195 matches
-
de experimentare. În figura 5 este prezentată vulcanizarea și descompunerea unei rășini poliamidice: după tranziția vitroasă (a) și topirea materialului la cca. 120șC (b) (fenomene puse în evidență prin DSC), curbele TG pun în evidență etapele inițiale a unei reacții exoterme de vulcanizare (c) care determină și o scădere a masei de 7%. Descompunerea endotermă a acestei rășini are loc, conform curbei TG, la cca. 430șC (d), valoare ce este folosită la calculul căldurii de vulcanizare. Calorimetrele cu scanare sunt echipamente
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
temperatură. Se pot astfel măsura și analiza: entalpia, temperatura de tranziție vitroasă, temperatura de topire/solidificare, stabilitatea termică, stabilitatea la oxidare, puritatea materialului, transformări de fază sau polimorfice. Din curba DSC este posibilă nu numai caracterizarea unui proces ca fiind exoterm sau endoterm, ci și definirea tipurilor de tranziții implicate. În cadrul acestei metode de analiză, o probă din materialul de studiat, care mai întâi a fost curățată de impurități și cântărită, este introdusă în interiorul unui creuzet, care, la rândul său, este
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
Astfel, pe baza curbei de analiză calorimetrică (figura 17) și a datelor experimentale numerice rezultate, pot fi caracterizate modificările de fază și/sau poate fi determinată căldura specifică a materialului analizat. Dacă pe diagrama apar mai multe peak-uri, endoterme sau exoterme, acestea se raportează la peak-ul endoterm ce reprezintă topirea materialului probei, peak care este cunoscut. În cazul suprapunerii peakurilor, pentru a avea o bună rezoluție a acestora, experimentele ulterioare trebuie realizate în condiții în care sunt variate masa probei sau
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
impuritățile sunt mai nobile decât metalul principal. De exemplu, nu se poate îndepărta prin oxidare aurul și argintul din cupru. Convertizarea este un procedeu ce înlătură unele impurități din masa metalică aflată în stare de efuziune, pe baza unor reacții exoterme de oxidare, cu ajutorul unor cuptoare basculante sau rotative, în care se trimite un curent de aer sau oxigen, fără folosirea de combustibil. Convertizarea este larg utilizată în metalurgia cuprului. Astfel, cuprul brut se topește la 1100-12000C într-un cuptor Bessemer
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
măsoară cu ajutorul a două termocupluri legate în opoziție , iar temperaturile probei printr-un termocuplu în contact cu proba. Principiul de măsurare a temperaturilor în analiza termică diferențială este prezentat în schema de mai jos: Orice transformare de fază a probei , exotermă ( cu degajare de căldură) sau endotermă ( cu absorbție de căldură) care duce la încălzirea sau răcirea probei în raport cu etalonul , se poate pune în evidență prin apariția unei diferența de temperatură T între cele două creuzete . Termograma ( în-registrarea grafică T =f
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
de entropie va fi negativă. Semnul variației de entropie ar indica direcția, pentru adsorbție (+ΔS) și pentru desorbție (-ΔS). Valorile negative ale ΔG și ΔS necesită o entalpie de adsorbție negativă, care la rândul ei implică un fenomen de adsorbție exoterm. Valoarea ΔH măsurată experimental poate fi de asemenea utilizată ca o măsură a forței de interacțiune între adsorbat și adsorbent, cu indicații asupra tăriei legăturii (Bourceanu, 1998; Crini și Badot, 2008). Adsorbția pe solide se clasifică în fizică și chimică
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
din soluție către adsorbent. Este cunoscut faptul că temperatura are un rol important în adsorbția pe cărbune activ, în general având o influență negativă asupra cantității adsorbite. Adsorbția compușilor organici (inclusiv coloranți) pe cărbune activ este în general un proces exoterm și interacțiunile fizice între acești compuși și situsurile active ale cărbunelui scad cu creșterea temperaturii. De asemenea, cu creșterea temperaturii crește solubilitatea colorantului, forțele de interacțiune dintre solut și solvent devin mai puternice decât cele dintre solut și adsorbent și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
aceasta indică posibilitatea chimiosorbției. Valorile pozitive ΔS° arată creșterea dezordinii la interfața adsorbent-soluție. În literatura de specialitate există un număr relativ restrâns de studii termodinamice asupra adsorbției coloranților pe diferite tipuri de cărbuni activi neconvenționali. Unele dintre acestea indică procese exoterme, deci chimiosorbția ca mecanism predominant, în timp ce există și studii care confirmă reținerea colorantului prin adsorbție fizică (Tabelul 3.2). 3.1.4. Aplicații ale cărbunelui activ obținut din materiale naturale și reziduale în îndepărtarea unor coloranți În literatura de specialitate
