735 matches
-
o « viziune carnavalescă asupra lumii » și resuscitează forme literare antice precum dialogul socratic și satira menipee. Grație libertății maxime a personajelor sale de a alege binele sau răul, necondiționate de istorie, ereditate sau condiție socială, Dostoievski este considerat un gânditor existențialist, la fel ca Søren Kierkegaard, Friedrich Nietzsche sau Jean-Paul Sartre. În eseul "Existențialismul este un umanism", Sartre consideră afirmația lui Dostoievski din "Frații Karamazov" « Dacă Dumnezeu nu există, totul va fi permis » punctul de plecare al crizei existențiale. În vidul
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
dramatic în romanale și în poeziile sale. Principalele sale piese sunt "Jacob e o Anjo" (Iacob și Îngerul) și "Benilde". Augustina Bessa-Luís e considerată o importanță scriitoare portugheză contemporană. Personalitate a anilor '50, este în afara oricărei școli sau tendințe neorealiste, existențialiste, prezențialiste, queirosiene sau camiliene. Ea este a doua revelație, după Fernando Pessoa, al doilea miracol portughez al secolului, si va fi recunoscută ca atare abia atunci când, distanțându-se în timp, vom putea măsură reală să dimensiune: cea mai originală contribuție
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
El ajunge să deteste condiția coruptă a vieții moderne și contemplează „"Eternul Nu"” al refuzului, ajunge la „"Centrul Indiferenței"” și până la urmă îmbrățișează „"Eternul Da"”. Această călătorie de la refuz la neparticipare la voliție va fi descris mai târziu ca trezire existențialistă. Având în vedere natura enigmatică a lui „"Sartor Resartus"”, nu este de mirare că la început nu s-a bucurat de mult succes. Popularitatea ei a crescut în următorii ani, fiind publicată sub formă de carte la Boston în 1836
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
în rolul principal) produs de Granada Television. Producătorul Michael Cox al seriilor Sherlock Holmes realizate de Granada Television a declarat franc că ei l-au dat pe cel mai bun Lestrade al generației sale. În 1984, a jucat rolul filozofului existențialist Soren Kierkegaard în episodul "Prometheus Unbound" al serialului BBC Sea of Faith bazat pe lucrările lui Don Cupitt. În 1986 a jucat în "Paradise Postponed". În 1985, l-a interpretat pe Adolf Hitler în "". El a jucat de asemenea în
Colin Jeavons () [Corola-website/Science/324395_a_325724]
-
cu o armă de calibrul .22. În cazul armelor cu risc mic, permisul se eliberează pe baza datelor furnizate de aplicant. Membrii unui club de tir sunt considerați persoane fără risc.[14][13] Auvinen s-a descris ca fiind "un existențialist cinic, umanist antiuman, socialdarwinist antisocial,idealist realist și ateu" pe pagina sa de pe YouTube (ușer Sturmgeist 89).[15][16] Conform colegilor era liniștit și rezervat dar nu un singuratic. Unii colegi afirmă că ar fi fost persecutat la școala de către
Masacrul de la Jokela () [Corola-website/Science/310051_a_311380]
-
cu ratați”, din care s-au desprins și filozoful Emil Cioran sau dramaturgul Eugen Ionescu. A fost poetul preferat al generației Criterion, pentru versurile sale, Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt aveau un adevărat cult. Este autorul unei poezii negre, existențialiste, cu personaje dintr-o mitologie proprie a morții, în consonanță cu filozofia Trăirismului interbelic. E un poet al măștilor, eul liric se devoalează prin toate aceste personaje, rezultând o comedie a morții și a neputinței.. În 1937 îi apare la
Emil Botta () [Corola-website/Science/297693_a_299022]
-
săi; criza și "căderea" lui finală din grația divină au fost menite să invoce, în termeni seculari, Căderea Omului din Grădina Edenului. "Căderea" explorează mai multe teme: nevinovăția, închisoarea, non-existența și adevărul. Într-un elogiu adus lui Albert Camus, filozoful existențialist Jean-Paul Sartre a descris romanul ca "probabil cea mai frumoasă și cea mai puțin înțeleasă" dintre cărțile lui Camus. Jean-Baptiste Clamence, un fost avocat specializat în apărarea văduvelor și orfanilor, iar acum un judecător-penitent, locuiește în Amsterdam și se duce
