-ntoarcere acasă/ Din țări necunoscute și ostile.” („Te aștept”) Căutător de absolut, om al credinței, cu o aspirație perpetuă spre
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_univers_poetic_intr_o_iscalitura_semnatura_iubirii_versuri_crestine_de_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
pustie/ cu pofta inimii mereu mai vie/ de case, de avere și arginți.” („Iacov”), fiind redate în detaliu și fără ambiguități inutile. Patosul cu care Petru Lascău scrie dovedește că are fascinația nostalgică și melancolică a identității colective. Deși un exilat aflat departe de țară, el păstrează în inimă valorile națiunii căreia îi aparține, prin naștere, și le cântă. Mai mult, sentimentul național se transformă la acesta într-o adevărată ars poetica, în care elementele de bază, puse într-o permanentă
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_univers_poetic_intr_o_iscalitura_semnatura_iubirii_versuri_crestine_de_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
harfa ta nemuritoare/ să dezrobim popoarele prin cânt.” („Harfa lui David”) Asemenea lui Blaga, Petru Lascău este în același timp un autor modern, dar capabil de a păstra legătura cu fondul arhaic, ancestral. Aspirația sa spre absolut, reflexivitatea, condiția de exilat sunt admirabil exprimate în aceeași „Așteptare”: „Pe pe peronul veșnic pustiu/ Sub ceasul/ Cu arătătoarele rupte/ Mă aștept pe mine/ Singur și tăcut/ Privind la crizantema/ De plastic, ofilită/ Ce mi-o voi dărui/ Spunându-mi:/ - Bun venit!/ - Sau Adio
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_univers_poetic_intr_o_iscalitura_semnatura_iubirii_versuri_crestine_de_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
cunoscută și prin alte importante contribuții de istorie si critică literară, precum Literatura română din Voivodina (Novi Sad, 2010), de culturologie, cât și ca romancier (Insularii, Iasi, 2011). Aspectele urmărite în volumul în discutie, accentele puse pe condiția de minoritar, exilat, străin a lui Ion Miloș și drama care decurge tocmai din aceasta ce duce spre strigătul identitar ,,Nu fugi din grai!”, pe zbaterea continuă și revenirea la izvoare spre a se salva de neant, confesiunile scriitorului presărate ici-colo pentru a
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1416905984.html [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]