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de adsorbție a adsorbentului pentru un anumit adsorbat. În ceea ce privește efectul temperaturii, procentul de îndepărtare a Verdelui malachit cu rumeguș de Azadirachta indica scade de la 83,57% la 65,83% odată cu creșterea temperaturii de la 25 la 45șC, ceea ce indică un proces exoterm (Khattri și Singh, 2009). Aceasta se poate datora tendinței moleculelor de colorant de a se elibera din faza solidă în soluție odată cu creșterea temperaturii soluției. Variația gradului de adsorbție cu temperatura poate fi explicată pe baza modificării potențialelor chimice, care
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
fi variația energiei libere standard, entalpiei și entropiei, care sunt calculate utilizând proceduri standard. Valorile negative ale ΔG0 indică un proces spontan cu o mare afinitate a colorantului pentru suprafața adsorbentului. Valorile negative ale variației entalpiei și entropiei sugerează natura exotermă a adsorbției și dezordinea sistemului. Valorile negative ale ΔG0 și ΔH0 indică un proces de adsorbție spontan și exoterm a colorantului Verde malachit pe rumeguș funcționalizat cu glutamat de sodiu. Temperaturile mai scăzute sunt favorabile pentru acest proces. Caracterul exoterm
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
un proces spontan cu o mare afinitate a colorantului pentru suprafața adsorbentului. Valorile negative ale variației entalpiei și entropiei sugerează natura exotermă a adsorbției și dezordinea sistemului. Valorile negative ale ΔG0 și ΔH0 indică un proces de adsorbție spontan și exoterm a colorantului Verde malachit pe rumeguș funcționalizat cu glutamat de sodiu. Temperaturile mai scăzute sunt favorabile pentru acest proces. Caracterul exoterm indică și un mecanism de adsorbție fizică (Gong și al., 2009). Efectul temperaturii asupra adsorbției Albastrului de metilen pe
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
exotermă a adsorbției și dezordinea sistemului. Valorile negative ale ΔG0 și ΔH0 indică un proces de adsorbție spontan și exoterm a colorantului Verde malachit pe rumeguș funcționalizat cu glutamat de sodiu. Temperaturile mai scăzute sunt favorabile pentru acest proces. Caracterul exoterm indică și un mecanism de adsorbție fizică (Gong și al., 2009). Efectul temperaturii asupra adsorbției Albastrului de metilen pe rumeguș de plop este mai puternic decît în cazul Metanil Yellow (Pekkuz și al., 2008). Rezultatele indică o adsorbție mai puternică
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și Reactive Black 5, concluzie la care au ajuns și alți autori (Wu și al., 2000). 3.3.5.9. Temperatura Temperatura este un parametru important care influențează procesul de adsorbție. Adsorbția coloranților pe chitosan este de obicei un proces exoterm; creșterea temperaturii conduce la creșterea vitezei de adsorbție, dar diminuează capacitatea de adsorbție (Harry, 1989; Ravi Kumar, 2000). Totuși, aceste efecte sunt reduse iar variațiile normale ale temperaturii apelor reziduale nu influențează semnificativ performanța globală de decolorare (Ravi Kumar, 2000
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și molecula de colorant încărcată pozitiv la pH sub 9,5. Adsorbția se conformează modelului Langmuir iar capacitatea de adsorbție monostrat este 54 mg g-1 și echilibrul se atinge în aproximativ 20 minute. Parametrii termodinamici indică un proces de adsorbție exoterm. Caracterizarea adsorbției Basic Blue 41 pe perlit brut, perlit expandat, bentonit și montmorillonit contribuie la înțelegerea fixării și organizării colorantului, ambele guvernate de formarea straturilor de colorant și de interacțiunile colorant-adsorbent (Roulia și Vassiliadis, 2009). Toți acești adsorbenți pot fi
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
izotermei Freundlich și modelului cinetic de pseudo-ordin doi. Capacitatea de adsorbție a DTMA-bentonit (740,5 mg g-1) este de aproximativ 11 ori mai mare comparativ cu cea a Na-bentonit (67,1 mg g-1), la 20șC. Procesul global de adsorbție este exoterm, dar spontan doar la 20șC (Tabelul 3.8). Valorile energiei libere indică o adsorbție fizică. Cu creșterea temperaturii de la 20 la 60șC, ΔG0 crește la +3,13 și +2,44 kJ mol-1 pentru Na-bentonit, respectiv DTMA-bentonit, indicând prezența unei bariere
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
gradului de adsorbție ar putea indica acțiunea unor forțe de atracție mai slabe la temperaturi mai mari, ipoteză confirmată și de studiul izotermelor de adsorbție. Valorile negative ale variației entalpiei indică faptul că interacțiunea moleculei de colorant cu argila este exotermă, fapt care ar putea sugera o adsorbție multistrat, susținută de lipsa de conformitate cu izoterma Langmuir. În plus, variația de entalpie mai mică de 40 kJ mol-1 arată o adsorbție fizică, cu forțe slabe de atracție. 3.4.3.3
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