Căderea (roman) () [Corola-website/Science/333641_a_334970]
-
a căror înaltă, pură chemare se decantează dintr-o ființă trudită și noduroasă; viziunea este tot ce poate fi mai opus idilei și calofiliei; pe treptele tot mai profunde ale unui realism fără concesii, cu note izbitoare amintind curajoasa tușă existențialistă, arta lui tinde spre performanțele de simplificare și esențializare ale artei primitive în ceea ce are mai autentic»; «și nelipsind a observa că, pe măsură ce viziunea poetului coboară eta¬pele tot mai cutremurătoare ale acestui infern care este Transilvania suferinței tragice, din
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
concluzionând: „Cele trei teme pe care cititorul le găsește în acest roman (uniunea dintre iubire și a moarte, preeminența răului, estetica urâtului) au mai fost explorate nu doar în muzică, dar și în poezia romantică și simbolistă; mai mult, filozofia existențialistă și chiar filmele horror contemporane au tratat astfel de teme.” Romanul a fost recompensat cu premiul Visul (2010) pentru "Cel mai bun roman publicat în 2009-2010", premiul Galileo (2011) pentru "Cel mai bun volum SF&Fantasy publicat în 2010" și
...Și la sfârșit a mai rămas coșmarul () [Corola-website/Science/333797_a_335126]
-
a distins de asemenea între halucinația primară și cea secundară, dar termenii săi sunt extrem de tehnici și se adresează numai specialiștilor. Marea majoritate a comentatorilor îl asociază pe filosofiei existențialismului, pe de o parte pentru că își trage seva din filosofia existențialistă, din textele unor precursori ca Friedrich Nietzsche sau Soeren Kierkegaard, iar pe de altă parte, pentru că tema libertății individuale străbate întreaga sa operă. În "Filozofie" (3 volume, 1932), Jaspers trece în revistă istoria filozofiei și realizează o introducere a temelor
Karl Jaspers () [Corola-website/Science/299056_a_300385]
-
denotă limitele într-un chip întristător), tocmai ce este esențial la Arghezi: structura de mistic, cu obsesia permanentă a divinității, chiar dacă uneori în forme de-a dreptul contradictorii. Eugen Simion avea pe deplină dreptate, declarându-l cândva „un Toma Necredinciosul, existențialist", iar Alexandru George considerân-du-i experiența monastică, într-un capitol fundamental din Marele Alpha 5 drept decisivă pentru întreg Weltanschaung-ul său de până la moarte, ca să nu mai vorbesc de cartea lui Pompiliu Constantinescu 6, care reconstituie convingător, la scară de monografie
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
mai în vârstă ca Brod, asistă la o prelegere a acestuia despre Schopenhauer. La un moment dat, oratorul face niște observații depreciative la adresa lui Nietzsche, pe care îl consideră un impostor ("Schwindler") , ceea ce îl intrigă pe Franz Kafka, admirator al filozofului existențialist la fel ca mulți din colegii săi. Polemica aprinsă a celor doi, care va începe când Kafka se oferă să-l însoțească pe Brod acasă, devine primul episod al unei mari prietenii. Evreu energic, suferind de o deformare a coloanei
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Anthologie de l'humour noir"), alături de autori ca Jonathan Swift, Edgar Allan Poe, Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud și Lewis Carroll, arătându-se încântat de modul cum scriitorul evreu combate autoritarismul patriarhal cu armele ironiei. Jean-Paul Sartre îl citește în cheie existențialistă, apropiindu-l de Kierkegaard și Heidegger, în timp ce într-un apendix al "Mitului lui Sisif", Albert Camus vorbește despre " Speranța și absurdul în opera lui Franz Kafka". Conform lui, "Procesul" și "Castelul" sunt două romane care se completează: "Procesul" întruchipează abandonul
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
de la Agapia" (1998), Fănuș Băileșteanu a elaborat volumul "Nihil sine Deo sau Cruciada literară a ecumenistului Constantin Virgil Gheorghiu" (2005), o primă monografie dedicată lui Constantin Virgil Gheorghiu în care sunt analizate ecourile internaționale ale romanului " Ora 25" („o carte existențialistă și, în bună măsură, absurdă (poate mai mult în linia absurdului mitic al lui Ion Creangă)”, după cum o consideră criticul) și locul acestuia în literatura contemporană. Volumele "Eseuri" (1982), "Personalități culturale românești din străinătate" (1999), "Fețele rostirii" (2002) și "Eseuri
Fănuș Băileșteanu () [Corola-website/Science/337029_a_338358]
-
idolatrado hijo Sisí"”, roman în care abordează viața burgheziei de provincie, într-un oraș ce seamănă cu Valladolid-ul său natal. A publicat de asemenea nuvela „"El Loco"”. Alte romane ale lui Delibes sunt : „"La hoja roja"” (1959), operă de caracter existențialist, în care un fotograf, aflat în pragul pensionării, își rememorează viața; „"Las ratas"” (1962), operă având la bază o serie de anecdote autobiografice, în care se evocă atmosfera unui sat castilian dispărut; și în primul rând „"Cinco horas con Mario
Miguel Delibes () [Corola-website/Science/308226_a_309555]
-
un lung monolog a lui Carmen, o burgheză de dreapta și mentalitate foarte închisă, susținut în fața cadavrului lui Mario, profesor de liceu cu viziuni de stânga, din cauza cărora a petrecut mult timp în închisoare pe vremea lui Franco. Dincolo de conținutul existențialist, romanul constituie și o satirizare a clasei mijlocii apărute în urma măsurilor economice ale lui Franco. Pe de altă parte, există un grup de romane dedicat unei pasiuni a scriitorului, vânătoarea, unite prin personajul unui asistent de liceu pasionat de acest
Miguel Delibes () [Corola-website/Science/308226_a_309555]
-
operelor sale este lăsată în grija cititorului, deoarece "această sarcină trebuie să fie astfel încât ea să fie dificilă, deoarece numai ceea ce e dificil inspiră inimile nobile". Ulterior, specialiștii l-au interpretat pe Kierkegaard în mod diferit, printre care, drept un existențialist, neo-ortodoxist, postmodernist, umanist și individualist. Traversând granițele filosofiei, ale teologiei, psihologiei și literaturii, el este o figură influentă în gândirea contemporană. Se naște la 5 mai 1813, în Copenhaga, ca al șaptelea fiu al lui Michael Pedersen Kierkegaard și al
Søren Kierkegaard () [Corola-website/Science/298030_a_299359]
-
stilizării, metaforizării și alambicării altor realizatori de film. Ca un contraexemplu, "Persona", unul dintre cele mai faimoase filme ale lui Bergman, este neobișnuit de sofisticat și complex pentru întreaga operă filmică a regizorului suedez, având conotații multiple, între care cele existențialiste și de avant-garde sunt predominante. Pentru întreaga sa operă Bergman a fost distins cu un premiu special al Festivalului de la Veneția în 1983, cu Premiul European de Film Felix (1988), o mențiune specială cu ocazia celei de-a 50-a
Ingmar Bergman () [Corola-website/Science/297706_a_299035]
-
1945, Sartre inițiază apariția revistei literare și politice "Les Temps Modernes", redactând manifestul-program împreună cu prietenul său Maurice Merleau-Ponty. În 1946 ține la Sorbona o celebră conferință intitulată „Existențialismul este un umanism” ("vezi "Legături externe""), în care expune filozofia și morala existențialistă, punând capăt unor speculații naive asupra acestei doctrine filozofice. În acei ani Sartre înclină tot mai mult către o ideologie de stânga sau de inspirație marxistă și manifestă - cu deosebire în 1951-54 - o simpatie față de comunism ca societate alternativă, și
Jean-Paul Sartre () [Corola-website/Science/298016_a_299345]
-
de Dieu," "La Chapelle ardente" și "Le Quatuor en fa dièse". "La Chapelle Ardente" este reprezentată la Teatrul Le Vieux-Colombier în regia lui Gaston Baty. Reprezentată în 1949, piesa "Un Homme de Dieu" va fi considerată primul monument al teatrului existențialist. În 1926 participă activ la reuniunile cenaclului „Union pour la Vérité” al lui Paul Desjardins și la Decadele de la Pontigny (transformate după război în întîlnirile de la Cerisy-La-Salle). În 1928 publică "Journal métaphysique" (trad. în românește de Dorin Ștefănescu, Timișoara, Ed.