fost favorizat de scăderea temperaturii. O creștere a temperaturii de la 20 la 50șC conduce la o descreștere a capacității de biosorbție, de la 74,38 la 46,25 mg g-1 (timpul de stabilire a echilibrului 40 minute), ceea ce dovedește un proces exoterm (Kiran și al., 2006). Iqbal și Saeed (2007) au observat creșterea biosorbției Remazol Brilliant Blue R (concentrația inițială 100 mg L-1) prin P. chrysosporium cu creșterea temperaturii până la 30șC (70%), care descrește ulterior cu creșterea temperaturii (60% la 50șC
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Tabelul 4.12. Concentrația celor trei coloranți a fost 10−3 mol L−1 și pH-ul soluției 6,5. Pentru Methylene Blue, cantitatea reținută la echilibru scade cu creșterea temperaturii, dovedind că procesul de biosorbție a acestui colorant este exoterm. În schimb, pentru Basic Magenta și Rhodamine B, biosorbția este stimulată de temperaturi mai mari. Sorbția coloranților Basic Magenta și Rhodamine B are loc printr-un proces controlat de difuzie (Yu și al., 2009a). Chu și Chen (2002a, 2002b) au
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
109,8 mg g-1 pentru Basic Violet 3 și de la 57,0 la 51,3 mg g-1 pentru Basic Yellow 24 odată cu creșterea temperaturii de la 20 la 40șC. Aceste rezultate indică faptul că ambele procese de biosorbție sunt de natură exotermă. S-a determinat energia de activare de 3,27 kcal mol-1 pentru biosorbția Basic Violet 3 și de 1,45 kcal mol-1 pentru biosorbția Basic Yellow 24, care dovedește o adsorbție rapidă limitată de difuzia intraparticule. Aksu și Tezer (2005
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
măsoară cu ajutorul a două termocupluri legate în opoziție , iar temperaturile probei printr-un termocuplu în contact cu proba. Principiul de măsurare a temperaturilor în analiza termică diferențială este prezentat în schema de mai jos: Orice transformare de fază a probei , exotermă ( cu degajare de căldură) sau endotermă ( cu absorbție de căldură) care duce la încălzirea sau răcirea probei în raport cu etalonul , se poate pune în evidență prin apariția unei diferența de temperatură T între cele două creuzete . Termograma ( în-registrarea grafică T =f
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
interne a unui sistem atunci când acesta primește sau cedează căldură sau lucru mecanic. Prin convenție, căldura Q sau lucrul mecanic W acceptate de sistem (proces endoterm) se notează cu (+) iar căldura și lucrul mecanic cedate sau produse de sistem (proces exoterm), se notează cu (-). Orice stare a unui sistem este caracterizată printr-o energie E, iar orice variație a unui sistem, deci orice proces, prin diferența energiilor stărilor finală E2 și inițială E1. ∆E = E2 E1 Valoarea energiei interne întro anumită
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
doar ca diferență (∆H) între entalpiile stărilor finală și inițială ale unui proces. Dacă sistemul este format dintr-o singură substanță, ∆H=H2 H1. Dacă sistemul este compus din mai multe substanțe, ∆H = ΣHproduși ΣHreactanți. Într-un sistem ce evoluează exoterm, deci pierde sau produce căldură, ∆H < 0. Dacă sistemul absoarbe căldură (proces endoterm), ∆H > 0. Deoarece reprezintă un conținut caloric, entalpia se măsoară în calorii (cal/mol sau kcal/mol). 33 2.2.1. Aplicații ale principiului I al termodinamicii
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ale principiului I al termodinamicii Aceste aplicații fac obiectul termochimiei, ce studiază efectele termice care însoțesc reacțiile chimice. Reacțiile care au loc cu absorbție de căldură se numesc endoterme iar cele care se produc cu degajare de căldură se numesc exoterme. Reacțiile pot avea loc la volum constant sau, mai des, la presiune constantă. La volum constant, QV ≠ 0 și reprezintă diferența între energia internă a sistemului înainte și după reacție: QV = ∆E = E2 E1 La presiune constantă, căldura degajată sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este constanta lui Boltzman: Entropia este o măsură a dezordinii unui sistem. Orice sistem va tinde spre o stare de probabilitate maximă. În mod spontan, entropia nu crește. Entropia se poate defini și prin ecuația diferențială: În sistemele care evoluează exoterm (dS < 0), entropia este negativă. Într-un sistem la echilibru, ea este maximă. Procesele naturale din sistemele izolate se petrec cu variații pozitive ale entropiei. În cazul sistemelor neizolate, dacă au loc procese exoterme, se pot înregistra scăderi ale entropiei
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ecuația diferențială: În sistemele care evoluează exoterm (dS < 0), entropia este negativă. Într-un sistem la echilibru, ea este maximă. Procesele naturale din sistemele izolate se petrec cu variații pozitive ale entropiei. În cazul sistemelor neizolate, dacă au loc procese exoterme, se pot înregistra scăderi ale entropiei. Entropia stărilor de agregare crește în ordinea: solid < lichid < gaz. Prin combinarea atomilor, entropia lor scade. Combinațiile chimice sau cristalele au entropii mai mici decât atomii sau ionii din care sunt compuse. Energia liberă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]