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
acestui idealism poate exista în noțiunea filosofică de solipsism. Existențialismul este în general considerat a fi mișcarea culturală și filosofică ce susține că punctul de început al gândirii filosofice trebuie să fie individul și experiențele individului. Bazându-se pe asta, existențialiștii susțin că gândirea morală și cea științifică la un loc, nu sunt de ajuns pentru existența umană și, prin urmare, un set suplimentar de categorii, guvermat de norma , este necesar pentru a înțelege existența umană. Fenomenologia este studiul structurii experienței
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
Șerban Cioculescu În volumul Dialoguri literare (Editura "Minerva", Buc., 1987) , Șerban Cioculescu preciza că generația din care făcea parte Mircea Eliade era mai degrabă existențialistă, în timp ce a lui însuși era una intelectualistă. Și tot acolo, în dialogul intitulat Mircea Elaide - Homo duplex preciza, cu luciditatea-i caracteristică, împrejurarea că generația sa "n-a dat valori planetare ca aceea a lui Mircea Eliade, dar, precedând-o
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
mystčre de cette attirance totale (subliniat în text) éprouvée pour Goethe me fascine toujours".9) Fascinația, de rîndul acesta, ține de caracterul neexplicit, misterios, al atracției totale, fenomen desigur ieșit din comun, într-o vreme cînd alți idoli, cei mai mulți malefici, existențialiști, adică profesioniști ai angoasei, domină spiritele cele mai alese. Oprim aci spicuirea unui mic număr de exemple, din care se reține ușor că a fi fascinat, pentru Mircea Eliade, înseamnă, la polul pozitiv al inteligenței sale electrice, a resimți o
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
Zorba Grecul, cunoscut și sub titlurile Alexis Zorba și Viața și peripețiile lui Alexis Zorbas, (în , în traducere ad-literam " Viața și peripețiile lui Alexis Zorbas") este un roman existențialist scris de autorul cretan Nikos Kazantzakis și publicat pentru prima oară în 1946 de Editura Dimitrakos din Atena. El descrie relația specială de prietenie care se formează între un tânăr intelectual grec care încearcă să scape de viața sa monotonă
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
nimic, am fost doar secretarul senzațiilor mele", va constata mai târziu. Din eseurile apărute în limba română se desprinde portretul unui tânăr gânditor din anii treizeci, influențat de mișcarea de idei din acea epocă în care intelectualii români descopereau gândirea existențialistă (sub varianta ei românească, cu accente creștine și mistice, "trăirismul"). Emil Cioran a început prin a fi un gânditor torturat de sentimente și senzații violente. Preocupat de problema morții și a suferinței, este atras de "ideea" sinuciderii ca idee care
Emil Cioran () [Corola-website/Science/297107_a_298436]